206,013 matches
-
de lungmetraje - atâtea va semna Negulescu după ce Masca lui Dimitrios l-a lansat printre valorile de vârf ale Hollywoodului - 32 figurează în absolut toate cataloagele americane și europene Movies on TV și sunt cotate excelent, foarte bun și bun, după criteriile unei grile de evaluare care include și calificativele destul de bun, acceptabil, prost și chiar catastrofal." Autoarea cărții își privește eroul cu admirație, dar și cu ironie. Ea nu ezită să-l prezinte și ca pe un profesionist al seducției într-
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
jumătate din statele lumii (de fiecare dată, altă jumătate) a compromis olimpiadele de la Moscova și respectiv Los Angeles. însuși olimpismul s-a văzut amenințat cu acele nefericite prilejuri. De două decenii, mai ales în condițiile prăbușirii lagărului comunist, un alt criteriu a devenit esențial în organizarea și funcționarea olimpiadelor: acela comercial. După etic și politic, iată, comercialul domină sportul. Acest lucru s-a întîmplat o dată cu alegerea lui J.A. Samaranch în fruntea mișcării olimpice. Catalanul s-a dovedit un extraordinar om
Deriva spiritului olimpic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16709_a_18034]
-
care Noica este maestru) reprezintă în astfel de abordări aproape totul. în orice caz, ambele idei merită o privire atentă. Și chiar dacă nu se vor dovedi "adevărate" (ceea ce, în fond, nici nu pretind a fi, rostul lor situîndu-se dincolo de acest criteriu), rămîn plauzibile și fascinante. Singurul aspect la care se mai poate contribui cu lucruri noi, după sclipitoarea desfășurare de silogisme de la Noica, este acela referitor la cauza absențelor revelate de autor: este ea un dat metafizic sau doar unul istoric
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
s-a ivit o nouă pleiadă de scriitori și cărturari basarabeni, precum Vitalie Ciobanu, Vasile Gîrneț, Valentina Tăzlăuanu, care au "spălat rușinea" derutantei dezorientări orientate a adepților național-comunismului, scoțînd conceptul de patriotism din zona agitației naționaliste, analizîndu-l în temeiul unor criterii inspirate de climatul democratic. Către aceștia ni se îndreaptă speranța unei regenerări a urgisitei Moldove dintre Prut și Nistru, în perspectiva regăsirii afinităților cu o Românie axiologic motivată, conștienți că "astăzi salvarea noastră nu poate veni decît printr-o integrare
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
parohiale". Altfel spus, neodisidenții în cauză privesc dincolo de orizontul incert al unirii imediate cu România, spre o Europă unită, spre o "comuniune transfrontalieră", aptă a răspunde, pe de o parte, idealului libertății prin respectarea normelor democrației, iar pe de alta criteriului asigurării coexistenței diferențelor. Ce rost ar avea să înlocuim un naționalism cu altul? Ce rost ar avea să perpetuăm lanțul vrajbei în loc de-a urma paradigmele reconcilierii franco-germane și polono-germane? E o perspectivă cosmopolită care se corelează cu proiectul timișorean
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
ascetic comunist. Ieri ne era foame din penurie, astăzi din inflație; inflație provenind nu dintr-o abundență istovitoare, ci din sentimentul de risipă pe orizontală a posibilităților, care, neierarhizate și aculturale, nu pot fi supuse unei selecții din lipsă de criterii (nimic mai impersonal și mai contradictoriu decât să nu-ți poți alege modalitatea proprie de satisfacere dintr-o gamă completă!) și nici nu pot oferi vreo eficacitate oarecare satisfacției. Poate cel mai iritant aspect îl reprezintă faptul că sfidarea pe
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
afaceri în domeniul industriei marmorei, care, pe lîngă susținerea unui simpozion de sculptură și a unui salon internațional de gravură mică, a pornit și la realizarea unui muzeu particular de artă contemporană. Chiar dacă este încă marcată de timiditate, apropierea, după criteriile firești ale economiei de piață, dintre omul afaceri și omul de artă începe, totuși, să funcționeze. în acest context s-a născut recent și cel de-al treilea moment indispensabil oricărei piețe de artă: o casă de licitație specializată în
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
în primele pagini ale ziarelor. Moderatori de televiziune, cântăreți și cântărețe, oameni de presă și sportivi. Ce venit au și ce audiență? Iarăși o întrebare justificată pentru a cerne ce e și mai ales ce nu e VIP. Folosind acest criteriu cantitativ, rezultatul e catastrofal - cam 80% dintre VIP-uri sunt produse gonflate de presă. De unde întrebarea acestui cititor de control: Nu se induce indirect cititorului, prin fabricarea de personalități, un sentiment de provincialism, de aici nu se întâmplă nimic, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
