5,590 matches
-
care dus la închisoarea Gratz, unde a și murit ca mărturisitor. Așadar, Sfinții Cuvioși și Mărturisitori Transilvăneni, Visarion, Sofronie, Oprea, Ioan și Moise, constituie un model de mărturisire, de trăire și apărare a credinței ortodoxe, un imbold în conștiința poporului credincios, o pildă grăitoare pentru generațiile care vor veni și, nu în ultimul rând, o adevărată lecție de istorie care nu trebuie uitată niciodată. Ștefan Popa Referință Bibliografică: Lecție de istorie transilvăneană / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1755
LECŢIE DE ISTORIE TRANSILVĂNEANĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378417_a_379746]
-
în colegiu era un bărbat de peste cincizeci de ani, de ìnălțime medie, cu părul grizonat, rar și subțire, slăbuț, cu fața mică și brăzdată de riduri, puternic accentuate, cu barbă, modest ca fire și îmbrăcăminte, cu voce molatecă. Om foarte credincios, nu numai cu numele, cum puțini există în realitate, cu adevărat, la ora actuala, Benedict era permanent în vizită la mănăstiri, pentru a participa la slujbe și rugăciuni. Era un fel de Daniil Sihastru al epocii actuale. Postul și rugăciunile
“HĂRŢUIT SEXUAL” SAU „PATIMILE PROFESORULUI BENEDICT PREDICĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378379_a_379708]
-
dumneavoastră din colegiu! Nu suntem mulțumite de prestația dumneavoastră, îi spuneau tot timpul, femeile de la conducerea instituției școlare. Suntem permanent cu ochii pe dumneavoastră... și în gând, femeile își spuseră chicotind, „și cu mâinile...” . Soția sa îl știa om foarte credincios și avea totdeauna încredere în el. Îl lăsa cu săptâmânile, lunile, în pelerinaje pe la mănăstiri, prin toată țara, chiar peste graniță, fără să-și facă probleme, că ar fi posibil să-l piardă. Nu i-ar fi pus fildelitatea la
“HĂRŢUIT SEXUAL” SAU „PATIMILE PROFESORULUI BENEDICT PREDICĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378379_a_379708]
-
de dumneaei. Nu a apucat să-l chinuie cu cine știe ce practici perverse. Nu este de mirare că nu a mai dorit-o nimeni ca profesoară după pensie”. Și se gândi la replica dată de inspectoare tuturor, ca o adevărată femeie credincioasă ce era, rămasă proverbială ìn comunitate: “Ia, mai dați-vă dracului, cu toții!”, de care, din când ìn când, toți și-o aminteau zâmbind. Deocamdată, femeile din Consiliul de Administrație al liceului se consolaseră cu domnul Ghiduș, un bărbat de peste cincizeci
“HĂRŢUIT SEXUAL” SAU „PATIMILE PROFESORULUI BENEDICT PREDICĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378379_a_379708]
-
uită la mine ochi hulpavi și mă urmăresc bodyguarzi cu priviri bădărane, mii de ochi prin camerele de luat vederi, existente peste tot ìn jur, dar care nu-ți oferă ìn realitate nicio siguranță, dimpotrivă, nici având în jur false credincioase, care se prefac că sunt foarte evlavioase dar în realitate au gânduri păcătoase și vor să mă ducă și pe mine ìn ispită. Iartă-mă ! Nu mă voi mai duce în pelerinaj la mănăstiri, dar nu voi înceta niciodată, să
“HĂRŢUIT SEXUAL” SAU „PATIMILE PROFESORULUI BENEDICT PREDICĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378379_a_379708]
-
între dânșii erau telefonice. Emanuela îl contactează pe presupusul ”tată” al fetiței, de la care află că micuța Daniela este nebotezată și că se află foarte bolnavă, internată la spitalul de copii unde zilele îi sunt numărate. Dânsa, fiind o femeie credincioasă, o ortodoxă convinsă de tradiția credinței străbune că prin încreștinarea fetiței, deci prin botez, copila s-ar putea face bine, îi mărturisește lui Costel că ar vrea să o boteze pe Daniela și să-i fie nașă, însă tânărul îi
UN DEBUT DE ROMAN, CUCERITOR... DE CRISTIAN PETRU BĂLAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378382_a_379711]
