1,316 matches
-
reprezintă puncte de vedere oficiale din partea unor profesioniști. În elaborarea analizei autoarei au fost folosite ca materiale de studiu răspunsurile primite din partea a 25 de respondenți provenind din diferite sfere socio-geografice cu pregătire de specialitate. Din răspunsurile acestora autoarea a creionat câteva previziuni, scenarii pe termen scurt, mediu și lung având că repere realitățile care au marcat regiunea Orientului Mijlociu și Africa de Nord în ultimele luni. Cu adevarat curajoasă ni se pare întrebarea pe care autoarea o propune ca un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
nu e pe deplin creditabilă: ea nu face decât să preia mecanic experiența, tradiția, modul obișnuit de a alcătui un autoportret. Modelul previzibil al acestuia este, desigur, portretul literar, așa cum l-a consacrat o Întreagă tradiție a exegezei critice. Așadar, creionându-și autoportretul, autorul de jurnale mai operează un fals: el Încearcă să dea senzația de realitate imitând o formulă a maximei artificialități: literatura. Acumulări orizontale Pledează pentru imposibilitatea autoportretului literar și o incompatibilitate de natură fizico-biologică: prin ce forță omul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
diverse ipostaze ale patologiei acestuia și astfel a impus autoritatea axiologică a logopediei. Constantin Păunescu a argumentat problematica fundamentală a comunicării prin limbaj, atât la copilul normal dezvoltat, cât și la diverse aspecte ale abaterii de la normal. Ca urmare, a creionat esențialul diverselor categorii nosologice: dislalia simplă și polimorfă, logonevrozele, balbismul și diverse alte dereglări de ritm (Tumultus Sermonis) dislexo disgrafia, debilitatea mintală, afazia etc. De altfel, Constantin Păunescu a optat pentru denumirea științifică a logopediei (vorbirea copilului) ca „logologie” (știința
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
această manieră generală, am în vedere, totuși, și existența ideologiilor particulare, cele pe care modernitatea politică le-a lansat în termenii "ismelor": liberalism, conservatorism și socialism, preum și dezvoltările ulterioare ale acestora. Intenționez ca, pe parcursul primului capitol al lucrării, să creionez princialele atribute ale ideologiei, de o manieră care să permită ulterior o abordare a conceptului în sensul pozitiv pe care i-l atribui. Această chestiune devine evidentă odată cu prezentarea celor trei concepții referitoare la relația dintre ideologie, societate și politică
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și total, care utilizează puterea politică în propriul interes și poporul căruia, în mod oficial, îi aparține această putere. Contradicțiile interne ale totalitarismului comunist, atât în ceea ce privește libertatea individuală, cât și cea referitoare la puterea politică și la problema dispariției statului, creionează un cadru de analiză teoretică și empirică în care controversele sunt accentuate de experiențele de inginerie socială care s-au desfășurat, în cea de a doua jumătate a secolului al XX-lea, în Europa Centrală și de Est, dar și
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
este deconspirată și semnificația titlului revistei: „Poezia - și în general frumosul - ne ucide [...], pentru că apropierea - sub orice formă - de nemurire înseamnă moarte”. Într-o plină de vervă Autoimortalizare, tributară spiritului frondeur al tinerei generații din acești ani, Mihail Steriade își creionează un foarte viu profil anticipând tonul burlesc-duios al autoportretelor literare ale lui Eugen Ionescu. Până și formulele adresării directe sună identic: „Domnilor critici, fiți buni și nu mai tăceți”. Poemele publicate (Frunză verde, Pocăință, Imagină, Cântec de toamnă, Mi-ai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288077_a_289406]
-
pas? 2) Ce alternative există la Îndemâna decidenților, În fiecare moment, pentru a preveni, deturna sau facilita procesul? Scopul instrumental declarat al unui scenariu este unul analitic. Totuși, scopul final al scenariilor este de a servi procesul de luare a deciziilor. Creionând setul de alternative și scenariile ce ne pot duce la ele, decidentul poate să vadă mai bine ce trebuie evitat sau ce trebuie facilitat și poate, astfel, să aibă o perspectivă mai clară asupra deciziilor ce trebuie luate (Kahn, 1967
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
face o mea culpa publică (1948) și trece grabnic la producerea unei literaturi angajate ideologic. În Negura (I-II, 1949-1950, primul volum primind Premiul Academiei RPR), el blamează vehement clasa conducătoare din România antebelică, înfierează războiul antisovietic, povestind întâmplări oripilante, creionând personaje definite prin bestialitate. Caricând fără preget, C. vrea să instituie o realitate atroce, pentru care metafora titlului ar fi prea blândă. Dar construcția defectuoasă, tezismul evident, situarea autorului în postura de acuzator mânios fac din Negura o scriere caducă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
