2,476 matches
-
spirit, și vor să rămână străini. Nu-și trimit copii la școli românești, deși instrucția e gratuită și pentru ei; Întreg mic comerț (lapte, carne, fructe etc.) e În mâna lor, mai ales Însă producția rachiului. În Moldova, evreul e croitor, cizmar, ceasornicar, tichinigiu, mai cu seamă cămătar. Ia până 50 la sută pe lună de la debitor și, deoarece nu există instituții de credit, În vremuri de lipsă - la orice recoltă rea - toți trebuie să-și găsească refugiul la el”. Persistența
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
1952. EPISTOLAR MOLDAV În ce privește scrisorile primite sau trimise de Nicolae Labiș între anii 1951-1953 câteva comentarii ar fi necesare. Iscălită „Ștrulică”, prima scrisoare 1 datează din 23 septembrie 1951. Coleg de clasă la „Nicu Gane”, Ștrul Ștrulovici era fiul unui croitor din Fălticeni. Roșcovan și pistruiat, băiatul avea ochii verzi și părul creț; se remarca printr-un pronunțat accent idiș. În mai, înainte de a încheia anul școlar, a emigrat în Israel - primul dintre colegii evrei de la Fălticeni. Din scrisoare reiese că
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Institutul marelui educator veronez, don Nicola Mazza. Și ea s-a născut tot la Verona, pe 7 august 1831. Tatăl ei, Paolo Foschio din Spilimbergo (Pordenone), se transferase la Verona pentru a-și căuta de muncă. Și a găsit bunăoară croitor. S-a căsătorit cu o tânără veroneză, Giovanna Tosi. Din această căsătorie s-au născut trei fiice. Prima a fost Angela (mama sfântului Giovanni), apoi a urmat Lucia, care s-a născut și a murit în aceiași zi și, în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
confecționarea pantalonilor, șorțurilor și pentru comunitate. Aspiranții la croitorie erau puțini, iar materialul lipsea. Astfel, după o scurtă perioadă a fost închis. A reapărut mult mai târziu, cu maeștri pricepuți și cu aparaturi moderne. Din această școală a ieșit un croitor genial care a reușit să înființeze o întreprindere renumită în toată lumea. Tâmplăria: în timpul lucrărilor de restaurare a Casei de la San Zeno in Monte, s-a instalat stabil un meșter tâmplar, vechi prieten al lui don Calabria: domnul Trivellin. Munca de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
spiritul Constituției, "Statuto del Regno" cum era numită. Cînd am sosit la Roma, cuplul regal încă mai arăta bine: la recepțiile oficiale, regele apărea într-o uniformă impecabilă, strînsă pe corp, despre care se spunea că era lucrată de un croitor militar de la Berlin, ce avea meritul de a face elegantă ținuta de general înainte de 1914, un amestec dizgrațios de branderbugi împletiți, cu un chipiu bizar încrucișare nereușită de cască prusacă și șapcă poloneză, din care țîșneau, ca niște jeturi de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
deschise discret o fereastră și l-am văzut pe domnul Nisard fixîndu-și lornionul într-acolo; totodată am văzut apărînd rapid, în cadrul ferestrei, o siluetă care făcu de cîteva ori un gest pe înțeles: cineva care coase un material. "Sarto" adică "croitorul"... Conclavul îl alesese deci pe cardinalul patriarh al Veneției, Sarto? În aceeași clipă, întreaga mulțime scotea o uriașă aclamație, căci din burlanul îndoit ieșea un nor greu de fum negru (datorită paielor ude...), semn al alegerii noului Pontif. Depeșa mea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mai vechi românești, scopul ni-l spune autorul însuși într-o "notă" de la sfârșitul piesei: "... Noi am fost zis - nu ne mai aducem aminte unde - că sunt mulți care schingiuiesc și sfâșie frumoasa noastră limbă și în loc de creatori se fac croitori și croitori răi. Asta ne-a îndemnat a compune această mică comedie crezând că facem un bine arătând ridicolul unor asemine neologiști". Nu-i vorbă, farsa aceasta e peste măsură de slabă. Chiar alegerea locului, Burdujănii, e o copilărie, căci
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
românești, scopul ni-l spune autorul însuși într-o "notă" de la sfârșitul piesei: "... Noi am fost zis - nu ne mai aducem aminte unde - că sunt mulți care schingiuiesc și sfâșie frumoasa noastră limbă și în loc de creatori se fac croitori și croitori răi. Asta ne-a îndemnat a compune această mică comedie crezând că facem un bine arătând ridicolul unor asemine neologiști". Nu-i vorbă, farsa aceasta e peste măsură de slabă. Chiar alegerea locului, Burdujănii, e o copilărie, căci la Burdujăni
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
al său. Acțiunea se va petrece poate la Humuleștii lui Creangă. Dar pentru ce scriitorii vechi au zugrăvit cu atâta predilecție pe femei, când au voit să ridiculizeze mania civilizației ? C. Negruzzi, cum spune singur, a voit să ridiculizeze pe "croitorii" limbii: a ales pe o femeie. Alecsandri, pe Gahița Rosmarinovici, cucoana Chirița etc. O fi și frivolitatea feminină, dar cauza principală ni se pare alta. Ion Ghica, în O călătorie la Iași1, zice că femeile au făcut mult pentru ideile