a conduce la aporii sterile (cf. Wittgensten sau Parfitt, ca principali reprezentanți). Direcții de gîndire mai "optimiste" decît cea lansată de Hume apelează frecvent la elementul temporal al identității de sine, îndemnîndu-ne să căutăm, pentru a înțelege identitatea personală, un criteriu de stabilire a ei în timp. Teoreticieni americani precum John Perry, Harold Noonan, David Lewis, Peter Unger, sau Sydney Shoemaker pornesc de la un concept primitiv de persoană, un fel de manifestare instantanee a sinelui, pe care îl denumesc "persoană-stagiu", încercînd
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
mizează totuși pe existența unui concept de persoană pe care își propune să îl definească ca reuniune de persoane-stagii legate între ele printr-o strictă cauzalitate psihologică (John Perry). Nevoite însă să lucreze cu noțiunea de persoană-stagiu și să furnizeze criterii de continuitate între mai multe stagii ale aceleiași persoane, demersurile non-reducționiste propun de regulă două mari variante: cea a unei continuități corporale (sînt același individ în măsura în care corpul meu rămîne, în linii mari același, recognoscibil mie și celorlalți), sau a unei
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
comentarii de carte semnate de Mihai Șora, Alexandru Paleologu, Vladimir Tismăneanu și Victor Neumann. Din amintirile lui Alexandru Paleologu despre cel sărbătorit, o singură frază, deplin lămuritoare: "L-am plasat imediat într-o categorie care nu mai constituie azi un criteriu de judecare a oamenilor: era un gentleman, un Domn adevărat". Realități și fantasme politice Ziarele care dădeau ca sigur refuzul lui Mugur Isărescu de a candida la președinție încearcă să-și obișnuiască cititorii cu această acceptare, ca și cum de ele ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
mai sus, cea dintre efemerida gazetărească și scrierea care rezistă în volum, este secțiunea care conține eseurile despre religie și literatură, cel despre ficțiune și cel despre tipar. Cîteva secțiuni distincte adună cronicile literare ale lui Updike, clasificîndu-le însă după criteriul apartenenței autorului prezentat la o anumită literatură națională, sau orientare estetică. Mi-a atras atenția cronica lui Updike la un roman destul de obscur al tînărului scriitor britanic Alan de Button (devenit celebru aproape peste noapte datorită unei discutabile cărți despre
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
cea că n-ar avea o "operă". "N-a făcut nimic", îmi spunea cu seriozitate un notoriu teoretician literar. Dar opera lui Ierunca e încă în cea mai mare parte nepublicată. Și, indiferent de cantitatea sa textuală, se măsoară prin criteriile calității, ale impactului asupra literaturii, asupra conștiinței publice. Încercînd să "umilească uitarea", să aducă o contribuție "la exorcizarea vremurilor adormite" și, în egală măsură, "a apăra demnitatea gîndirii și a menține rigoarea valorilor", ea articulează un rol de-o covîrșitoare
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
în discuție coerența și consistența întregului". "Și aceasta, desigur, avînd în vedere marea bogăție a operei, caracterul complementar al operelor individuale față de un ansamblu unitar. Pe de altă parte, discutarea unei opere propriu-zise, dar și a unei meta-literaturi exclusiv pe criteriul modei (literare, culturale, academice ș.a.m.d.) nu implică întotdeauna utilizarea instrumentelor celor mai adecvate înțelegerii ei. Mai ales că, așa cum arată Rennie, în interpretările operei lui Eliade și-a făcut loc, deja, destul subiectivism. Volumul își propune să pătrundă
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
gîndirii moderne, cît și al celei postmoderne, în particular. Studiul relevă, în același timp, îmbinarea elementului arhaic, modern și postmodern în structurarea viziunii lui Eliade, recurgînd atît la o paralelă cu opera lui Joyce, cît și la o serie de criterii relative la gîndirea postmodernă aparținînd unei game largi de teoreticieni, de la Jürgen Habermas la Ihab Hassan și Brian McHale. Pe bună dreptate, autorul evidențiază deschiderea mentalității postmoderne față de o amplă tradiție incluzînd, spre exemplu, romantismul german mergînd pînă la "variantele
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
de decan ca fiind o reușită nu totală, dar remarcabilă. Fiecare capitol stipulează existența unei probleme grave existente în structura universității americane la modul general: racolarea de noi cadre didactice și angajarea lor pe termen lung sau nelimitat conform unor criterii îndelung criticate (așa-numitul sistem tenure) sau conceperea unui curriculum care să fie adresat unei populații de studenți din ce în ce mai diversă (datorită varietății de rase sau vîrste). Și pentru fiecare problemă Kolodny găsește măcar un parțial răspuns, sau un mod de
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
spirite afine. A cere unor specialiști în istorie literară să decidă meritul unui teoretician care aderă la concepte și interese de cercetare poststructuraliste echivalează cu a compara un măr cu o pară. Cunoașterea, ne amintește Kolodny, e neuniformă, relativă la criterii și motivații. Iar dacă recunoaștem în universitate o cetate a cunoașterii, trebuie să-i și recunoaștem partinitățile, prejudecățile, uneori chiar conflictele de interese. Într-o lume ideală, după care însăși Kolodny suspină doar, universitatea ar dispune de fonduri nelimitate pe