nu a ieșit încă de sub lumina tiparului. Până la această dată, de o monografie mai complexă beneficiază orașul Botoșani 7, în care autorul - deși face adesea rabat de la criteriile științifice de redactare - pune în valoare documentele de arhivă și presa locală, creionând un tablou complet al metamorfozării unui vechi târg comercial în oraș periferic, decăzut economic, care pulsează însă prin cultură. Chiar dacă nu toate orașele nord-moldovenești au parte de studii riguroase, unora dintre localități li s-au consacrat câteva lucrări monografice cu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
serie de termeni ("educație", "bunuri culturale", "munca intelectuală") care îi vor articula identitatea și care vor orienta și structura analizei noastre. Am considerat necesar, ca înainte de a aborda aspecte precum formarea sau producția de bunuri culturale a intelectualilor provinciei, să creionăm atmosfera culturală din localitățile urbane în care se concentrau activitățile intelectuale și instituțiile prin care provincia făcea pașii mărunți pe drumul spre modernizare. În acest sens, Ambianța culturală în nordul Moldovei interbelice debutează stabilind că zona Botoșanilor și a Sucevei
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
care partidele îl pot juca în raporturile cu grupurilor de interese. În cele din urmă, există posibilitatea ca "ancore" diferite să se suprapună (în special gatekeeping-ul, clientelism-ul și neo-corporatismul): această situație duce la o consolidare mai puternică. Se pot creiona diferite scenarii cu referire la relațiile dintre partide și grupuri (Morlino, 1991), cu sau fără implicarea directă a sectorului public. Pentru a facilita expunerea, putem distinge două scenarii foarte diferite. În primul scenariu, de dominio, sau, într-o formă mai
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
adevărat roman inițiatic, ce stă sub semnul recunoștinței. Iar figura reverată a filosofului ni se destăinuie și ea așa cum, poate, puțini l-au cunoscut, într-o ambianță familiară, binevoitoare și afectuoasă, respirînd încredere, eleganță, noblețe. De-a lungul paginilor, se creionează un univers conținut într-un loc magic, în care libertatea fiecăruia și atenția pentru celălalt sunt singurele reguli, un paradis (artificial) în care inițierea intelectuală, sentimentală, sexuală se desăvîrșește, adesea alimentată de droguri dure, în galaxia tinerilor sclipitori ce gravitau
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
lăsat câteva poezii de amator. Darurile lui veritabile se revarsă în corespondența franceză, în care afecțiunea pentru copii, bonomia omului bătrân, informațiile mărunte, despre cele mai neînsemnate lucruri casnice (varză de Bruxelles) se amestecă și se îmbracă într-un stil creionat de fermier literat, superior cu mult materiei. D. DĂSCĂLESCU Din Ziorile și din Scrisorile din Țara țințărească ale înfocatului unionist focșănean D. Dăscălescu, sunt puține strofe revelabile. Pitorescă apare doar confesiunea autobiografică Mijloacele: M-am născut cam pe-acea vreme
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-ntindeau în depărtare Trecând în curte la vecini. Îl luam în brațe pe d-o parte, Iar pe de alta draga mea; Ne atingeam la vârf de deget... Copacu-atît de gros era... Se pot urmări la Teleor numeroase intuiții, poezia creionată pe sentimentul plictisului provincial, parodia cu umor plastic, tabloul parnasian și "tradiționalismul" în felul înțeles mai târziu de Mateiu I. Caragiale și chiar de I. Pillat: Cu antereu-n flori, pe scaun șeade, Cu briciu-i de mărgean Bărbierbașa În brîu-i
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rubin cu vapoare albe, încărcate cu flamanzi, cetăți edenice cu porți de aramă, păduri arctice și cețoase: Ca-n visuri nebuloase pădurea e de gheață, Giganticele-i trunchiuri în palidă splendoare Adorm învăluite în fumul alb de ceață... N. Budurescu creiona cu fineță interiorul modern, salonul împodobit cu vase de Gallé încărcate de crizanteme uriașe, cu pianul în penumbră la care cântă o "frumoasă arătare". I. M. Rașcu a evocat (simbolist statornic) provincia, barierele, duminecele, iar acuma, catolic practicat și rigid
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
solemnul în improvizații ce "fac să roșească pe poeți", Dragoș Vrînceanu cultiva același mod al creionului aventuros cu ceva "crepuscular", Ion Pogan scria o lirică a "cîiniei" (cu punct de plecare în "răpusul câine Fox" al lui Barbu), Andrei Tudor creiona și el cu umor sentimental, închipuindu-se amiral în mare ținută în mijlocul mării, Mircea Pavelescu scria o poezie fantezistă, adevărat jurnal de bord ștrengăresc și melancolic, Virgil Gheorghiu, instrumentist, imita fraza muzicală cu cesuri la distanțe inegale și reveniri de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să reducă numărul municipalităților prin dictate venite de sus, cum a fost cazul Marii Britanii, Germaniei și Suediei, și că este nevoie de o abordare voluntară, de la bază spre vârf, sub forma unei cooperări municipale voluntare și stimulative. Acest capitol va creiona aceste abordări recente ale reformei municipale, dar, înainte, va prezenta noi modalități prin care proiectanții francezi au conceptualizat spațiul urban, pentru a vedea apoi cum funcționează municipalitățile în practică. Reconceptualizarea spațiului francez: schimbarea proiectelor așezării urbane Simpla înșiruire a numărului