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de Eliade, îl numește, în râs, "marele amiratoare della prestidigitazione", la care paraoa răspunde: "(boldind ochii): Ce cuvinte sunt aceste? Galbînul : Aceste sunt câteva dintr-o limbă nouă românească ce se descopere acum la București. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Galbînul: Dar ian întreabă pe croitorii lor ă acelor cuvinte î dacă înțeleg cuvintele teșmecherii și haram și să vezi că ți-ar răspunde: nu te capisc, sau: nu te cumprind". Și, în adevăr, când limbile românești nu se croiau peste munți, se croiau în București
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
beletriști nu prea aveau o idee clară de diferitele sisteme lingvistice, ci le confundau pe toate în o singură și mare babilonie ridicolă, pe care o azvârleau în spinarea acelora care trebuiau să zugrăvească tagma stricătorilor de limbă și a croitorilor de limbi noi românești. Pe lângă multele cauze, pentru care tipurile lui Alecsandri nu sunt vii, o cauză, când e vorba de stricătorii de limbă, e și această neconsecvență, cel puțin pentru cei care cunosc "sistemele" lingvistice. Alecsandri - urmăm mai departe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
adaugă imediat: "Nimicindu-se însă talpa țării, era neapărat ca și stâlpii să cadă. Au căzut și boierii"1 . Eminescu insistă pe larg asupra cauzelor ruinării claselor mijlocii. Meseriașii, zice el, au fost distruși: din cauza răpezii modificări a vieții, încît croitorii, de pildă, n-au putut să urmeze această răpede schimbare, și au fost înlocuiți de străini; din cauza concurenței fabricatelor străine; din cauza desființării breslelor, din cauza lipsei de măsuri de apărare a "dezrobiților"; din cauza egalității sociale, introdusă pripit în România, care a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Gheorghe - draperii, rame de oglinzi, cruci; Iftimie Sandu - butoaie, căzi, roți de lemn; Rusu Romică - sculptură în lemn, uși, reproduceri de obiecte. Artizanatul este practicat de Olăreanu Anișoara și Lica Elena. Dintre meșterii populari din Berezeni menționăm pe: Focea Ion, croitor care continuă cele învățate de la părinți, executând orice comenzi; Strechie Gheorghe, sculptor în lemn, realizează trocuțe și trocane, fuse, căni, linguri și furculițe, pahare etc.; Panainte Sava, cojocar, confecționează sumane, cojoace mari și mici, bundițe, căciuli; Bogatu Vasile, dogar și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cel drept, apoi vedem capul, care apare Împins spre dreapta și că nu stă deloc laterală (În partea stângă) la mijlocul corpului, Întreaga jumătate a corpului din stânga este mai lată decât aceea din dreapta, ceea ce nu poate fi ascuns nici de către arta croitorului. Culoarea feței este palidă. După Înfățișarea Îngrijorată a bolnavului vedem că trebuie să fie greu Încărcat cu materii bolnăvicioase, În urma cercetării speciale, stabilim o Încărcare laterală stângă extraordinar de puternică, Încărcarea anterioară este ușoară, dar aceea dorsală este deja destul de
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
a femeilor, dar și a copiilor. Erau în sat, gospodari care se perfecționau în confecționarea opincilor din piele de bou. Era în sat și un cismar șchiop, (fără un picioră, dar bun meseriaș, cum îl aprecia tata. Era și un croitor, care cânta la biserică în loc de dascăl. în Domnița era și un fierar care potcovea caii și boii. Surprinzător, pentru ochii copilului de atunci, era faptul că majoritatea caselor din Ciupercari erau acoperite cu tablă galvanizată, deși prin satele vecine majoritatea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
chiaburi”, treceau la colectivă umiliți și înfricoșați, și nu mai puteau să-i dea ca zestre decât o origine socială nesănătoasă. în condițiile nou create, de comuniștii aduși din URSS, sora Netuța s-a căsătorit, împinsă de părinți, cu un croitor din Măntăila, care a devenit ofițer de securitate, a fost trimis la deținuții politici care lucrau pentru construirea canalului Dunărea-Marea Neagră. Acolo a fost folosită toată naivitatea și egismul tânărului ofițer de securitate, pentru distrugerea clasei conducătoare din România. Soțul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
limbii române. Omiterea prepoziției, în contextele de acest tip, este un fenomen vechi, încă actual. Se manifestă în limbajul comercial-administrativ și în presa care utilizează elemente ale acestui limbaj (vezi și exemplele din emisiuni de radio sau de televiziune, la Croitor et al., §. 5.2., în acest volum): 200 persoane [pentru 200 de persoane] (Rlib, 2008, nr. 5572: 13, col. 4), 8550 lei [corect 8550 de lei] (idem: 17, col. 6). Omiterea prepoziției a fost explicată prin influența notației cifrice, pe
