2,854 matches
-
-se cu dezinvoltură în climatul rarefiat al noțiunilor, eseistul plasează conceptele de național („particularismul etnic”) și universal „sub unghiul valorilor maxime”. Valori pe care înțelege să le trăiască, în propulsia spre absolut, cu o neslăbită intensitate. Combătându-l pe Nichifor Crainic, esteticianul nu o ia deloc razna atunci când accentuează că nu specificul național asigură perenitatea unei opere, ci - luând ca exemplu romanele lui Dostoievski - forța iradiantă și profunzimea cu care un scriitor sau altul exprimă trăirile întregii umanități. Departe de a
MATEESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
cu roșu și subintitulat „De carnaval”, reunește, prin fragmente din opere sau declarații de principiu, nume importante ale literaturii, culturii, vieții politice și științifice românești a vremii. Dintre literați, sunt prezenți G. Bacovia, Lucian Blaga, E. Lovinescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Nichifor Crainic, Adrian Maniu, Ion Barbu și Ion Pillat. În numărul 70/1921 Petre Grimm propune, sub titlul Cele mai bune cărți, un scurt îndreptar de cultură generală. Numărul 84/1922 e consacrat marilor reviste cultural-literare românești din epocă, iar numărul 170
IDEEA EUROPEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287501_a_288830]
-
plastice, calitate la care se adaugă uneori justețea, alteori forța polemică: Al. Macedonski este „un prinț cu pelerină”, Dimitrie Anghel - „seniorul lampioanelor”, Camil Petrescu - „un mușchetar de metropolă”, N.D. Cocea - „un gladiator de ocazie”, Nae Ionescu - „cruciatul de ceață”, Nichifor Crainic - „un popă de câmp” etc. Reușitele sunt diminuate de alunecări în manierism, alteori de disproporționate izbucniri pamfletare și îndeosebi de supralicitarea talentului unor părtași de idei și a majorității confraților olteni. Treptat, ocupându-se de ultimii, I. abandonează uneltele criticului
ILIESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287522_a_288851]
-
al Teatrului „Luceafărul” din Iași (din 1994). A fost secretar al Asociației Scriitorilor din Moldova (1970-1989); a condus cotidianul „Realitatea” (din 1996). Debutează în 1959 la revista „Luceafărul” și colaborează ulterior la majoritatea publicațiilor din țară. Prozator, dramaturg, publicist, reporter, crainic sportiv, I. a dovedit de-a lungul anilor multiple disponibilități. Volumul de povestiri Estudiantina, cu care debutează în 1962, lasă să se întrevadă doar câteva dintre virtualitățile relevate în cărțile ulterioare. Preocupat de viața tinerilor în mijlocul cărora trăiește, autorul încearcă
IACOBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
următor, reuniuni în care au făcut mărturisiri literare scriitori importanți: Octavian Goga, I. Al. Brătescu-Voinești, Cincinat Pavelescu, Gala Galaction, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Ion Minulescu, Ion Agârbiceanu, Liviu Rebreanu, N. Davidescu, Ion Pillat, Ion Barbu, Jean Bart, D. Nanu, Nichifor Crainic, G. Bacovia, Cezar Petrescu. Prin intermediul acestor mărturii, D. Caracostea dorea să lumineze aspecte privitoare la creativitate, geneza operei literare, raportul dintre viață și creație. Organizatorul și-a exprimat intențiile în Câteva lămuriri, plasate ca prefață la fragmentele autobiografice oferite de
INSTITUTUL DE ISTORIE LITERARA SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287560_a_288889]
-
care viza „poezia nouă”, promovată de E. Lovinescu, simbolismul, gândirismul. Cu o asemenea orientare, I. de L. și mai cu seamă directorul său au stârnit nu de puține ori reacții de respingere, numeroase atacuri venind din partea lui N. Iorga, Nichifor Crainic, Cezar Petrescu, Mircea Ștefănescu. Adversari plini de tenacitate, pe care i-a suportat cu o anume înțelepciune, a avut Dragomirescu chiar în Universitate. De pildă, în 1926, Universitatea, nemulțumită de existența Institutului, aduce problema în consiliul profesoral al Facultății de
INSTITUTUL DE LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287564_a_288893]
-
