1,970 matches
-
circulară și dimensiuni ce variază între 0,5-10 mm; frunzele se deformează, se usucă și cad prematur. Atacul pe lăstarii tineri este asemănător cu cel ce se manifestă pe frunze, iar pe ramuri poate lua un caracter grav. Scoarța prezintă crăpături longitudinale și transversale, se cojește, iar în urma căderii acesteia, lemnul iese în evidență, ceea ce face ca ramura să se usuce în întregime, începând de la vârf. Acest fenomen are loc datorită pătrunderii miceliului în profunzimea țesuturilor scoarței și distrugerii stratului generator
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
peri, gutui și se întâlnește foarte rar pe cais, prun, cireș. Ciuperca atacă mărul în toate țările din zona temperată, fiind prezentă și în țara noastră Simptome. Atacul se manifestă cu cea mai mare intensitate pe ramuri. Scoarța atacată prezintă crăpături profunde, atât longitudinale cât și transversale, care fac ca ramura să se usuce în întregime. Dacă se examinează o ramură atacată se constată că, de cele mai multe ori, atacul pornește din dreptul unui mugure mort sau de la o porțiune de scoarță
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
răni, care fac ca aceștia să se usuce. Boala produce pierderi mai mari în livezile tinere, până la 15 ani, determinând uscarea pomilor sau distrugerea ramurilor de schelet, în timp ce la merii mai bătrâni, atacul este mai puțin periculos. În dreptul rănilor, printre crăpăturile scoarței, apar fructificațiile ciupercii destul de abundente pe timp umed sub forma unor pernuțe sferice roșiatice, ce conțin fructificațiile cu spori (fig. 148). Uneori atacul se manifestă pe fructe, în livezi sau în depozite. Acestea putrezesc și se acoperă cu fructificații
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Uneori atacul se manifestă pe fructe, în livezi sau în depozite. Acestea putrezesc și se acoperă cu fructificații asemănătoare celor ce apar în rănile de pe ramuri. Putregaiul total al pulpei fructului asemănător cu cel produs de Monilinia este favorizat de crăpăturile produse de rapăn sau alte lovituri. Transmitere-răspândire. Eliminarea și germinarea sporilor are loc în perioada de vegetație pe timp umed, dar mai pot avea loc în luna octombrie, după ce cad frunzele, sau în aprilie în momentul desfacerii mugurilor, în ambele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sau alte lovituri. Transmitere-răspândire. Eliminarea și germinarea sporilor are loc în perioada de vegetație pe timp umed, dar mai pot avea loc în luna octombrie, după ce cad frunzele, sau în aprilie în momentul desfacerii mugurilor, în ambele cazuri apărând ușoare crăpături, după care ciuperca intră mai adânc. Comportarea soiurilor de măr este diferențiată, dintre soiurile rezistente cităm: Boiken, Antonovka, Gustav durabil. Dintre soiurile sensibile fac parte: Cox Orange, Pippin, Clar alb, Jonathan, Starking, Parmain d'or, Gavenstein, Ontawa, Reinette de Canada
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu tendință de a deveni brunii și cu aspect umed. Lichidul care apare la suprafața petelor, are o culoare ușor gălbuie. Atacul timpuriu pe fructele tinere, determină apariția unor deformări și adâncituri pline cu bacterii. Țesuturile pulpei fructelor prezintă numeroase crăpături mici localizate în dreptul petelor. Fructele își pierd valoarea comercială sau pot să putrezească datorită instalării și a altor ciuperci, ce pătrund în interiorul pulpei. Pe lăstarii tineri atacul acestor bacterii produce pete alungite, care pot atinge lungimi de 7-8 mm. Scoarța
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
