51,775 matches
-
desraó (Luvowski sau sminteala, 1985). A scris proză scurtă - Viatge d'hivern (Călătorie de iarnă, 2000), eseu, scenarii pentru filme de televiziune, cronici de presă, și-a încercat pana și în teatru. A primit, în patria lui, numeroase premii. Din partea criticii, a cititorilor, chiar și a confraților de breaslă, care i-au acordat în 2003 Premiul Scriitorilor Catalani, ca recunoaștere a unei întregi opere "d'altíssima excelˇlčncia" (al treilea, după Quim Monzó și Jesús Moncada, ambii traduși în română, distins cu
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
care i-au acordat în 2003 Premiul Scriitorilor Catalani, ca recunoaștere a unei întregi opere "d'altíssima excelˇlčncia" (al treilea, după Quim Monzó și Jesús Moncada, ambii traduși în română, distins cu acest premiu). A primit de două ori Premiul Criticii Spaniole. A primit, chiar anul acesta, în iunie, la Paris, Prix Méditerranée, pentru romanul Senyoria (a cărui traducere românească, Excelență, a apărut la București în 2002), atribuit celui mai bun scriitor străin tradus în franceză. Fragmentul de față face parte
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
eseu despre conștiința politică tulbure a românilor și despre necesitatea unei politici eficiente ce n-ar putea fi impusă decât printr-o lege severă de salvare a statului (la p. 88 în ediția Zaciu omisiunea e semnalată de croșete). Această critică a românismului se leagă în sistem cu o critică a supralicitării dorului la Blaga și în folclorul românesc (p. 86 în ediția 2003). Omisă de cenzură fusese și justificarea lui Camil Petrescu (un adaos la data de 19 martie 1936
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
necesitatea unei politici eficiente ce n-ar putea fi impusă decât printr-o lege severă de salvare a statului (la p. 88 în ediția Zaciu omisiunea e semnalată de croșete). Această critică a românismului se leagă în sistem cu o critică a supralicitării dorului la Blaga și în folclorul românesc (p. 86 în ediția 2003). Omisă de cenzură fusese și justificarea lui Camil Petrescu (un adaos la data de 19 martie 1936) de unde provine falsa impresie de antisemitism (p. 72, în
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
formulate de criticii literari contemporani avangardei, ceea ce permite, pe de o parte, o înțelegere clară a contextului în care lucrările acestei mișcări au fost create și receptate, și, pe de altă parte, o descoperire interesantă a erorilor inevitabile ale unor critici, a intuiției juste avute de alții. Cu argumente clare și cu o ambiție evidentă de obiectivitate, autoarea te convinge că în critica literară, ,vinovată" de unele omisiuni și de opinii generale prea ușor asumate, mai este mult loc pentru noi
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
au fost create și receptate, și, pe de altă parte, o descoperire interesantă a erorilor inevitabile ale unor critici, a intuiției juste avute de alții. Cu argumente clare și cu o ambiție evidentă de obiectivitate, autoarea te convinge că în critica literară, ,vinovată" de unele omisiuni și de opinii generale prea ușor asumate, mai este mult loc pentru noi cercetări amănunțite ale avangardei românești. Autorul postfeței Influențelor., Ion Bogdan Lefter, menționează la un moment dat stilul ,științific", sobru în care această
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
câtă vreme am lucrat împreună m-am ferit să-l vorbesc de bine. M.I.: Domnule Elvin, ați debutat târziu în literatură, foarte târziu. Ca romancier. de ce această întârziere? B.E.: Inițial, am năzuit să scriu romane. Împrejurările m-au împins spre critică. Exceptând câteva dintre scrierile mele de critică, și anume: Anatole France, Modernitatea clasicului Caragiale, Teatrul și interogația tragică, precum și antologia Dialogul neîntrerupt al teatrului în secolul XX, am fost profund nemulțumit de celelalte pagini de critică pe care le-am
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
ferit să-l vorbesc de bine. M.I.: Domnule Elvin, ați debutat târziu în literatură, foarte târziu. Ca romancier. de ce această întârziere? B.E.: Inițial, am năzuit să scriu romane. Împrejurările m-au împins spre critică. Exceptând câteva dintre scrierile mele de critică, și anume: Anatole France, Modernitatea clasicului Caragiale, Teatrul și interogația tragică, precum și antologia Dialogul neîntrerupt al teatrului în secolul XX, am fost profund nemulțumit de celelalte pagini de critică pe care le-am scris. Undeva, în adâncul meu, am simțit
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