pe o analiză laborioasă, argumentată, care pornește de la fapte și generalizează firesc, apropiată în esență de interpretarea dată ortodoxismului de E. Lovinescu. Mai puțin sigur, mai concesiv se arată comentatorul în aprecierea operei unor scriitori de la „Gândirea”. Poezia lui Nichifor Crainic sau proza lui Cezar Petrescu constituie, de pildă, pentru el adevărate modele. În schimb, experiența poetică argheziană îl găsește nepregătit, mărturie stând reacția sa, în linii mari negativă. De luat în seamă prin acuitatea și pertinența comentariului și, adesea, a
IONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287579_a_288908]
-
literaturii germane. Epoci și personalități, București, 1948; Istoria literaturii germane, București, 1968; Walhalla și Thule. Mituri și legende vechi germanice, I-II, București, 1977. Traduceri: Heinrich Zillich, Concediul, București, 1940; Friedrich Schiller, Teatru, I, București, 1955 (în colaborare cu Mariana Crainic); Halldor Laxness, Clopotul din Islanda, București, 1956; Theun de Vries, O stafie umblă prin Europa, I-III, București, 1957; Richard Petzoldt, Robert Schumann. Viața în imagini, București, 1960, Mihail Ivanovici Glinka. Viața în imagini, București, 1962; Mihail V. Alpatov, Istoria
ISBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287624_a_288953]
-
Cu poetul D. Iov despre Basarabia, UVR, 1941, 33; G. Ivașcu, O carte de actualitate: „Priveliști basarabene”, VAA, 1941, 148; Octav Sargețiu, „Priveliști basarabene”, VBA, 1941, 11-12; Ștefan Ciobanu, „Priveliști basarabene”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXII, 1941-1942; Nichifor Crainic, „Covor basarabean”, G, 1943, 8; Al. Bardieru, În legătură cu manuscrisele poetului D. Iov, ATN (suplimentul „Caiete botoșănene”), 1986, 2; C.D. Zeletin, Carte poștală pentru D. Iov, ATN, 1994, 7; Dicț. scriit. rom., II, 631-632; Pamfil Șeicaru, Scrieri din exil, vol. I
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
Alexandru Papiu-Ilarian, fiu al acestor meleaguri, «Cultura, numai cultura va scăpa pe români, și cultura numai națională poate fi», e astăzi mai actuală ca oricând.” Același autor își arată încrederea în avântul dat literaturii de Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Nichifor Crainic, Lucian Blaga (Tinerețea în istoria românească). Periodicul publică versuri de Radu Stanca, Al. Ceușianu, Vasile Netea, V. Copilu-Cheatră, Mircea Streinul, Viorel Șuluțiu, Corneliu Albu. Proză semnează Victor Papilian, Al. Ceușianu, Horia Petra-Petrescu, Nicolae Albu ș.a. Al. Ceușianu este și autorul
JAR SI SLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287666_a_288995]
-
Funcționarul” (1927) și „Curierul Olteniei” (1930-1931), director fondator al revistei „Poezia” (Craiova, 1934-1935) și director la „Făclia” (Timișoara, 1936-1946). Semnează articole pe teme literare și istorice, note și comentarii asupra actualității cultural-artistice, versuri, proză și poartă polemici politice în „Ramuri”, „Crainicul” (Târgu Jiu), „Făclia” (Craiova), „România de Vest”, „Luceafărul” (Timișoara), „Dacia” (Timișoara), „România” (București), ziar la care îndeplinea funcția de redactor pentru Banat, ș.a. Pentru scurt timp a fost secretar literar al Teatrului Național din Craiova. Debutează editorial în 1926, semnând
JALES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
De o atenție oarecum binevoitoare s-au bucurat, în schimb, câteva plachete de poezie: Icoane (1928), Arabescuri (1929), Liniște (1934), Versuri (1934), Versuri (1942). Se adaugă un volum de proză scurtă, Cu duhuri rele (1928), fără ecou în epocă. În „Crainicul” (Târgu Jiu, 1931), J. publică un fragment din Jertfa îngerilor, roman pe care îl anunța și în 1934 ca fiind „în lucru”. În 1935 îngrijește, împreună cu Sergiu Cristian și C.S. Nicolăescu-Plopșor, o antologie a scriitorilor olteni. Dacă în materie de
JALES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
