1,492 matches
-
comisă decât vreo 40 de ani mai târziu” (adică Holocaustul) fusese prefigurată Într-un ziar petersburghez din august 1906, text căruia un traducător anonim Îi dăduse titlul Conspirația - Rădăcinile desintegrării societății europene. Ziarul pretindea că extraordinarul document despre conspirația contra creștinătății, a țarului și a societății fusese produs „undeva În Franța” și descoperit În condiții, firește, misterioase. După un an, „documentul” (de fapt, un fals fabricat de Ohrana țaristă) apărea, sub patronajul Gărzii Imperiale, Într-o versiune extinsă, sub formă de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
București. Corectează în 1783 un volum de Pilde filosofești, în care introduce maxime originale compuse de el. Din cele șase prefețe ale lui G., cele de mai mică importanță însoțesc un Catavasier (1784) - unde autorul aduce elogii marilor dascăli ai creștinătății -, apoi ediția de Cazanii din 1792 și Pravoslovnică învățătură (1794). Interesante prin ideile culturale și de filosofia istoriei, de inspirație iluministă, rămân textele ce prefațează un Antologhion (1786), un Triodion (1798) și o Loghică (1826). Prefața la Antologhion conține un
GRIGORE RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
, (Istoria lui Mihai Vodă sin Pătrașco Vodă, carele au făcut multe războaie cu turcii pentru creștinătate), cronică scrisă între 1602 și 1608, inclusă în Letopisețul cantacuzinesc. În cancelaria domnească a lui Mihai Viteazul, marele logofăt Teodosie Rudeanu (fratele Simei, cea care a dictat cuvintele ca de cronică de pe piatra de mormânt a soțului ei, Stroe Buzescu
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
părți diferite) și continuă unele cu Povestea lui Simion Vodă (personajele principale sunt tot Buzeștii), altele direct cu un rezumat după Matei al Mirelor. Ediții: Istoria lui Mihai Vodă sin Pătrașco Vodă, carele au făcut multe războaie cu turcii pentru creștinătate, în Istoria Țării Românești (1290-1690). Letopisețul Cantacuzinesc, îngr. Constant Grecescu și Dan Simonescu, București, 1960, 54-79; Cronica domniei lui Mihai Viteazul (Cronica Buzeștilor), LRV, I, 85-114; Cronica lui Mihai Viteazul, îngr. și introd Dan Zamfirescu, București, 1981. Repere bibliografice: Ion
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
spații locuite de oameni care să nu fi cunoscut o perioadă mai lungă de timp, violența interpersonală (Walker, 2001). Putem spune că aproape în totalitate, legile care există și încă de la începuturile lor, se adresează diferitelor forme de violență. Pentru creștinătate, cele zece porunci sunt un prototip al legislației complexe care există azi pe plan internațional și la nivel național. Deși educația e foarte importantă, nu există măsuri mai eficiente de prevenire a violenței decât respectarea legii. O bună legislație și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
noua societate modernă. Ziarul îi ataca vehement pe toți cei care sugerau un dialog cu liberalismul, precum și pe cei care, asemenea episcopului de Orleans (Dupanloup), propuneau o soluție de compromis similară celei adoptate de episcopii belgieni și germani: crearea unei creștinătăți moderne, în cadrul căreia chiar libertățile să constituie o garanție a autonomiei în activitatea Bisericii. L'Universe a fost privit ca fiind un exponent al reacției ultramontaniste 66 și a avut o mare influență în rândul clerului. Putem observa astfel că
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cultura și pana măiastră lucrează de sute de ani, unde și guvernele au contribuit la înjghebarea acestei mari manifestații culturale. Recunosc durerea ce ne copleșea la vederea deosebirii dintre pavilioanele noastre și alte vecine... Recunosc suntem mai departe de centrul creștinătății, de Roma. N-am avut delegați speciali trimiși acolo din timp, să lucreze la fața locului de luni de zile. Chiar materialul trimis la timp nu s-a utilizat destul de bine" (Lumina creștinului, nr. 6, iunie, 1936, p. 75). 867
