202,596 matches
-
Cosana Nicolae În Călătorie în Italia, Goethe vorbea despre timpul german si cel italian. Cum ați defini timpul dv., cel american? Cred că timpul american izbucnește în momente de activitate constantă destul de frenetică. Același lucru se repetă de multe ori, pentru că oamenii nu învață prea mult din experiențele lor. Nu vor să se gîndească la trecut, așa că trăiesc într-un fel de
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
mixt. în orice caz, după cum am văzut în cazul recent de pe 11 septembrie 2001, lucrurile nu sînt atît de hibride pe lume. Există încă animozități mari între culturi și națiuni - probabil mai mari ca oricînd. Toți cei ce vor să creadă cît de minunat de hibrid este totul și cum nu mai există dihotomii majore între domenii de interes sau state-națiuni și cît de bună este liminalitatea au fost foarte șocați după evenimentele de la World Trade Center, pentru că au realizat nu
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
LANGUAGE mi se par mult mai interesante, fiindcă se ocupă de faptul literar în sine. Care ar fi rețeta criticului de succes? Pentru a fi un bun critic trebuie să cunoști foarte multe texte literare, ca și istorie și filosofie. Cred, de pildă, că Fredric Jameson e un bun teoretician ce a schimbat o întreagă viziune despre postmodernism. Te poți certa cu el, dar este strălucitor și original în ceea ce privește modernismul. Harold Bloom este opusul lui - pentru el, canonul este totul, dar
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
concepută direct pentru ecranul computerului. Nimic din toate acestea nu exista cînd am publicat Radical Artifice. Unele din aceste lucruri sînt bine scrise, altele nu, iar o mare parte e reprezentată de poezie-text transferată pe ecran. Pe de altă parte, cred că forma scrisă a culturii este mai puternică decît oricînd. Ne aflăm într-o situație schizofrenică: pentru a deveni faimoși, autorii care au luat multe premii literare, cum ar fi Seamus Heaney, sînt legați de cultura tipărită și nu au
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
se constituie automat într-o critică - deci că poezia este o formă de critică socială sau culturală. Totuși, nu poate fi privită numai așa. Adorno nu ia în considerare poezia umoristică sau poezia care nu își propune să fie critică. Credeți că Adorno chiar voia o lume în care muncitorii din fabrici urmau să fie la fel de importanți ca intelectualii? Și care ar fi gusturile acestor muncitori? Noi trăim într-adevăr dictatura proletariatului - oamenilor nu le place să o spună, dar așa
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
un moto din Gaia Ceruli, o poetă din închisoare din Romania", iar cei de față au devenit imediat curioși. Nu știam că România chiar a avut poeți în închisoare. Care ar fi viitorul orientării marxiste în domeniile umaniste din Statele Unite? Cred că palid. Observăm că studenții noștri s-au cam săturat și că încep să se revolte împotriva acestei orientări. Mi se pare că profesorii au un teribil sentiment de vinovăție pentru că nu le este recunoscută valoarea, ceea ce nu este cazul
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
fel de resentiment - "noi nu contăm, așa că hai să găsim o formă de protest", și nimic nu-i face pe profesori mai fericiți decît să protesteze la tot ce face guvernul, de fapt astfel să fie văzuți și auziți. Dar cred că asemenea atitudini aparțin vechii gărzi.