valoarea comercială sau pot să putrezească datorită instalării și a altor ciuperci, ce pătrund în interiorul pulpei. Pe lăstarii tineri atacul acestor bacterii produce pete alungite, care pot atinge lungimi de 7-8 mm. Scoarța ramurilor se brunifică, este distrusă, iar printre crăpături apare un lichid cleios, caracteristic. Rănile de pe ramuri, se măresc în fiecare an și pot evolua în cancere deschise (fig. 157). Transmitere-răspândire. Bacteriile pătrund în interiorul țesuturilor frunzei, prin stomate(deschideri naturale), iar în scoarța ramurilor prin lenticele. O mare parte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acestea ducând la epuizarea rapidă a plantelor Transmitere-răspândire Sporii răspândesc ciuperca în timpul perioadei de vegetație germinând la temperaturi cuprinse între 2-24șC și pot rezista și la temperaturile scăzute din timpul iernii, când se găsesc în cleiul ce se află în crăpăturile scoarței ramurilor. Ciuperca mai poate ierna și sub formă de miceliu în scoarța ramurilor. Atacul acestei ciuperci este puternic în primăverile umede ce urmează după ierni cu temperaturi moderate, care au permis sporilor să și păstreze viabilitatea. Infecțiile ciupercii sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
după pornirea în vegetație și apoi și în cursul verii. În jurul unui mugure apare o pată brună-eliptică, ce contrastează cu culoarea verde a lăstarului. Rănile se întâlnesc la locul de prindere a lăstarului cu ramura din anul precedent, unde apar crăpături ale scoarței și clei. Frunzele prezintă arsuri marginale sau la vârf, iar fructele atacate putrezesc. În cele din urmă ramurile atacate se usucă căpătând o culoare cenușie. Ciuperca este un parazit tipic de rană ce pătrunde prin rănile rezultate în urma
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a infecției vaselor conducătoare din ramură. Țesuturile frunzei se dezorganizează și între celule pătrunde aerul care face ca acestea să capete culoarea plumbului. Ramurile infectate prezintă în secțiune o colorație brunie, cresc greu și de obicei degeră peste iarnă. În crăpăturile scoarței ramurilor, după un an, apar și corpii fructiferi ai ciupercii, înainte ca ramura sau planta să fie complet distrusă. Aceștia au o formă plată, de 1-3 cm în diametru, de culoare albă-purpurie. Transmitere-răspândire. Ciuperca pătrunde în plantă prin răni
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de primăvară. Miceliul ciupercii pătrunde până la lemnul activ și formează substanțe gomoase în țesuturile conducătoare, ceea ce determină o stânjenire a circulației sevei. Moartea plantei survine după astuparea completă a țesutului conducător, ulterior ciuperca formează fructificații ce apar spre exterior prin crăpăturile scoarței. Ciuperca este un parazit de predispoziție, atacând plantele debilitate, ramurile și trunchiurile atinse de ger și pe cele care au suferit răniri puternice în urma tăierilor de corectare a coroanei. Prevenire și combatere. Curățirea pomilor de uscături ce vor fi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
stomate (deschideri naturale) sau prin rupturile țesuturilor. În secțiune, frunza prezintă pungi în care se formează bacterii. În urma unui atac puternic, frunzele se îngălbenesc, se înnegresc și cad, desfrunzirea pomului având loc înainte de vreme. Lăstarii tineri parazitați se veștejesc, prezintă crăpături în scoarță, iar în dreptul acestor răni alungite se formează lichidul bacterian de culoare gălbuie negricioasă, foarte abundent pe timp umed. Pe timp secetos, lăstarii atacați se înnegresc și se usucă. Pot fi atacate și ramurile schelet și chiar trunchiurile pomilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
