2,185 matches
-
treacă prin minte că el va fi primul acuzat de vrăjitorie? îl întrerupe ironic Augustus. Trio Fulcinius se albește la față. Cum de nu s a gândit? Adaugă împleticit: — Se gă... găsesc destui martori, precum și propriii lui sclavi... Sub privirea cruntă a împăratului, devine din ce în ce mai puțin sigur: — ...care cunosc... — Ce cunosc? face sec Augustus. Că sunteți în stare să adu ceți o grămadă de mincinoși, gata să-și împrumute veninul limbii pentru o pungă cu galbeni? Se strâmbă disprețuitor. — Atacați un
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-l anunța că primise postul. Știa că testul în fața camerelor a fost cel mai bun pe care l-ar fi putut face vreodată, dar nu știa dacă a fost destul de bun, iar zilele de așteptare au fost cam cele mai crunte din toată viața lui. ― Este vorba de soartă, îi tot spunea el Jemimei. Ori ți-e dat, ori nu ți-e dat. ― Que sera, sera, îi răspundea ea, sperând ca soarta să-i surâdă lui Ben, dar sperând în același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Iar Negruzzi șterge colbul de pe cronice bătrâne, Căci pe mucedele pagini stau domniile române, Scrise de mâna cea veche a-nvățaților mireni; Moaie pana în coloarea unor vremi de mult trecute, Zugrăvește din nou iarăși pânzele posomorâte, Ce-arătau faptele crunte unor domni tirani, vicleni. Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice, Ce din frunze îți doinește, ce cu fluerul îți zice, Ce cu basmul povestește - veselul Alecsandri, Ce-nșirînd mărgăritare pe a stelei blondă rază, Acum secolii străbate, o
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
în tăcere crudă ei nu știu ce aștept-... Cu mîna-ntinsă magul îi face semn să șadă, Arald cu moartea-n suflet, a gândurilor pradă, Pe jeț tăcut se lasă, cu dreapta pe-a lui spadă, În zid de marmur negru se uită crunt și drept. Fantastic pare-a crește bătrânul alb și blând; În aer își ridică a farmecelor vargă Și o suflare rece prin dom atunci aleargă Și mii de glasuri slabe încep sub bolta largă Un cânt frumos și dulce - adormitor
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
neînvins. Când văzui a lor mulțime, câtă frunză, câtă iarbă, Cu o ură ne-mpăcată mi-am șoptit atunci în barbă, Am jurat ca peste dânșii să trec falnic, fără păs, Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs... Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag? Și, purtat de biruință, să mă-mpiedec de-un moșneag? " - " De-un moșneag, da, împărate, căci moșneagul ce privești, Nu e om de rând, el este Domnul Țării-Romînești. Eu nu ți-aș dori
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Lumânarea căzu de pe masă cu o bufnitură, iar cărțile alunecară de pe poliță. Speriat, am ieșit din cabină și am dat să urc pe punte, dar când mi-am pus piciorul pe scară, vasul s-a înclinat pălit de o lovitură cruntă. Era să mă prăvălesc pe scară. Aceea a fost clipa când ne-a zguduit primul val uriaș. Un șuvoi de apă se năpusti în jos din capul scării. Am încercat să mă ridic, dar puhoiul acela năvalnic m-a strivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
O boală cruntă te-a lovit Și de atunci sunt tare chinuit. Ziua și noaptea plâng mereu, Sunt necăjit și-mi este tot mai greu. Ea nu mai pleacă apă să aducă, De treabă nu se mai apucă, Stă tristă-n pat și
O, scumpa mea by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83209_a_84534]
-
Raza îi urmărește; ar vrea să se înfășoare ca o sârmă de aur împrejurul spăngii călătorului celui mai obosit, rămas în urmă. Dar, deodată, un sunet de goarnă răzbate până în adâncuri. Călătorii se opresc, își îndreaptă trupurile, privesc iscoditori și crunți înainte, scot puștile și într-o clipă, dimpotriva lor alți oameni se arată. O clipire: dușmanii se aruncă unii peste alții, puștile răzbubuie, spăngile se-nroșesc în piepturi. Călătorul obosit din urmă, însetat adineaori poate ca și lupul din pădure
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
spre cunoașterea profundă, să învăț ce înseamnă „conștiința“ japonezilor. De fapt, cine suntem noi ca oameni? Încotro ne îndreptăm? Mai concret, oare ce aveam de făcut? Nu știam. Trebuia să iau atitudine. Ultimul an petrecut în străinătate a fost unul crunt. Cutremurul devastator din Hanshin și atacul cu sarin de la metrou - două atacuri asupra Japoniei, care au zdruncinat întreaga suflare omenească. Până la urmă, extinderea proiectului despre atacul cu sarin a fost foarte folositoare pentru mine în „procesul de cunoaștere a Japoniei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