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
acelui an, scrisoare despre care aflu că a fost dată în grija lui Dan Oprescu. Printre semnatarii ei m-am numărat și eu. Nici acum n-am izbutit să aflu cum de a dispărut semnătura mea de pe acea scrisoare. Nu cred că a șters-o Dan Oprescu. Lista aceea în forma ei finală, care a fost difuzată la "Europa liberă", a fost o porcărie fără margini, din punctul meu de vedere. O porcărie coordonată de doi amici ai mei. Unul care
Turnători și ștergători la Securitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15409_a_16734]
-
tîrg" și a ajuns și pe mesele operative ale Securității. Încît, de pe urma acestei semnături, m-am ales cu toate ponoasele posibile. Atunci cînd scrisoarea a fost citită la "Europa liberă" nu mi-am mai auzit numele printre semnatarii ei. Nu cred că Securitatea s-a ocupat de asta, deși cine știe! Dar dacă tot se fac dezvăluiri, poate mă luminează și pe mine cineva de ce lista din tîrg s-a scurtat pentru "Europa liberă", în ceea ce mă privește. Fiindcă, repet, la
Turnători și ștergători la Securitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15409_a_16734]
-
primar cu galoane. Surîde mirat, parcă ar mai fi pus la cale o farsă care i-a ieșit, și ar vrea să ne cuprindă în brațe, cald și șugubăț, pe toți și să șoptească sau să irumpă vulcanic: Chiar ați crezut că am plecat? Am avut tot timpul senzația că, dacă întind mîna, îl ating. Am atins însă ceva din miracolul de atunci privindu-i, ascultîndu-i pe actorii și regizorii cu care el a lucrat și care mai trăiesc. Le scriu
O, ce zile frumoase! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15404_a_16729]
-
Ramuri", "Revista scriitoarelor"... Într-o "notă scurtă" se face precizarea: Numele de Străina ales de mama cea cam excentrică, motiva că familia bărbatului ei, vorbind de ea, îi spunea Străina. I se păruse, nu ofensator, ci foarte interesant, măgulitor și crezuse de cuviință să-și boteze fata astfel; preotul refuzase - de aceea căpătase pe deasupra și numele de Maria - cel care de drept aparține oricărei femei creștine - spusese tot preotul." Străina, cu derivatul Ina, ajunge în casa Elenei Drăgănescu adusă de Marcian
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
i-au venit în minte - acele dintre atâtea - ca o obsesie bruscă, căci repetă acum: "părea că... poartă... albă... moartă..." Totodată prin ea dibuiesc apoi se întunecă, dispar, revin sunete. Străina caută să prindă echivalența muzicală a vorbelor, n-o crede posibilă, nu admite cumulul poeziei cu muzica: muzică pe cuvinte... Cuvinte pentru muzică! exclamă în gând cu ironie." Ironia Inei se spulberă, însă, la o gândire mai profundă care nu poate separa muzica de poezie, dimpotrivă: "Totuși, undeva în sine
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
închipuie ca sorginți ale dezastrului fel-de-fel de conjurațiuni anarhiste, din Barcelona sau Paterson, din Honolulu - mai știm de unde? Nu mai vede nicăieri decît instigatori - fenomen și ridicul și deplorabil, ca totdeauna așanumitul delirium persecutionis. Nu le vine politicienilor noștri să crează că dezastrul este urmarea fatală a sistemei lor politice..." (I.L. Caragiale) Regimurile totalitare n-au mai buni aliați decît oboseala și uitarea. Cuvintele noastre de ordine sînt deci limpezi: amintirea și încăpățînarea". Aceste rînduri ale lui Albert Camus, din 1957
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
regizor de teatru surescită cumva interesul en avant și provoacă, de regulă, manifestațiuni pro și contra, susținute vehement după, dacă violentările sînt prea evidente. Nu știu care sînt părerile criticilor muzicali care privesc și ascultă altfel decît mine un spectacol de operă. Cred că Pescuitorii de perle este un moment fericit, în care viziunea regizorală nu este în sine, nu incomodează pe nimeni. Dimpotrivă. Construiește o atmosferă epurată de clișee într-o manieră modernă, perfect armonizantă, aș spune chiar dinamică, mergînd mai departe
Fluturi de Ceylon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15430_a_16755]
-
Militaru - gen Paratrăznetul și scrumbia - pe când tatăl meu schimba focuri pe baricadă pentru lirica lui Tudor Arghezi - fabulist de ocazie. M-am instalat, prin urmare, devreme în eroare! Și trăiam în eroare ca în elementul meu! Vă rog să mă credeți, nu numai eu am fost în copilărie și foarte, foarte rar și mai apoi, victima consimțitoare a unor convingeri mai pe urmă dovedite greșite. Persoane sus de tot puse și anume salariate ca să țină constant pe drumul cel drept al
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
mai apoi, victima consimțitoare a unor convingeri mai pe urmă dovedite greșite. Persoane sus de tot puse și anume salariate ca să țină constant pe drumul cel drept al justelor opinii au căzut și ele pradă sindromului. Carol al II-lea crezuse astfel că investind cele zece miliarde de lei obținuți din împrumutul pentru înzestrarea Armatei - o sumă care astăzi s-ar înmulți cu mai multe mii - în fortificații pe Nistru, de propaganda vremii numite "linia de foc și fier", punea la
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