m-au împins spre critică. Exceptând câteva dintre scrierile mele de critică, și anume: Anatole France, Modernitatea clasicului Caragiale, Teatrul și interogația tragică, precum și antologia Dialogul neîntrerupt al teatrului în secolul XX, am fost profund nemulțumit de celelalte pagini de critică pe care le-am scris. Undeva, în adâncul meu, am simțit nevoia să rup cu ceea ce era eroare, compromis, limbă de lemn în aceste file. Atunci am trecut spre literatura propriu-zisă. M.I.: Romanele dumneavoastră sunt, însă, extrem de interiorizate. Și ar
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
autorul ne-a avertizat. Celelalte două piese publicate sunt romanele Ziua și noaptea (1998) și Voința de putere (2001). A patra piesă este în curs de elaborare. Am tot așteptat (câteva luni!) să se pronunțe despre Puterea nevăzută actuala noastră critică de întâmpinare. Și abia de curând am putut citi, în ,Cuvântul", un comentariu semnat de Ovidiu Verdeș. S-au dus vremurile, după câte observ, în care cronicarii literari se îmbulzeau să scrie primii despre cărțile lui Breban, ca semn al
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
privește pe Breban, o diminuare considerabilă a cotei de receptare. Cândva prozatorul era în atenția tuturor pe când azi, iată, o carte nouă a sa rămâne atâta vreme necomentată. Ce se întâmplă? Implică și o judecată estetică această dezinteresare a noilor critici de literatura lui Breban? Nu scriu despre ultimele lui cărți pentru că le socotesc neizbutite? Ilustrează ele, în ochii lor, tot atâtea eșecuri literare? Dar putem interpreta în fel și chip tăcerea instalată de la o vreme în jurul cărților lui Nicolae Breban
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
interpreta în fel și chip tăcerea instalată de la o vreme în jurul cărților lui Nicolae Breban. Poate fi vorba, într-adevăr, de o rea opinie subînțeleasă referitoare la aceste cărți, după cum poate fi vorba și de o capitulare în fața cantității. Noii critici de întâmpinare nu fac față, pur și simplu, productivității brebaniene covârșitoare, suprafirești, ca să nu-i spun drăcești. Este un caz ieșit din ,normalitate", să recunoaștem, cazul lui Breban, un scriitor cu atât mai productiv cu cât anii se adună în urma
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
de după '90 a dat trilogia Amfitrion, iar acum vine cu această tetralogie, aproape încheiată. Sunt mii de pagini. Dar au mai fost, în același interval, volumele de confesiuni (violente!), de eseuri, de memorii, cartea despre Nietzsche și încă altele. Noua critică de întâmpinare, copleșită, a ales tăcerea, o capitulare, cum spuneam, în fața cantității. Indiferent însă de motivație, neluarea în seamă a noilor cărți ale lui N. Breban este un act care îi aduce scriitorului prejudicii. Și nu numai lui. Imaginea momentului
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
s-ar afla, Breban nu este totuși un scriitor ignorabil și chiar admițând că scrierile lui din urmă ilustrează un declin, că sunt toate eșecuri, ratări, a nu le lua în discuție este o pierdere nu în ultimul rând pentru critică. Eșecurile, ratările scriitorilor mari sunt totdeauna mai interesante, mai semnificative literar și mai incitante pentru exercițiul critic decât izbânzile, decât reușitele integrale ale autorilor medii sau minori. Dar nici nu este vorba de un eșec în cazul Puterii nevăzute și
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
scriitor, mai cu seamă unul din vechea generație, ca N. Breban, le-ar putea pretinde o astfel de experiență. Nu o vor face, spre paguba, cred eu, și a lor și a scriitorului în cauză. Nu le aduc reproșuri noilor critici pentru că se dezinteresează de literatura lui Breban, altădată atât de mult discutată, ci constat doar un fapt care se petrece sub ochii noștri. L-am putea încadra în categoria lovinesciană a mutațiilor de sensibilitate. Sunt în natura oricărei mișcări literare
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
Băsescu. Unde e aici intenția de a-l incrimina, când se incriminează singur?! Dacă are probleme cu Traian Băsescu, de ce nu-l atacă pentru ideile sale politice, pentru actele din timpul mandatului său. Nimeni, nici măcar președintele Băsescu, nu e în afara criticii. Există suficiente lucruri discutabile în acțiunile actualului președinte al României. A o face, însă, de pe platforma acut rasistă pe care s-a cățărat gâfâind dl Severin e descalificant nu doar pentru cel care scrie astfel de elucubrații, dar și despre
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
care refuză totul, inclusiv asumarea revoltei. Renunțare, detașare, indiferență și, în sfîrșit, libertate. Peregrinările infinite prin oraș sînt un exercițiu de platitudine existențială, somnul devine o stare de grație letargică, iar camera un centrum mundi personal. Este perceptibilă aici o critică a logocentrismului, dar eșecul sublimării în indiferența absolută vine din imposibilitatea transcenderii timpului. Revelația tragică a eroului este destul de expresivă și de puternică pentru a mai scrie (sau a citi) cu ușurință despre această temă. Finalul romanului lui Houellebecq (,Senzația