răni alungite se formează lichidul bacterian de culoare gălbuie negricioasă, foarte abundent pe timp umed. Pe timp secetos, lăstarii atacați se înnegresc și se usucă. Pot fi atacate și ramurile schelet și chiar trunchiurile pomilor tineri în pepinieră, acestea prezentând crăpături profunde ale scoarței și uneori ale lemnului, în care se găsește lichidul bacterian. Pe timp uscat, ramurile și trunchiurile atacate se înnegresc, boala luând aspect de "arsură". Lăstarii tineri sunt cel mai puternic atacați (fig. 178). Transmitere-răspândire. În perioada de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ridicată, ciuperca atacă și lemnul; acesta ia un aspect buretos și capătă o culoare brună. Prin intermediul cordoanelor de miceliu ciuperca trece de la o plantă la alta, iar focarele inițiale se extind ocupând suprafețe din ce în ce mai mari. Pe scoarța atacată sau în crăpăturile acesteia, ciuperca formează scleroți pe care apar spori. Transmitere-răspândire. Ciuperca poate trăi în sol, pe resturile de rădăcini intrate în putrefacție și iernează ca scleroți și rizomorfe. Temperaturile optime la care miceliul se poate dezvolta sunt cuprinse între 16-18șC. Boala
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se dezvoltă normal până la înflorire, iar uneori după ce au legat, florile avortează. Strugurii formați prezintă adesea fenomene de meiere și mărgeluire, dezvoltându-se inegal și având un conținut redus de zahăr. În cazul atacurilor puternice, pe tulpini și brațe apar crăpături longitudinale, profunde, care pot fi confundate cu efectul secetelor prelungite din timpul verii (Maria Oprea și col., 1984, E. Ulea, 1994). În secțiune longitudinală prin lemnul butucilor atacați se văd brunificări specifice, dure și de culoare brun cenușie până la brun-violet
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1,0-1,5 cm. Fructificațiile de Phellinus igniarius se prezintă sub forma unor poliței neregulate de culoare maronie roșcată nu foarte închisă, având dimensiuni de la 0,5 până la 2,5 cm (Bernadette Dubos, 1985). Transmitere-răspândire. Infecțiile se fac prin diferite crăpături pe care le prezintă butucii neîngrijiți și adesea prin rănile ce se produc la tăierea coardelor bătrâne. În aceste coarde bătrâne ciuperca persistă sub formă de miceliu de rezistență, de pe care vor apărea fructificații cu spori, ce vor asigura noile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fi remarcate sub forma unor cruste brune de dimensiuni variabile, izolate sau unite; se mai pot observa pete brun întunecate, uneori negricioase, în dreptul cărora scoarța crapă, când acestea au dimensiuni relativ mari (aspectul cel mai frecvent) și sub formă de crăpături longitudinale, cu marginile de culoare brun întunecată. În cursul verii, la unii lăstari, baza se îngroașă anormal și se produce o ștrangulare a zonei de prindere pe coardă, lăstarii devenind foarte fragili, rupânduse ușor sub acțiunea vântului sau în timpul efectuării
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Oprea, 1990). Simptome. Butucii atacați prezintă un declin încei care se accentuează de la an la an, creșterile vegetative sunt tot mai reduse în fiecare primăvară, astfel că în 34 ani aceștia se usucă în întregime. Pe lemnul butucilor uscați, printre crăpăturile scoarței apar strome, câte 2-3 alăturate, negricioase la exterior și albicioase în interior. În strome se formează 10-15 fructificații de rezistență, mici, sferice, cu gâturi scurte, din care ies în primăvară numeroși spori, cilindrici, curbați sau drepți (C. Sandu-Ville, 1971
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
spasm al sfincterului anal ceea ce face să provoace dureri acute, În deosebi În timpul scaunului. Unele fisuri sunt superficiale și se vindecă rapid dar altele devin cronice și foarte dureroase. Tratamente naturiste Se aplică remedii neinvazive care calmează durerile, previn recidivarea crăpăturilor și reduc contracțiile sfincterului care Împiedică cicatrizarea leziunilor. În uz intern sunt eficiente diferite ceaiuri sub formă de decocturi sau infuzii care se iau pe stomacul gol. Decocturile se pot prepara din 2 linguri plantă la 200 ml apă cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
aibă loc peste 5 ani !... N-au fost de ajuns greutățile prin care trecem, a trebuit să avem și cutremurul de pământ din 31 august. Blocul în care locuiesc s-a clătinat bine, de tot și s-au produs unele crăpături în tavane. La vara viitoare va trebui să zugrăvesc. Mă gândesc la banii ce se vor cheltui, la murdăria ce se va face și la meșterii de azi. La începutul lunii septembrie am fost la Miroslăvești, județul Iași, satul meu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