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
fi realizată"96. Tocmai deoarece controversele legate de postmodernism continuă să existe și să suscite vii dezbateri, indicarea unor trăsături simptomatologice fenomenului reprezintă un mijloc important de a ne apropia de conținutul său ideatic. Demarcațiile care ne vor ajuta să creionăm fenomenul postmodern constituie deja locuri comune ale dezbaterii; astfel, poate cea mai cunoscută problematică discutată este cea a relației dintre modernism și postmodernism, respectiv modernitate versus postmodernitate. Accentul pus pe prefixul "post-" transmite o cu totul altă orientare a interpretului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
semnificante, Aurel Codoban consideră că locul discursului filosofic este neschimbat în postmodernism față de modernism și că întotdeauna filosofia a avut o "înclinație" către literatură (și nu către știință, deși a sperat a atinge calitățile discursului științific). De asemenea, încercând să creioneze un "diagnostic" al discursului filosofic postmodern, Codoban afirmă: "Ceea ce rămâne sigur este diagnosticul filosofiei la posibilul capăt al modernității: ea a ajuns să fie un discurs de comentariu într-o cultură de citate. Este o filosofie nonfigurativă, care trăiește din
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mai vechi; de asemenea scriitorul izbutește să scoată la iveală trăsăturile luptătoarei proletare. (Ă). Atunci când această crustă aparentă ce ține loc de psihologie nu-l mai Împiedică, scriitorul dovedește că poate și știe să individualizeze un personaj, știe așadar să creioneze tipuri vii, care se țin minte. (Ă). Ultimele capitole ale romanului sunt, În special, expeditiv tratate, deși perioada pe care o Îmbrățișează romanul e cea mai bogată În evenimente semnificative. Tocmai bogăția acestor evenimente l-a copleșit pe autor, care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
bărbaților întrecea pe cel al femeilor (Bacău, Vaslui, Bârlad, Tecuci, Roman, Dorohoi și Focșani). În ceea ce privește configurația etnică a orașelor din Moldova, analiza datelor oferite de cel de-al doilea volum al recensământului din 1930, permite cristalizarea unor concluzii, ce vor creiona o anumită specificitate locală. La nivelul întregii țări, gradul de locuire a orașelor de către etnicii români era de 58,6% (2.138.917 din totalul de 3.651.039). Aceștia sunt urmați de evrei, cu un procent de 13,6
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Eroilor Marelui Război. Din păcate, această „topografie” eroico-monumentală se confruntă mult prea des cu indiferența membrilor societății civile. Timpul și nepăsarea și-au pus amprenta asupra multora dintre aceste monumente și cimitire. Degradarea, abandonarea, profanarea, dispariția, sau chiar mutilarea lor, creionează o simptomatologie a celei mai periculoase „boli” a timpului prezent: boala spiritului identitar. Degradarea lor înseamnă, de fapt, erodarea românismului în fiecare dintre noi. Mediul citadin băcăuan a fost produsul exclusiv al principalelor funcții ale orașului - funcția economică (comercială și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
didactic, care aduce clarificări teoretice necesare și constituie o imagine coerentă și actuală a elaborărilor științifice, a problematicilor în domeniu, contribuind la o mai bună înțelegere a acestora, la o necesară compatibilizare terminologică, ideatică și disciplinară. Totodată, am încercat să creionăm dezvoltări actuale din spațiul românesc, atât din punctul de vedere al diversității și specificității instituționale, cât și al orientărilor de politică educațională, dezvoltare legislativă etc., considerând că fiecare practician trebuie să le cunoască, pentru a le valorifica, a se raporta
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și pentru a se adapta schimbărilor; - dovedirea oportunităților de examinare a comunității și societății, inducerea unor schimbări spre binele comun și promovarea societății civile. Activitatea didactică desfășurată cu cursanții adulți prezintă unele aspecte distincte, pe care vom încerca să le creionăm în subcapitolele următoare, analizând câteva dintre elementele sale, pe baza structurii clasice de prezentare a ei. 4.1.1. Principii didactice explicative în educația adulțilortc "4.1.1. Principii didactice explicative în educația adulților" Principiile didactice sunt legi cu caracter
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în care altă persoană realizează proiectarea didactică. Nu există strategii bune sau rele luate în sine, ci ele sunt eficiente sau nu dacă sunt folosite în contexte corespunzătoare. Elaborarea strategiei didactice ține de măiestria formatorului, de modul cum reușește să creioneze arhitectura procesului de formare. Folosirea în mod constant a anumitor strategii, interiorizarea lor pot conduce, în timp, la conturarea stilului didactic sau de predare (în subcapitolul următor vom reveni cu aspecte mai focalizate, referitoare la specificitatea strategiilor în educația adulților
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]