sau complet dezordonate. Fierătăniile zumzăiau, țăcăneau, plescăiau, clipoceau, pulsau și fremătau ca niște jivine ciudate. Cu siguranță, erau o lucrare a diavolului și a discipolului său care mi-a fost bunic. Brusc, în creierul înfierbântat, mi-a încolțit o bănuială cruntă. De unde luau viață aceste bizare creaturi? Probabil că din jurul lor. Poate că moartea violentă și nenorocită a părinților, a soției, a băiatului și chiar a bunicului însuși s-au produs pentru a permite un transfer straniu de suflu vital în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
la picioare. Șeful poterei strivi cu bocancul trupul lichid al cărăbușului. Se spune că Zlota ar fi încercat să scape, preschimbându-se într-un fluture, dar un poteraș reușise să-l prindă cu chipiul. Ciracii lui Zlota sfârșiră în chinuri crunte: unul cu intestinul înfășurat pe butucul roții unei fântâni, învârtit cu încetul de doi jandarmi; iar celălalt, sfârtecat pe dinăuntru de șoareci înfometați, introduși în măruntaie printr-un tub fixat în anus. Zlota a fost băgat gol într-un butoi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ar spune, demnă de o cauză mai bună), a renunțat la tot ce ar fi putut să facă dintr-un astfel de subiect, un film care s-ar putea denumi la modul onorabil, film. Probabil după o noapte de beție cruntă cu ciracii săi, care au realizat filmul, a ales ceva ciudat... greu de înțeles, la prima vedere. Personajele lui cele grozave nu sunt niște eroi, ci niște pârliți de bursieri, fugiți de la școală și care într-un moment de rătăcire
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
cu generalul Franco, al cărui guvern îl recunoaște printre cei dintâi. Și continua vigilența în interior, paralizând comploturile comuniste, urmărind activitatea masonilor, veghind conjurațiile pregătite de emigrații politici portughezi în străinătate. Portugalia naționalistă și catolică trăiește acești trei ani de crunt război spaniol cu o fervoare și o intensitate fără pereche. Pentru că, instinctiv, simte că primejdia n-a fost trecută decât când generalissimul Franco intră victorios în Madrid. Anul 1939, atât de dramatic pentru Europa, se Deschide plin de speranțe pentru
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
sau complet dezordonate. Fierătăniile zumzăiau, țăcăneau, plescăiau, clipoceau, pulsau și fremătau ca niște jivine ciudate. Cu siguranță, erau o lucrare a diavolului și a discipolului său care mi-a fost bunic. Brusc, în creierul înfierbântat, mi-a încolțit o bănuială cruntă. De unde luau viață aceste bizare creaturi? Probabil că din jurul lor. Poate că moartea violentă și nenorocită a părinților, a soției, a băiatului și chiar a bunicului însuși s-au produs pentru a permite un transfer straniu de suflu vital în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
la picioare. Șeful poterei strivi cu bocancul trupul lichid al cărăbușului. Se spune că Zlota ar fi încercat să scape, preschimbându-se într-un fluture, dar un poteraș reușise să-l prindă cu chipiul. Ciracii lui Zlota sfârșiră în chinuri crunte: unul cu intestinul înfășurat pe butucul roții unei fântâni, învârtit cu încetul de doi jandarmi; iar celălalt, sfârtecat pe dinăuntru de șoareci înfometați, introduși în măruntaie printr-un tub fixat în anus. Zlota a fost băgat gol într-un butoi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
cu sânge. Iar pentru păcatul de-a fi privit Într-o duminică un meci de box la televizor și un film cu Stan și Bran (bătrâna fusese În vizită la sora ei mai mică de la Rădăuți), pedeapsa fu și mai cruntă. Orătăniile din curte Începură să facă ouă colorate, de parcă pentru ele În fiecare zi ar fi fost Paștele, după care biserica luă foc și arse până-n temelii. Unii puneau incendiul pe seama părintelui Fadei, care, fiind un pic cam abțiguit, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