Călinescu referitoare la relația modernism - tradiționalism, analizată pe trei paliere, și anume modernism - tradiționalism (faza literară), estetism - ortodoxism (faza estetică) și intelectualism - misticism (faza ideologică); reacțiile lui Pompiliu Constantinescu (Creștinismul folcloric, Reflexii polemice) la articolul Sensul tradiției, publicat de Nichifor Crainic în „Gândirea” sau la manifestul „Crinului Alb”, unele intervenții din rubrica „Revista faptelor literare” ș.a. K. promovează studii de critică și teorie literară de indiscutabilă valoare: Criza lirică de Tudor Vianu, Considerații asupra romanului românesc de Pompiliu Constantinescu (în serial
KALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
publicistică, K. este realizatorul primei antologii în limba maghiară a poeziei române moderne. Volumul Új román költők antológiája, apărut în 1922, prezintă cititorilor maghiari, în traducerea și cu prefața lui K., poezii de Octavian Goga, N. Iorga, Ion Minulescu, Nichifor Crainic, Demostene Botez, M.G. Samarineanu, Vasile Al-George, George A. Petre, Emil Isac, Iustin Ilieșiu, Adrian Maniu, Teodor Murășanu, G.M. Zamfirescu, Ecaterina Pitiș, D.N. Teodorescu. Teatrul Maghiar din Cluj a jucat în tălmăcirea lui K. piesa Săptămâna luminată de Mihail Săulescu, reprezentată
KERESZTURY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287709_a_289038]
-
atitudine obiectivă și nepărtinitoare. Pentru atingerea țelurilor se apelează din plin la mijloacele artei. Sunt reproduse texte patriotice (îndeosebi versuri) din clasici (V. Alecsandri, D. Bolintineanu, G. Sion, M. Eminescu, Al. Vlahuță, G. Coșbuc, St. O. Iosif, O. Goga, Nichifor Crainic, N. Iorga), precum și alte creații din opera unor mari poeți români (Lucian Blaga, Tudor Arghezi, V. Voiculescu, Aron Cotruș) sau a poeților cu priză la public (Vasile Militaru, Radu Gyr, Artur Enășescu ș.a.). O parte din texte sunt însoțite de
GANDIRE SI ARTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
cotidianul local „Voința”, se străduia să asigure condițiile materiale de apariție. După mutarea la București, Cezar Petrescu rămâne singurul redactor nominalizat, menționându-se, începând cu numărul 1-2/1923, și un comitet alcătuit din Lucian Blaga, Demostene Botez, Al. Busuioceanu, Nichifor Crainic, Adrian Maniu, Gib I. Mihăescu, Ion Marin Sadoveanu, Al. O. Teodoreanu, Pamfil Șeicaru. De la numărul 5 din decembrie 1923, acestora li se adaugă N. M. Condiescu, Liviu Rebreanu, Emanoil Bucuța. Din februarie 1926 Nichifor Crainic devine redactor alături de Cezar Petrescu
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
Demostene Botez, Al. Busuioceanu, Nichifor Crainic, Adrian Maniu, Gib I. Mihăescu, Ion Marin Sadoveanu, Al. O. Teodoreanu, Pamfil Șeicaru. De la numărul 5 din decembrie 1923, acestora li se adaugă N. M. Condiescu, Liviu Rebreanu, Emanoil Bucuța. Din februarie 1926 Nichifor Crainic devine redactor alături de Cezar Petrescu. În ultimul număr din același an figurează și un al treilea redactor, Tudor Vianu. În 1928 Nichifor Crainic preia, de la primul număr, întreaga conducere. Comitetul redacțional își schimbase între timp și avea să-și mai
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
decembrie 1923, acestora li se adaugă N. M. Condiescu, Liviu Rebreanu, Emanoil Bucuța. Din februarie 1926 Nichifor Crainic devine redactor alături de Cezar Petrescu. În ultimul număr din același an figurează și un al treilea redactor, Tudor Vianu. În 1928 Nichifor Crainic preia, de la primul număr, întreaga conducere. Comitetul redacțional își schimbase între timp și avea să-și mai schimbe în repetate rânduri componența, prin retragerea unora și integrarea altora. Denumit, începând cu numărul 1/1927, Gruparea revistei, el va include - pentru
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
nu fac decât să sporească impresia de cenușiu și desuet. În conținut însă, literatura de aici nu e decât parțial de factură sămănătoristă și tradiționalistă. La primul număr colaborează (în ordinea paginației) poeții și prozatorii Adrian Maniu, Cezar Petrescu, Nichifor Crainic, Ion Agârbiceanu, Ecaterina Pitiș, George Voevidca, Aron Cotruș, Lucian Blaga, D. Karnabatt. Dintre aceștia, doar Ecaterina Pitiș și (în parte) George Voevidca sunt sămănătoriști stricto sensu. Figurează, în schimb, patru reprezentanți ai „poeziei noi”: simbolistul Karnabatt, simbolist-expresionistul Cotruș, avangardistul (autohtonizant