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
o bagă încrezător în buzunar. Ar trebui să-l pună pe gânduri măcar un raționament de ordin statistic. într-o epocă nu pot exista sute de opere literare valoroase - ceea ce înseamnă nu pot exista sute de opere literare (în literatură criteriul axiologic este implicit și unul ontologic). Oricum, privirea critică a lui Ion Simuț înnobilează textele. într-o perioadă în care suntem inundați de vulgaritate, o asemenea privire are un efect binefăcător. Ion Simuț, Arena actualității, confidențe, Iași, Ed. Polirom, col
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
opera - lui Caracostea, ci încearcă să redimensioneze peisajul critic al perioadei interbelice prin plasarea discuției în perspectiva europeană a curentelor critice, unde importanța demersului teoretic, miza pariului (pierdut de altfel pe termen scurt, cum recunoaște autoarea) se judecă după alte criterii. Cartea Ioanei Bot, consacrată lui D. Caracostea, teoretician și critic literar 1), urmărește de fapt să descrie și să explice partea esențială a încercării profesorului de a contura un vast domeniu, din punct de vedere morfologic, și de a realiza
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
mai presus de toate, instigatoare și generatoare de crime în proporții de masă (potrivit Cărții Negre a Comunismului și ultimelor cercetări pe bază de arhive, astăzi disponibile, numărul victimelor comunismului s-ar ridica la cca. 100 de milioane) - naziștii după criterii de rasă, comuniștii după acelea de clasă. Vassili Grossman, citat mai înainte, coautor împreună cu Ilya Ehrenburg al Cărții Negre asupra crimelor naziste în URSS, nu ezită să facă analogii: "Naziștii afirmau despre evrei că nu sînt ființe umane. Lenin și
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
-l, impunându-i din ce în ce mai restrictiv formate prestabilite, limitându-i la maximum timpul de concepție și sedimentare a ideii documentare. Se urmărește de obicei impactul imediat, "vizibilitatea" instantanee a produsului documentar - aspecte esențiale pentru o mentalitate instituțională care judecă exclusiv pe criterii de audiență. De-aici frecventa alunecare a documentarului de televiziune dinspre filmic spre jurnalistic, atât în ceea ce privește selectarea subiectelor considerate capabile să "hrănească" un documentar, cît și decuparea ulterioară a acestor subiecte. O altă "afecțiune" a documentarului contemporan (prin care înțeleg
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
este, în bună măsură, consecința locuirii spectatorului într-o cultură a "ficțiunii" cinematografice (filmul "artistic" în denominație local incetățenită). Privit cu ochi dedați la story-uri hiper-mediatizate, filmul documentar devine dificil de considerat ca gen aparte, construit în conformitate cu un set de criterii particulare. Prin urmare, ceea ce se caută (vinde) sunt drame umane, porțiuni de "realitate" presupus ( sau în mod normal) invizibile, un fel de ficțiuni cu personaje reale am putea spune: de-aici, din ce în ce mai mult, întorsătura soap a documentarului de televiziune, în
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
cu titlul DRUMUL TABEREI, scoate organizația de sector a PDSR. De ce o publicație de cartier?, se întreabă dl Dan Dragomir în editorial. Pentru că, în condițiile vieții moderne, se observă o tendință tot mai evidentă de separare în enclave structurate pe criterii sociale, etnice sau culturale", răspunde același. Așa o fi. Pînă una-alta, privim fotografia de pe prima pagină și citim legenda: "Trotuarele bulevardelor noastre SAU transformat în..." Mai contează în ce Sau transformat trotuarele cînd ditamai greșala de ortografie ne ia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
mandatului scurs (numărul de intervenții, contribuții, inițiative votate etc.) raportat la pregătirea profesională, afilierea la un partid etc. Ar fi necesară discutarea, pentru uz public, a legilor celor mai bune și deopotrivă a legilor celor mai nesatisfăcătoare, cu folosirea unor criterii profesionale de cotare, de uzaj internațional. S-ar putea deduce astfel, pentru folosul tuturor partidelor, un număr de concluzii orientative privind profilul optim, ce promite consacrarea eficientă a unei personalități pentru un fotoliu în Parlament. Iar opinia publică, informată prin
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
Schwarzfeld, o bună postfață, care surprinde întreaga receptare a filosofului popular. Moses Schwarzfeld, la prima reeditare a operei lui Cilibi Moise (1899) a avut ideea, pentru a pune ordine în masa acelor vorbe de duh, de a le ordona după criterii tematice. Ideea nu e rea, deși, adesea, din acel material rebel, constatăm că tematica nu poate fi cu strictețe respectată, trecînd lesne dintr-o secțiune la alta, cînd nu se repetă sub altă înfățișare, de-a dreptul. Dar un criteriu
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]