lei obținuți din împrumutul pentru înzestrarea Armatei - o sumă care astăzi s-ar înmulți cu mai multe mii - în fortificații pe Nistru, de propaganda vremii numite "linia de foc și fier", punea la adăpost România de tăvălugul roșu. Așa a crezut până într-o senină amiază de iunie a anului 1940 când, chestionat cât timp am putea rezista puhoiului sovietic, ministrul de Război, generalul Florea Țenescu, îi mărturisise că trei zile. Urmașul la conducerea statului, cel care a scos ursul din
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
aceea. Pe bonomia unchiului Joe (Djugajvili, în cataloagele seminarului georgian!) contase fermecătorul Franklin Delano Roosevelt, cu precizarea, ca multe altele inutilă, că intrase la bănuieli în ultimele zile ale vieții. Un om cu variata experiență politică a dlui Iliescu a crezut că în Piața Universității îl huleau legionarii. Dl. Cornel Vadim Tudor crezuse că dnii Ilie Neacșu, Sever Meșca și un număr încă nedefinit de parlamentari momentan în rândurile partidului său sunt inși integri, cu nepătat trecut politic, devotați lui până la
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
Franklin Delano Roosevelt, cu precizarea, ca multe altele inutilă, că intrase la bănuieli în ultimele zile ale vieții. Un om cu variata experiență politică a dlui Iliescu a crezut că în Piața Universității îl huleau legionarii. Dl. Cornel Vadim Tudor crezuse că dnii Ilie Neacșu, Sever Meșca și un număr încă nedefinit de parlamentari momentan în rândurile partidului său sunt inși integri, cu nepătat trecut politic, devotați lui până la sacrificiul vieții. Pe când fusese numai discipolul lui Eugen Barbu trăise, totuși, împrejurarea
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
scăpat de el! Dl. Ilie Neacșu ocupase aceeași demnitate de vice-președinte de partid, în compania marei femei politice Mitzura și cu o treaptă mai sus de eminenții politologi Dolănescu și Irina Loghin, apți a-i îndoctrina pe români. Așa a crezut în incalculabila-i generozitate, dl. Vadim. Acum, că s-a descotorosit de aceste salamandre, de cum au dezertat, dumnealui se simte nou născut, convins că o aurorală epocă i se deschide înainte, mai cu seamă după ce dna Sanda Țăranu i s-
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
și tot așa mai departe, până la a-și însuși, în românește, distihul faimos al confratelui său francez Victor Hugo: "Iar dacă nu va rămâne decât unul singur, eu voi fi acela!" Singur și puternic, precum constructorul Solness! În P.S.D. se crezuse până mai ieri că fruntașii peremiști sunt niște irecuperabili extremiști, ponegritori fără decență ai președintelui republicii și ai primului său ministru, adversari viscerali ai Reformei, îndârjiți, obstinați, neînduplecați tartori de moțiuni simple, dușmani de moarte ai U.D.M.R.-ului. În
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
parte la descalificarea trecutului nostru cultural. O întreagă scară de valori se sfărâmă, fiind înlocuită cu alta, radical diferită. Acțiunea pașoptistă (mai ales politică) a fost atît de plină de succes - aproape miraculoasă - încât repede s-a ajuns să se creadă că înainte n-a fost nimic demn de luat în seamă, ba chiar că "suntem un popor tînăr", cu o cultură care apare sfios, dar pe calea cea bună, abia odată cu "Dacia literară", precedată de o cauză de "alfabetizare", marginală
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
liber noilor mentalități. Când, foarte târziu, lucrul acesta se întâmplă, sub ochii tinerilor de atunci nu se mai află decât un cadavru care le stă în cale. Dar acest cadavru a fost cândva viu, plin de putere și de succes. Cred că pentru noi, azi, este imperios necesar să-i privim adevăratul chip, chiar dacă prejudecățile "modernității" ne fac demersul nu prea comod. Mai mult, efortul nici măcar nu ar fi prea mare, nu trebuie să descifrăm rafturi întregi de tomuri indigeste, căci
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
doar faptele creștinești și nu "pecețile" cărților; dar probabil că și Învățăturile... au fost o "faptă bună", căci, iată, o avem în fața noastră și regretăm proasta ei înțelegere și asimilare în "canonul" cultural național. Se mai pune întrebarea dacă Neagoe "credea" în cuvintele sale, dacă nu cumva cartea sa este o culegere de "clișee", de "figuri de stil" după moda timpului, cu scop politico-propagandistic. Nu este aici locul să dezbatem această problemă, dat atât biografia domnului, cât și momentul istoric exclud
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
se par prea fericite. Ambele sînt încă solid asociate cu sensurile lor mai vechi: tehnic, în cazul lui ataș ("anexă de metal prinsă lateral de o motocicletă", DEX), psihologic în cel al lui atașament - "afecțiune (puternică și durabilă)", ib.. Am crezut inițial că primul termen are mai multe șanse de a dezvolta noul sens, prin metaforă: atașul e totuși un obiect anexat, adăugat altuia. Opțiunea pentru atașament, în schimb, la care diferența dintre vechiul și noul sens e mult prea mare
Atașament by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15450_a_16775]