rece sunt: a) în cazul îmbrăcămintei bituminoase, pe: ... * suprafață poroasa, șlefuita sau îmbătrânita; * fisuri; * denivelări în profil longitudinal și/sau transversal, sub 2 cm; b) în cazul îmbrăcămintei din beton de ciment, pe: ... * suprafață poroasa sau cu alveole; * exfolieri, fisuri, crăpături; * denivelări în profil longitudinal și/sau transversal, sub 2 cm. 2.3. În cazul suprafețelor cu denivelări cuprinse între 1-2 cm, măsurate cu riglă de 3 m, punerea în opera se realizează în două straturi, dintre care primul strat are
ORDIN nr. 54 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind execuţia straturilor bituminoase foarte subtiri la rece, cu emulsie de bitum. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120273_a_121602]
-
la tratarea pe timp friguros a următoarelor tipuri de defecțiuni ale îmbrăcămintei bituminoase prevăzute de Instrucțiunile CD 98-86 privind prevenirea și remedierea defecțiunilor la îmbrăcămintea modernă: - gropi izolate pe porțiuni de drum limitate; - suprafață cu ciupituri; - suprafață poroasa; - fisuri și crăpături; - faianțari; - pelada; - tasări locale. 1.1.5. Tipurile de lucrări de întreținere pe timp friguros a îmbrăcămintei bituminoase cuprinse în prezentul normativ sunt: - plombare la rece cu: * mixturi asfaltice stocabile; * stropiri bituminoase succesive; - tratament bituminos; - badijonare la rece; - colmatare la
ORDIN nr. 53 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind lucrările de întreţinere a imbracamintei bituminoase pe timp friguros. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120268_a_121597]
-
Lucrările nu se execută pe timp de ploaie. 1.2.4. Lucrări de întreținere pe bază de colmatare la rece 1.2.4.1. Acest tip de lucrare se aplică în perioada 15 octombrie - 30 noiembrie la tratarea fisurilor și crăpăturilor din stratul de uzură al îmbrăcămintei bituminoase. 1.2.4.2. Colmatarea la rece a fisurilor și crăpăturilor are ca scop împiedicarea infiltrării apei și sării în îmbrăcămintea bituminoasa pe timp de iarnă. 1.2.4.3. Colmatarea la rece
ORDIN nr. 53 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind lucrările de întreţinere a imbracamintei bituminoase pe timp friguros. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120268_a_121597]
-
la rece 1.2.4.1. Acest tip de lucrare se aplică în perioada 15 octombrie - 30 noiembrie la tratarea fisurilor și crăpăturilor din stratul de uzură al îmbrăcămintei bituminoase. 1.2.4.2. Colmatarea la rece a fisurilor și crăpăturilor are ca scop împiedicarea infiltrării apei și sării în îmbrăcămintea bituminoasa pe timp de iarnă. 1.2.4.3. Colmatarea la rece se execută la o temperatură atmosferică mai mare de +5 gr. C, cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere
ORDIN nr. 53 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind lucrările de întreţinere a imbracamintei bituminoase pe timp friguros. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120268_a_121597]
-
redate în tabelul nr. 25. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească emulsia de tip EBCR sunt prezentate în tabelul nr. 26. 5.1.1.2. Agregate naturale - nisip natural, STAS 662 5.2. Prescripții generale de executare Fisurile și crăpăturile se curăță cu peria de sârmă și prin suflare cu aer comprimat. Impuritățile rezultate se îndepărtează de pe partea carosabila. Emulsia bituminoasa cationica se toarnă în exces în fisuri sau crăpături, apoi se pudrează cu nisip. 5.3. Controlul calității lucrărilor
ORDIN nr. 53 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind lucrările de întreţinere a imbracamintei bituminoase pe timp friguros. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120268_a_121597]