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
de zile) și acordul hipercorect (douăzeci și una de procente) se înregistrează în vorbirea neliterară și, uneori, în emisiunile de radio sau de televiziune (Guțu Romalo [1972] 2000, loc. cit.; Avram [1986] 1997a: 133; vezi detalii, în acest volum, la: Rădulescu Sala:...; Croitor et al., §. 3.1). 2.10. Exprimarea aproximației și a impreciziei O caracteristică a limbii române, inclusiv în perioada contemporană, este varietatea mijloacelor (morfosintactice, lexico-semantice, fonetice) folosite pentru exprimarea aproximației și a impreciziei. Majoritatea au caracter general, fiind folosite în
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
simplificare a expresiei (formele noi fiind mai scurte, mai ușor de pronunțat) și prin analogia cu celelalte perechi de omonime adjectiv - adverb (mult efort adj., aleargă mult adv.). Formele adverbiale maxim, minim sunt curente astăzi în vorbire, în presă (vezi Croitor et al., §. 9.1, în acest volum), dar apar și în unele texte științifice publicate recent: maxim un factor de risc dintre cei menționați [corect maximum] (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul, ib.). În limba vorbită actuală se manifestă tendința (mai
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
îndeaproape, aceasta nu va fi considerată, datorită frecvenței și după modelul construcției ora unu, o variantă tolerată de normă, alături de ora douăsprezece; ca și formula doisprezece mai, care, în prezent, coexistă pașnic cu douăsprezece mai. 1 Vezi, în acest volum, Croitor et al., p. 2 Vezi site-ul CNA (w.w.w.cna.ro). 3 Cf. DOOM2: XCII. 4 Cf. Avram (1997a: 149); GALR I: 297 (prima notă de pe pagină). 5 Avram (1997a: 151, 152). 6 Cf. GALR I: 296. 7
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
să spună" −, el este ușor de aplicat, practic și fără mare efort de interpretare a datelor, fiind totodată foarte util pentru cercetările care pregătesc reeditarea unor lucrări normative. 3 Introducerea acestei variante în anchetă mi-a fost sugerată de Blanca Croitor. 4 În anchetă, ultimele două perechi de forme au fost așezate la distanță, pentru a nu-i influența pe subiecți. Alegerea nu a fost întotdeauna constantă: unii dintre vorbitori au ales pe complăcea, dar pe displace, alții, pe complace, dar
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
Ce idei sugerează?”. Răspunzând la o întrebare de acest tip, Diesel a aflat calea spre inventarea primului motor cu aprindere prin compresie, cercetând funcționarea unei brichete. Alte întrebări din listă: „Îl întoarcem?”, „Îl punem cu capul în jos?”. Asemănător, un croitor a avut ideea de a coase cu capul în jos eticheta din interiorul sacoului bărbătesc, pentru a putea fi citită de ceilalți trecători când posesorul hainei o poartă pe braț, cu căptușeala în afară. Tot așa, poliția, pompierii, ambulanțele au
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
fi bine primită de critica literară, decernându-i-se și Premiul ,,Mihail Sadoveanu” al Asociației Scriitorilor din Iași. Volumul cuprinde trei narațiuni, cea dintâi, Clientul, fiind supralicitată ca ,,mic roman”. Aici se radiografiază cu excesivă minuție confruntarea protagonistului, un bătrân croitor, cu o obsesie legată de fidelitatea soției sale, dar și cu ,,vremile” aflate în schimbare majoră, înlocuirea unei lumi cu alta făcând victime între cei care nu găsesc resurse de ajustare a propriilor convingeri. Bătrânul nu face față șocului și
ŢARANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]
-
apoi secretar literar al Ansamblului „Ciocârlia”, redactor la televiziune, din 1971 la revista „Pentru patrie”, membru în consiliul de conducere la „Săptămâna”. Debutează în 1945, la „Facla” din Brăila, unde e prezent cu proză și cronici literare, iar prima carte, Croitor pentru săraci , îi apare în 1962. Volumul de debut și Microbuzul de seară (1964) adună proze scurte despre drame provinciale și întâmplări din al doilea război mondial, analizînd traumele celor care i-au supraviețuit. Sub aparența unui pașnic croitor al
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
carte, Croitor pentru săraci , îi apare în 1962. Volumul de debut și Microbuzul de seară (1964) adună proze scurte despre drame provinciale și întâmplări din al doilea război mondial, analizînd traumele celor care i-au supraviețuit. Sub aparența unui pașnic croitor al periferiei, Bălan acționează ca agitator comunist, până la urmă arestat. Și schița Microbuzul de seară prezintă idila dintre șoferul Rică și văduva Sofia, în sufletul cărora urmele războiului sunt încă adânci. Dar majoritatea povestirilor și schițelor sunt convenționale, articulate maniheist
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]