Și ei au debutat odată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11426_a_12751]
-
Daniel Cristea-Enache Dan Lungu a debutat editorial în 1999, cu un volum de povestiri grupate sub un titlu respingător: Cheta la flegmă. Taxându-l ca atare, mai mulți critici l-au întâmpinat totuși favorabil pe tânărul prozator, al cărui talent narativ a atras atenția. El constituia - cel puțin pentru mine - și o bună ilustrare a noului realism postrevoluționar, un realism uneori dur, cu secvențe atroce, pe care Dan Lungu
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
acum despre Psihologia etnicului românesc își au baza de documentare în experiențele făcute dimpreună cu tatăl meu." Autorul monografiei observă chiar că în altă privință filosoful și-a urmat tatăl, adică a folosit unele convingeri ale lui, și anume în critica politicianismului epocii, arendașul de la Butoiești fiind un acerb critic al lui. Prin studiile sale în străinătate, prin opera sa, prin convingerile sale politice, Motru a fost un european, un occidental. Europenismul operei sale, al orientărilor sale a fost recunoscut de
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
în volum separat, în 2004, la Editura Universității ,Al. I. Cuza" din Iași, în colecția ,Biblioteca de istorie literară". În activitatea universitară a lui Al. Andriescu interferează într-un mod erudit și fertil istoria literară, stilistica, istoria limbii și filologia. Critica de actualitate i-a constituit însă primul domeniu de afirmare. A debutat târziu într-un volum propriu, în 1973, la 47 de ani, ca Arghezi: Disocieri reunea studii despre scriitori interbelici și scriitori contemporani, poeți și prozatori, glosați fie pentru
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
literară. Al. Andriescu a prefațat în 1978 ediția de Opere Dosoftei și a îngrijit și comentat primele cinci volume din ediția selectivă de Opere Gib I. Mihăescu (1976-1995), inclusiv Rusoaica, ediție ce își așteaptă continuarea. Filologia clasică, stilistica, istoria limbii, critica și istoria literară contribuie semnificativ la modul de a comenta textul în aplicațiile extrem de meticuloase ale cercetătorului în volumul Psalmii în literatura română (2004), care încununează bogata activitate a unei personalități de exeget experimentat și exemplifică o metodă de interpretare
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
mărginirii pământești" (p. 192). Altfel spus, regăsim opoziția din psalmii davidici între puterea infinită a divinității și capacitatea limitată a omului de a înțelege, sortit nimicniciei. Transcendența argheziană nu este goală, ci inaccesibilă poetului - ceea ce face inutilă opoziția tradițională în critica românească dintre religiozitatea și nereligiozitatea psalmilor arghezieni. Acest ,maniheism este vetust" (p. 201). Principala schimbare adusă de Arghezi în imaginarul psalmic constă în umanizarea dialogului cu Dumnezeu, dialog pus într-un cadru mai familiar (p. 213). E omenească și regăsibilă
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
istoria literaturii române, pe filiera psalmilor, pornind de la Psaltirea în versuri a lui Dosoftei și ajungând la limbajul modern și postmodern al poeziei. Nu exagerez deloc afirmând că am avut privilegiul să citesc una din cele mai bune cărți de critică și istorie literară, dintre cele care s-au scris la noi din 1990 încoace. Al. Andriescu, Psalmii în literatura română, Editura Universității ,Al. I. Cuza" Iași, 2004, 354 p.
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
Tracy și-a spus discursul de unsprezece minute perfect, din prima, n-a fost nevoie de nici o dublă. Regizorul, care era și producător, a promovat filmul ca un specialist în marketing, a băgat bani inclusiv în transportul a sute de critici de film din SUA în Germania. Nu e nevoie să adaug că nemții nu au apreciat pelicula la fel de mult ca americanii, nu? O problemă a lungmetrajului este zigzagul lingvistic. Herr Rolfe, ca și restul germanilor care apar, vorbește în engleză
Nürnberg revizitat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11462_a_12787]
-
publicată, alții îi nominalizează și pe tinerii deocamdată activînd numai publicistic. În al doilea rînd, nu e foarte clar nici criteriul în baza căruia s-au făcut invitațiile pentru anchetă: ce caută Elena Vlădăreanu într-o anchetă unde participă numai critici și istorici literari? Și dacă totuși Elena Vlădăreanu, atunci de ce nu și alți scriitori? Una peste alta, au răspuns pînă acum: Gheorghe Grigurcu, Cornel Ungureanu, Al. Cistelecan, Sanda Cordoș, Tudorel Urian, Simona Sora, Paul Cernat, Daniel Cristea-Enache, Liviu Antonesei, Tania
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]