-
primejdios - Ooh, Tharika ce gură mare ai! De câte ori nu am venit la poalele muntelui de Foc, însoțită de tata și de frații mei și nu mi s-a întâmplat nimic? Ce ar putea oare să ni se întâmple cu acești credincioși slujitori ai mei de care ascultă toate sălbăticiunile și li se supun? Și apoi uiți că Yoki e neînfricat și nu se pot apropia de el nici leii cei fioroși și nici lupii care ar face calea întoarsă la porunca
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
La externare, părintele stareț, i-a lăsat adresa mănăstirii, sfătuindu-l, ca în caz că se simte singur și neajutorat, să vină să-l caute și împreună se vor ruga pentru a-și găsi pacea și liniștea. De atunci, a devenit foarte credincios, citește numai cărți sfinte, chiar a citit și Biblia în întregime. Îmi spunea, că de o fi să rămână singur, se retrage la mănăstirea unde este stareț părintele Nichifor. Cred că de aceea și-a lăsat și barba aia mare
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378857_a_380186]
-
nedefinit, difuz, contestat. Pe de-o parte, „dictatura“ liberei cugetări, dominantă în spațiul public, care vituperează - de cele mai multe ori liberă de orice cugetare - la apariția vreunei voci „reacționare“. A doua pricină este lipsa de coerență și de consistență a „turmei credincioase“, care, deși dominantă cantitativ, rămâne, calitativ, extrem de pestriță și incapabilă să își gestioneze lucrativ adeziunea statistică la cei „86% de creștin ortodocși“. În al treilea rând, lipsa capacității de „angajare la acțiune“ a mirenilor, defect care le aparține, dar care
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
ci utilizează cele veșnice pentru victorii din prezent: un câștig la loterie sau la un examen, o boală de trecut, o moștenire de căpătat, o căsnicie de refăcut. A treia categorie este cea a „credinței fără apartenență“. Acest personaj este credincios, dar nu poate crede tradițional. Este credincios, dar nu mai aparține Bisericii creștine. Nevoia lui de religiozitate se livrează acum unor forme exotice, asiatice, sau diverselor eclectisme mistice răsăriteano-orientale. Sociologii numesc asta „noi mișcări religioase“. A patra categorie este cea
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
prezent: un câștig la loterie sau la un examen, o boală de trecut, o moștenire de căpătat, o căsnicie de refăcut. A treia categorie este cea a „credinței fără apartenență“. Acest personaj este credincios, dar nu poate crede tradițional. Este credincios, dar nu mai aparține Bisericii creștine. Nevoia lui de religiozitate se livrează acum unor forme exotice, asiatice, sau diverselor eclectisme mistice răsăriteano-orientale. Sociologii numesc asta „noi mișcări religioase“. A patra categorie este cea a „apartenenței fără credință“. Această categorie aparține
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
acțiunile Bisericii și vor crește și ei, așa cum am crescut și noi, vor zâmbi și ei așa cum am zâmbit și noi, vor (de)săvârși mereu noi și folositoare fapte, și, astfel, societatea creștină ori încreștinată va avea în viitor familii credincioase și monahi adevărați; rugându-ne ca toate să se întâmple cu voia lui Dumnezeu și cu nădejdea că vor fi spre mântuire!... În altă ordine de idei, referindu-ne, în cele ce urmează, la starea/situația sau ipostaza tinerilor aflați
DESPRE TINERII DE ASTĂZI, AFLAŢI ÎNTRE LIBERTATE ŞI LIBERTINAJ, PRECUM ŞI DESPRE PRIMENIREA LOR ÎN IISUS HRISTOS, PRIN BISERICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379049_a_380378]
-