semnificativ degetul arător la rădăcina sprâncenelor. Se adresa nu numai unui singur interlocutor, ci avea În vedere pe toți cei aflați În Încăpere. „Vasăzică nevastă“, răspunse un glas. „Consoartă e una, iar nevasta alta, mugi el, ațintindu-și privirea sa cruntă spre interlocutorul ce avusese curajul să-l Înfrunte. Poate pentru un dobitoc ca tine e același lucru, pentru mine nu. Consoarta Înseamnă, adăugă el modulându-și glasul, entitatea cu care Îți Împarți soarta. Nu-i așa?“ „Așa-i!“, răspunseră În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cum procedase altădată. În sfârșit, aș putea spune că până la urmă sobrietatea cu care Înfruntă toată furtuna de acasă dădu roade, iar Subotin, fără să dea prea multe explicații și fără să-și ia vreun angajament, reuși să Înfrângă cerbicia cruntei sale tovarășe de viață. A doua zi veni la slujbă la ora potrivită, văzându-și de treburile sale, iar când sună ora de plecare, mai Întârzie un pic ca să-și pună În ordine maldurul de acte aruncate alandala În fișet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
vreo galerie de artă sau ieșeau să ia prânzul, ea, firește, plătea taxiul, nota, lăsa bacșișul, totul. Dar nu se făcea să intre prea mult În detalii cu Angela despre viața asta a ei. Faptele erau mult prea rele, prea crunte, abominabile, demne de toată mila. Într-o oarecare măsură asemenea comportament se baza pe teorie, pe ideologie generaționistă, parte dintr-o educație liberală și, prin urmare, era până la un punct impersonal. Dar Angela avea mai târziu să regrete aceste confidențe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Îmbrăcămintea, ochelarii de soare, culorile somptuoase, gesturile barbare, dar maiestuoase. Probabil că era un spirit cuprins de nebunie. Dar o nebunie cu o idee de noblețe. Și cât de bine Îl Înțelegea Sammler - câte ar fi făcut să Împiedice acele crunte lovituri! Cât de roșu era sângele și cât de gros - și cât de Îngrozitoare erau acele bucăți de metal aspre și spinoase! Iar Eisen? Trecea drept o victimă a războiului, chiar dacă era posibil să fi fost oricum nebun. Dar locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
freedom of speach. S-a gândit zile în șir cum să răspundă și la ce să tacă. Erau îngrozite de ideea că vor spune ceva greșit, că o să se audă la Kabul și viața lor acasă va fi și mai cruntă. Probabil că această frică a fost somatizată ca un rău de la inimă. Și a apărut boala salvatoare. În loc de BBC mergem la doctor. Acum, în paranteză fie spus, îmi amintesc de talk-show-urile cu femeile rroma din România. Uneori mă întâlnesc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de mașini de teren, fiecărui ambasador fiindu-i pusă la dispoziție una dintre ele. Jeepurile erau de producție sovietică. Doar ambasadorul Albaniei n-a dorit o astfel de mașină, aducându-și de la Hanoi propriul Mercedes. Era atunci perioada unei certe crunte între Albania și U.R.S.S. Drumul de circa 100 de kilometri parcurs până la destinație a durat cam de patru ori mai mult decât pe o șosea normală. Fusese făcut impracticabil din cauza bombardamentelor, în cea mai mare parte a lui. Pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
iacătă-l-ăi!... Petrache își șterse năucit sudoarea de pe frunte, se întoarse și năvăli în crâșmă. Părintele Ștefan se luă după el. Străinul sta întins, nemișcat, pe podele. Horcăia cu greu și o spumă ușoară ieșise la colțurile buzelor; ochii se mișcau crunți în orbitele învinețite. L-a pălit damblaua, zise părintele Ștefan, punându-și iar cu grijă cârja dinainte; da, l-a pălit damblaua, Petrache... de bună-samă! Petrache sta cu mâinile în lungul trupului și se uita prostit la necunoscut. Popa își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu sălbăticie, cu ochii căscați de spaimă ațintiți asupra lumii care-l împresoară și care-l ucide. Gemetele slăbesc înăbușite; sângele năvălește pe gură, iese ca niște flori pe blana albă, printre coaste - și ochii se rostogolesc ca niște globuri crunte, apoi rămân neclintiți, plini de lacrimi și sânge, și parcă întreabă ceva cu groază și cu durere. Mulțimea se mișcă, se împrăștie. Și boierii intră pe strada Prefecturii, vorbind zgomotos. Cine a dat întâi? Cine l-a sfârșit? Fiecare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
sânge. Întinse degetele și coborî pleoapele mortului. Oftă, parcă se deștepta din gânduri, și se sculă în picioare. Larma de glasuri creștea, venea ca un vârtej din porumbiște. Sfărâmând strujenii, gâfâind, plini de sudoare, cu cuțitele în mână, cu ochii crunți, cei patru țigani deodată izbucniră din desiș, strânși alături, încolțiți de toate părțile de românii care săltau în juru-le și-i ajungeau. —Îs de la Ciohorăni! strigă cineva. Îi cunosc. Cel lung a fost și la ocnă! Țiganii voiau să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]