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
detaliat și proiectul volumului I au fost publice `n 1937. Lucrarea intitulată Histoire de l’Europe au Moyen Age (293-1566) ar fi fost structurată astfel: vol. I. Sf`rșitul lumii antice și hegemonia Orientului (293-641); vol. II. Orient și Occident, creștinătate și islam (641-1095); vol. III. Formarea lumii moderne și lupta statelor creștine `mpotriva Orientului turc și mongol (1095-1566). Gh. Brătianu miza pe colaborări interne (D.M. Pippidi, M. Merza) și externe (V. Grumel, A. Momigliano, Ch. Verlinden, H. Grégoire, R. Grousset
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1000, până la descoperirea Americii în anul 1492. Considerăm că începând cu anul 1500, adică odată cu secolul al XVI-lea economia capitalistă era deja instalată. De altfel Jacques Le Goff arată că ,,între secolele al XI-lea și al XIII-lea creștinătatea medievală a fost teatrul unei revoluții comerciale legate de câteva mari fenomene referitor la care este greu de deslușit în ce măsură au fost cauze sau efecte"2. Le Goff enumeră în primul rând încetarea năvălirilor. Pacea relativă urmează incursiunilor,jafurilor, iar
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
migratoare, triburi și clanuri, pe făgașul unei culturi mai articulate, generoase și umane. A fost un creuzet imens de topire continuă a valorilor succesive. Nu se vorbește de națiuni în primul mileniu, dar comunitatea integrată a unui vast spațiu era creștinătatea. (...) Biserica și nu statul a păstrat vocația universalistă și gustul ordinii imperiale după căderea Imperiului Roman. Ea a avut meritul separării puterilor care a dus la statul modern, oferindu-i cheia succesului care constă în laicitatea civilizației". Mircea Malița, Zece mii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
care le reprezentați și stabilirea de relații diplomatice la nivel de legații conduse de trimiși extraordinari și miniștri plenipotențiari. Dar anul 1880 nu este punctul zero în relațiile dintre popoarele noastre. Nu voi intra în amănunte despre alianțele pentru apărarea creștinătății, în care popoarele noastre au fost împreună, despre voievozi și domni, care au fost prieteni cu regii vestului. Istoricii vor face acest lucru în continuarea celor spuse de diplomați. Tradiția relațiilor dintre țările noastre este, deopotrivă, simbolică și exprimă apartenența
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
istoriei. La antipodul teoriilor lui Roller din anii '50, dar pe același făgaș strâmb al minciunii ideologice, aceste fantasmagorii autohtoniste se întâlneau cu viziunile megalomanului Conducător, la fel de inventiv în modelarea istoriei ce îl precedase. Dacă voievozii neamului, mari luptători pentru creștinătate, se înșiruiau cuminți în spatele micului ateu, Europa, cu secolele ei de cultură, lua lecții de la cutare autor moldovean sau muntean, pe cât de specifist-național, pe atât de universal. Ce goală, jalnică fudulie! O asemenea teză cade cu zgomot la cel mai
Ideea critică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11406_a_12731]
-
cu revista Gândirea). Nu procedează, așa cum greșit ar părea, la nivelarea totală a acestora, căci frontul comun al gândiriștilor este insuficient a-i face să semene până la identitate. Cel mai interesant text este o scrisoare adresată lui Mircea Eliade, Creștinism, creștinătate, iudaism și iudei. Scrisoarea unui provincial, o replică de fapt adusă celebrului său coleg de generație după un articol apărut în Vremea ( 5 aug. 1934), Creștinătatea față de iudaism. Suntem în plină polemică iscata de cartea lui Mihail Sebastian, De două mii
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