PAISIE Olaru de la Sihla. Prin plecarea la cele veșnice a Părintelui Paisie, am pierdut un stâlp de nădejde al Bisericii Ortodoxe, un susținător al trăirii creștine ortodoxe autentice, un mare duhovnic, un adevărat patriot, un iubitor de Dumnezeu și poporul credincios. Practic, Părintele Paisie reprezintă ultimul bastion din galeria Marilor Preoți Ortodocși Români, din fericire, contemporani cu noi. Veșnica pomenire a Părintelui Paisie, din neam în neam! Amin! Secretul Părintelui Paisie: coborârea omului sub toată zidirea lui Dumnezeuși iubirea aproapelui. Cea
TE PORT ÎN SUFLET, PĂRINTE PAISIE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379077_a_380406]
-
așteptat ajutorul pompierilor și a Primului Ministru binevoitor. Alții s-au ajutat singuri, în special cei a căror credință impune credinciosului să se ajute singur ca să beneficieze de ajutorul Domnului Dumnezeului Său. Șefii celor 28 state unite în Europa Comună, credincioși sau necredincioși, unii Catolici sau Luterani alții Drepți Creștini Ortodocși (nu ca unul din candidații la Președinția noastră) au aflat cauza dezastrelor care ne tot bântuie. Dumnezeu este supărat pe noi deoarece nu toți creștinii sunt considerați „Drept Creștini”. Dar
DUMNEZEU ESTE PRO SAU CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379868_a_381197]
-
povestiri ale lui Hans. Își dorea și ea să fie acolo unde mergea Hans, la biserica protestantă, și chiar fusese de câteva ori, fiind încântată, bucuroasă de tot ce auzea și vedea acolo, în mijlocul unor oameni atât pe primitori și credincioși! După câteva luni, cei doi tineri începură să-și facă planuri de viitor, pentru o posibilă căsătorie, pentru a trăi nedespărțiți în aceeași casă, unde să-i binecuvinteze Domnul cu o familie fericită. * Însă, cu mult regret pentru ei, în
LUMEA NOUĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379900_a_381229]
-
sa. Apoi, Julia, citind și recitind scrisoarea, își dădu seama că, printre sentimentele de suferință exprimate în această scrisoare, răzbătea ceva mult mai valoros. Răzbătea acea seninătate angelică a lui Hans, acest om cu suflet de înger, blând, hotărât și credincios! Îndemnul lui din ultima parte a scrisorii era atât de senin, încât învingea, parcă, însăși moartea. Din cuvintele lui Hans răzbătea acea încredere nestrămutată într-o Lume Nouă, mai bună, cu mult mai bună decât “Lumea Nouă”, cea din America
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379902_a_381231]
-
Wilhelm de Orania al III-lea, ei își câștigară o binemeritată independență politică și religioasă. După mulți ani de la evenimentele descrise mai sus, intrând în templul cel simplu unde cunoscuse Hans credința cea dreaptă, se puteau vedea câțiva enoriași evlavioși, credincioși, adunați să se închine Domnului, cu cea mai mare evlavie și bucurie. Printre ei, alături de doi bătrânei, se afla o domniță în haine cernite, ținând o Biblie mare în mâini. Dacă întorceai prima copertă a acestei Biblii, puteai vedea un
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379902_a_381231]
-
ale unui om al străzii. - Răducu! Chemarea blândă îl făcu să își dorească să pară mai stăpân pe sine și mai detașat. Din mama mai rămăsese o palmă de om. I-ar fi recunoscut, însă, ochii, dintr-un milion. Curați, credincioși și plini de bunătate. O îmbrățișă și nu se mai dezlipi de ea cât dură slujba. Își pierduse fratele și surorile, dar fiul ei revenise lângă ea. Putea să-i citească pe față toate stările prin care trecea, tot așa
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
îl învățasem deja și-l parcurgeam destul de repede. Dar sus, pe munte, prea puțin aveam de-a face cu oamenii. Doar pe câinele de la cabană, cum era de așteptat, din dușman înverșunat am reușit să mi-l fac un prieten credincios. Pe moș Bursuc începuserăm să-l cunosc bine. Îmi povestise aproape toată viața lui, de mai multe ori. Îi țineam tovărășie deselor lui văicăreli despre reumatismul care-i șubrezise oasele de la picioare și multe altele. Uneori mai coboram pe la casele