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
Cotruș, Lucian Blaga, D. Karnabatt. Dintre aceștia, doar Ecaterina Pitiș și (în parte) George Voevidca sunt sămănătoriști stricto sensu. Figurează, în schimb, patru reprezentanți ai „poeziei noi”: simbolistul Karnabatt, simbolist-expresionistul Cotruș, avangardistul (autohtonizant) Adrian Maniu, expresionistul Blaga. Cezar Petrescu și Crainic sunt neosămănătoriști, Agârbiceanu suportă mai curând încadrarea în poporanism. Articole și cronici semnează Dan Rădulescu, Radu Dragnea, D. I. Cucu și Victor Ion Popa. Eclectismul învederat de sumarul primului număr se menține ani în șir, cu limitări tot mai pronunțate după
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
să reprezinte „un curent sau o tendință”, autorul anonim al notei anunță: „Vom deschide larg coloanele tuturor scriitorilor” și încheie explicit: „În anemica noastră mișcare literară nu este încă loc astăzi decât pentru publicații eclectice.” Din momentul în care Nichifor Crainic începe să publice și articole (1923), revista capătă o tot mai accentuată orientare tradiționalistă, în spirit religios creștin, de expresie ortodoxă. Din 1926, când Crainic devine redactor alături de Cezar Petrescu, dar mai cu seamă după ce el rămâne singurul conducător al
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
literară nu este încă loc astăzi decât pentru publicații eclectice.” Din momentul în care Nichifor Crainic începe să publice și articole (1923), revista capătă o tot mai accentuată orientare tradiționalistă, în spirit religios creștin, de expresie ortodoxă. Din 1926, când Crainic devine redactor alături de Cezar Petrescu, dar mai cu seamă după ce el rămâne singurul conducător al periodicului, G. se transformă declarat dintr-o publicație eclectică într-una de direcție. Revista își asumă - și va exercita viguros - rolul de principal organ al
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
cultură din perioada interbelică. Cel mai fecund și fidel colaborator al G., dintre scriitorii de întâia mărime, este Lucian Blaga. Cofondator al revistei, va fi prezent în sumarele ei de la primul număr până în 1943, când, intrând în conflict cu Nichifor Crainic, o părăsește și scoate, la Sibiu, „Saeculum”; semnătura sa apare sub multe din operele cele mai reprezentative pe care le-a scris. Dacă în numărul inaugural semnează doar o traducere din Alfred Mombert, începând din al doilea, publică îndeosebi poezii
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
1965, sub titlul Cartea păcii, tălmăciri din Ibsen ș.a.), și mai frecvent, Ion Pillat, Aron Cotruș (din primul până în ultimul an), Radu Gyr și D. Ciurezu (1926-1944), V. Voiculescu (1927-1944). Prezent în fiecare număr cu eseuri, articole și note, Nichifor Crainic tipărește sporadic și poezii. Versuri mai semnează, între alții, D. Gherghinescu-Vania, Virgil Carianopol, N. Crevedia, Zaharia Stancu, Sandu Tudor, Paul Sterian, George Gregorian, George Dumitrescu, Ștefan Nenițescu, Marcel Romanescu, Donar Munteanu, Dragoș Protopopescu, Ștefan Baciu, Aurel Marin, Traian Chelariu, Vlaicu
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
lui Radu Cioculescu a românului Viața lui Stanley de Jakob Wassermann. Cronică dramatică, ținută în genere de St. Marcus, consemnează premierele de la Teatrul de Vest. Se face loc unei scenete a lui Victor Eftimiu, Plugul de foc (152/1930). Nichifor Crainic, colaborator ocazional, scrie articolele Sensul culturii (936/1933) și Matei Basarab (1106/ 1933). La rubrică „Cultură, arta, literatura” este prezent Carol Drimer (O polemică istorică - polemică lui Xenopol cu Rössler). Importantă rămâne, în peisajul literar interbelic, seria de interviuri, din
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]