până la identitate. Cel mai interesant text este o scrisoare adresată lui Mircea Eliade, Creștinism, creștinătate, iudaism și iudei. Scrisoarea unui provincial, o replică de fapt adusă celebrului său coleg de generație după un articol apărut în Vremea ( 5 aug. 1934), Creștinătatea față de iudaism. Suntem în plină polemică iscata de cartea lui Mihail Sebastian, De două mii de ani, sau mai bine zis de prefață acesteia, semnată de Nae Ionescu. Este o adevărată desfătare să observi cum din magma comună a spiritualității interbelice
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
mila lui Dumnezeu domn al țării Moldovei, ne închinăm cu prietenie vouă tuturor cărora le scriem și vă dorim tot binele și vă spunem domniilor-voastre că necredinciosul împărat al turcilor a fost de multă vreme și este încă pierzătorul întregii creștinătăți și în fiece zi se gândește cum ar putea să supună și să nimicească toată creștinătatea. De aceea facem cunoscut domniilor-voastre că în zilele Bobotezei care a trecut mai sus-numitul turc a trimis în țara noastră și împotriva noastră o
Cinci sute de ani de la trecerea la domnul, a marelui voievod Ștefan cel Mare. Scrisoarea lui Ștefan cel Mare către principii creștini. In: Curierul „Ginta latină” by C. Esarcu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2226]
-
și vă dorim tot binele și vă spunem domniilor-voastre că necredinciosul împărat al turcilor a fost de multă vreme și este încă pierzătorul întregii creștinătăți și în fiece zi se gândește cum ar putea să supună și să nimicească toată creștinătatea. De aceea facem cunoscut domniilor-voastre că în zilele Bobotezei care a trecut mai sus-numitul turc a trimis în țara noastră și împotriva noastră o mare oștire în număr de 120.000 de oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman-pașa
Cinci sute de ani de la trecerea la domnul, a marelui voievod Ștefan cel Mare. Scrisoarea lui Ștefan cel Mare către principii creștini. In: Curierul „Ginta latină” by C. Esarcu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2226]
-
lui Isac-pașa cu toată puterea lui de ieniceri. Acești mai sus numiți erau toți căpitanii cei mari cu oștile lor. Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână și, cu ajutorul Domnului dumnezeului nostru atotputernic am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut sub ascuțișul săbiei noastre; pentru care lucru lăudat să fie Domnul Dumnezeul nostru. Auzind despre aceasta, păgânul împărat al turcilor și-a pus în gând
Cinci sute de ani de la trecerea la domnul, a marelui voievod Ștefan cel Mare. Scrisoarea lui Ștefan cel Mare către principii creștini. In: Curierul „Ginta latină” by C. Esarcu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2226]
-
nostru. Auzind despre aceasta, păgânul împărat al turcilor și-a pus în gând să-și răzbune și să vină în luna mai cu capul său și cu toată puterea sa împotriva noastră și să supună țara noastră, care e poarta creștinătății și pe care Dumnezeu a ferit-o până acum. Dar dacă această poartă, care e țara noastră, va fi pierdută Dumnezeu să ne ferească de așa ceva , atunci toată creștinătatea va fi în mare primejdie. De aceea ne rugăm de domniile-voastre
Cinci sute de ani de la trecerea la domnul, a marelui voievod Ștefan cel Mare. Scrisoarea lui Ștefan cel Mare către principii creștini. In: Curierul „Ginta latină” by C. Esarcu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2226]
-
sa împotriva noastră și să supună țara noastră, care e poarta creștinătății și pe care Dumnezeu a ferit-o până acum. Dar dacă această poartă, care e țara noastră, va fi pierdută Dumnezeu să ne ferească de așa ceva , atunci toată creștinătatea va fi în mare primejdie. De aceea ne rugăm de domniile-voastre să ne trimiteți pe căpitanii voștri într-ajutor împotriva dușmanilor creștinătății până mai este vreme, fiindcă turcul are acum mulți protivnici și din toate părțile are de lucru cu