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
Călugărițe, Pe un Munte-n Asia ; Egumen, era Mihail Bun Îndrumător spre Ceruri, supranumit și "Malein" Ce l-a tuns în Monahism, fecior și în sărăcit Si-n ascultare-n orice vreme, sub numele-Atanasie ! A scris cărți de trebuință, pentru credinciosul om Dar nevrând cinste pentru asta, a mers pe Muntele A ton ! Slujit-a unui bătrân pustnic...vrând un Locaș să construiască Cere ajutor lui Focus, din Vistieria-Împărătească Si-o Casă-A DOMNULUI frumoasă, ori grija Împăratului : C-un Hram
CUV.ATANASIE ATONITUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379936_a_381265]
-
spirituale și duhovnicești, iar revistei cultural - educative și instructiv - civice „Revista Română” care a ajuns acum la această cifră rotundă în acțiunea și activitatea ei de rostuire a minții și a sufletelor multora dintre noi, cititorii ei fideli, loiali și credincioși, precum și Directorului - Doamna Areta Moșu și a Redactorului Șef - în persoana Domnului Liviu Papuc, le doresc să aibă parte de viață cât mai lungă, cu mult folos sufletesc și cu mulți cititori, să se bucure de realizările și împlinirile de
REVISTA CULTURALĂ “REVISTA ROMÂNĂ”, AJUNSĂ LA VÂRSTA DE DOUĂZECI DE ANI DE APARIŢIE ŞI ACTIVITATE NEÎNTRERUPTĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380011_a_381340]
-
În altele m-am străduit ca Binele să-l Săvârșesc Și niciodată pe vre-un om, să n-ajung să-l disprețuiesc! Să scot "omul rău" din om, în secunda păcătoasă Să mă ridic și să strig : fă Doamne lumea Credincioasă ! Greșit-am înaintea Ta...mà copleșește viclenia Ce-adie cu modificări, ce pândesc Ortodoxia... Vreau din nou stabilitatea, Tradiției înțelepte Ce ajută dăinuirea, Credinței noastre cele Drepte ! Viața Veșnică rămâne, identică cu ea mereu Și nu iese la iveală, fiindcă
GÂNDIND LA VIAȚA VEȘNICĂ PRIN SCRIEREA PĂRINTELUI-SCRIITOR DUMITRU POPA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381830_a_383159]
-
fi virtuosi. Dar iată, modelele, reperele morale și culturale sunt la îndemâna noastră. Nu ne rămâne decât să ne întoarcem la izvoare și să răsfoim câte o filă din bogata zester culturală moștenită de la înaintași, pentru a redescoperi modele de oameni credincioși și cu viața morală pilduitoare, iubitori de Dumnezeu și de Biserică, de țară și de popor, de credință și de spiritualitate, de adevăr și de dreptate, de știință și de artă, cum sunt toți cei înscriși pe paginile lucrării de
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
De aceea îți spun măicuță, De vrei să te mântuiești De ce nu te-nțelepțești? Și în boală tot cârtești? Pe surori le clevetești Și nu vrei să le iubești? Înapoi te uiți mereu Și te rupi de Dumnezeu. Pentru un bun credincios Ținta lui este Hristos, căci „Ce folos, ce folos O viață fără Hristos”. De ce nu te-ai spovedit De când aici ai venit? Nu auzi că „Fără Mine” Nu se mântuiește nimeni? Caută de-acum să-ncerci La preot sa te
DESTAINUIRILRE UNUI DUHOVNIC (POEME) de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381959_a_383288]
-
Scriptură, pe lângă farisei și vameși, sunt pomenite și alte grupări religioase: saducheii, cărturarii, zeloții, esenienii, fiecare cu istoria sa. Fariseii erau credincioșii nelipsiți de la Templu; saducheii erau aristocrații, sacerdoții timpului; cărturarii erau înțelepții poporului; zeloții erau o grupare de politicieni credincioși, care lupta pentru dezrobirea poporului de sub romani; esenienii erau un fel de călugări ai timpului. Vameșii erau perceptori, slugile romanilor, care strângeau taxele imperiale impuse prin lege. Cu toate că impozitele erau stabilite de stat, ei aveau suficiente mijloace de jefuire a
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]