Cinci sute de ani de la trecerea la domnul, a marelui voievod Ștefan cel Mare. Scrisoarea lui Ștefan cel Mare către principii creștini. In: Curierul „Ginta latină” by C. Esarcu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2226]
-
dacă această poartă, care e țara noastră, va fi pierdută Dumnezeu să ne ferească de așa ceva , atunci toată creștinătatea va fi în mare primejdie. De aceea ne rugăm de domniile-voastre să ne trimiteți pe căpitanii voștri într-ajutor împotriva dușmanilor creștinătății până mai este vreme, fiindcă turcul are acum mulți protivnici și din toate părțile are de lucru cu oameni ce-i stau împotrivă cu sabia în mână. Iar noi, din partea noastră, făgăduim, pe credința noastră creștinească și cu jurământul domniei-nostre
Cinci sute de ani de la trecerea la domnul, a marelui voievod Ștefan cel Mare. Scrisoarea lui Ștefan cel Mare către principii creștini. In: Curierul „Ginta latină” by C. Esarcu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2226]
-
Izmail, Tighina, Soroca, Hotin, ori la poarta dinspre miazănoapte a Bucovinei: Cel din urmă legământ al lui Până astăzi ne mai dă putere Să nu dați pământul nimănui Căci prin el ținem de Înviere. Numele domnitorului rămâne legat de supraviețuirea creștinătății răsăritene, crearea stilului moldovenesc în arhitectură iar, pe plan politic, salvarea flancului sud-estic al Europei, care a înflorit, la adăpostul sacrificiului românilor. Să-i păstrăm memoria și să apărăm moștenirea sa! G. DRĂGAN, Filiala Nisporeni; P. ABABEI, Filiala Drochia; BOGATU
Declarația reprezentanților unor filiale ale Fundației „Ginta latină”, iulie 2004. In: Curierul „Ginta latină” by Fundația „Ginta latină” () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2262]
-
dintâi dintre principii lumi care a obținut o victorie strălucită contra turcilor. După părerea mea, el este cel mai vrednic să fie numit în fruntea unei coaliții a Europei creștine împotriva turcilor." În cei 47 de ani de domnie, apărarea creștinătății se ducea pe câmpul de luptă, dar și prin numeroase ctitiorii. "Și așa se aude din oameni vechi și bătrâni că, câte războaie a bătut, atâtea mănăstiri a făcut", scrie Ion Neculce în "O samă de cuvinte". Prezenți în memoria
Serbările și congresul de la Putna, 1-3 iule 2004. In: Curierul „Ginta latină” by Viorel Roman () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2339]
-
înrolați în această Mișcare: „Noi n-am spus niciodată că numai cei înscriși în Oaste ar fi ostași ai Domnului. Oastea Domnului cea mare nu stă doar din o mână de oameni, căci atunci ar fi vai și amar de creștinătate! Ostași ai Domnului sunt creștinii cei luptători și biruitori; cu aceștia noi nu ne ocupăm. Noi ne ocupăm cu dezertorii, cu întoarcerea celor apucați în tabăra lui satan (subl. ns.). Toți cei din Oastea Domnului nu ne rușinăm să spunem
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
puterii nu functioneaza deloc. Sau, Doamne ferește, că ea nici nu există. Sigur că, la rigoare, a-l felicită pe Suleyman Demirel cu ocazia Crăciunului nu e o tragedie - mai ales că atâția dintre români și-au petrecut această sărbătoare a creștinătății în Turcia! Ca să nu mai vorbim de româncele care câștigă un ban cinstit în hotelurile de pe malul Bosforului! Lucrurile încep să devină îngrijorătoare când angajați ai Ambasadei române de la Ankara declară senini că știau că e vorba de o gafă
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18162_a_19487]
-
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Cei trei copaci semnifică bogăția silvică a zonei, precum și pomicultura zonei de deal. Crucea treflată și formațiuni deluroase simbolizează legătura oamenilor din localitate cu creștinătatea. Cercelul de tâmplă reprezintă o podoabă arheologică descoperită aici și expusă la Muzeul Banatului Montan din municipiul Reșița, județul Caraș-Severin. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.7 Anexa 2.7
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]