2,381 matches
-
capturase În teritoriile riscurilor paralizante. (ÎI) - Provin dintr-o familie macedoromâna de anticomuniști intransigenți cu mare trecere În societate, legată genealogic de nume ilustre: oameni de știință, unul din ei laureat al Premiului Nobel, miniștri, scriitori, pictori, artiști lirici, academicieni, ctitori de instituții, universitari celebri, supraviețuitori ai Fenomenului Pitești etc. - Părinții mei, Niculina și Ghiță Tăcu oameni de o ținută morală ireproșabila, au fost mistuiți de mașinăria terifiantă a Circularei ultrasecrete NKVD/ 1947.003 Moscova/ 2.6. ĂĂ/CC 113, poziția
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
nici un venit di pe moșia aceea, nici de vin, nici de pâ(iăne, nici dintru nimică din venitul acelui hotar. Deci, domnie me(a) văzând cum acel sat, cu ace(aă bucată de hotar este al Sfintei Episcopii, dat de ctitorii și domnii ce-au fost mai denainte de noi cu mare blăstăm Sfintei Episcopii și rămâind și Sfânta Episcopie la lipsă din tot venitul, am dat părintelui și rugătoriului nostru Episcopului de Huș(iă ca să ia de a zăce(a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
niciun venit de pre moșia aceea, nici din vii, nici din pâ(iăne, nici dintru nimica, din venitul acelui hotar. Deci, domnie me(a) văzând cum acel sat cu ace(aă bucată de hotar iaste a Sfintei Episcopii, dată de ctitori și de domnii ce-au fost mai înainte de noi cu mare blăstăm Sfintei Episcopii și rămâind Sfânta Episcopie la lipse din tot venitul, am dat părintelui și rugătoriului nostru Episcopului de Huș(iă ca să ia de-a zăce din vin
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
nici din vin, nici din pâ(iăne, nici dintru nimic, din venitul acelui hotar. Deci, fiind acel sat Broșteni și cu ace(aă bucată de loc ce scriem mai sus a Sfintei Episcopii dată de d(o)mnii și de ctitorii ce au fost mai (îănainte de noi cu blăstăm și rămâind Sfânt(a) Episcopie la lips(ă) din tot venitul, făcutuiam danie și întăritură cu acel ispisoc de la Dumitrașco Vod(ă) părintelui și rugătoriului nostru Sofronie, Episcopul de Huș(i
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Neamț. O nouă traducere apare ulterior în 1935, la Râmnicu Vâlcea, sub îngrijirea lui Gheorghe Racoveanu. Textul original, în slavonă, va fi cel publicat în Rusia, la mănăstirea Optina, nu mai puțin de trei ori, începând cu 1845. Andronic Duhovnicul, ctitorul mănăstirii Noul Neamț, va dedica și el o scurtă biografie Starețului Paisie, păstrată în manuscrisul 115 din biblioteca acestei mănăstiri. Se consideră că protoiereul Serghie Cetferikov redactează prima biografie modernă a starețului (încheiată în 1931). Episcopul Nicodim Munteanu, devenit mai
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în date. 1400-2000. Iași, Princeps Edit, 2006. LEONTE, Liviu. Constantin Negruzzi. Monografie. București, Editura Minerva, 1980. LIȚU, Mihai, TÂRCOVEANU, Eugen. Așezământul Sf. Spiridon în istoria orașului Iași. Iași, Editura Cronica, 1998; Grigore T. Popa opera publicistică. Iași, Editura Omnia, 1999; Ctitorii prestigiului. Dicționar al personalităților Școlii medicale ieșene (1832-2004). Iași, 2004. MACARIE, Gheorghe. Ansamblul mitropolitan Iași. Iași, Editura Pim, 2004; Barocul arta și mentalitățile în artele vizuale ale epocii Vasile Lupu. Iași, Editura Cronica, 2005. MAFTEI, Ionel. Personalități ieșene, vol. 1-8
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Un om al zilei era și poetul State Prudănescu. Acest poet (?) era de origine bulgar, un fel de maniac, nu departe de a fi cretin, dar om cu trecere printre mahalagiii lui. Este destul să spun că State Prudănescu era ctitor la biserica Sfinților. Activitatea lui poetică nu era mică: tipărise cărți cu poezii și cărți de filozofie pe care le trimisese spre aprobare Consiliului permanent al învățământului. Mărgăritarele poetice ale lui Prudănescu (lumea îi spunea Prodănescu) erau în toate gurile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cafenea din strada Sfinților, o cafenea mare cu 3 biliarde, a văzut în perete câteva portrete ale foștilor noștri voievozi. Instantaneu, geniul poetic l-a inspirat: Ștefan, Mihai și cu Mircea, Trei biliarde sunt aicea!... State Prudănescu, stâlp al societății, ctitor la biserica Sfinților, credincios pravoslavnic, era și proprietar urban. Avea pe la Sfinți case pe care le dedea cu chirie. Pe vremea războiului avea printre alți chiriași și pe un militar, căp. Căpităneanu, specialist în astronomie. Nu știu cum se făcu, dar căpitanul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Pe porțile palatului regal se puteau lipi afișe de genul "de închiriat", cam așa se terminau unele manifestații publice de pe străzile Capitalei. Cei 12 ani de guvernare liberală ai lui Ion C. Brătianu au dat o structură solidă statului român. Ctitorii partidului liberal, I. C. Brătianu, C.A. Rosetti, Carada, erau uniți printr-o ideologie păstrată din focul tinereții din idealurile generației de la 1848. Partidul liberal avea o mistică, dacă prin mistică se înțelege o rezervă de entuziasm, o capacitate de abnegație
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
în război, la semnarea tratatului nu a fost decît Ion G. Duca. Nici un alt membru al guvernului nu a mai fost informat, spre a se menține secretul. România mică a putut realiza România Mare, mulțumită lui Ion I.C. Brătianu, adevăratul ctitor al Daciei reînviate. 11 La 27 august 1916, România intră în război împotriva Austro-Ungariei, scopul mărturisit fiind eliberarea Transilvaniei. Mă aflam atunci în vilegiatură, la mănăstirea Agapia, din județul Neamț. Cînd clopotele de la biserică au început să sune îndelung și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
un calm olimpian. Înțelegeam de ce Schopenhauer spunea că sînt trei aristocrații: acea de naștere și de rang, aristocrația banului și aristocrația spiritului. Ion I.C. Brătianu a fost un aristocrat al spiritului. Înțelegeam acum, în plus, de ce a putut să fie ctitorul României Mari. Dar, straniu, Ion I.C. Brătianu nu s-a bucurat de nici o popularitate în România Mare, pe care o realizase tactul său politic. Opinia publică este uneori de o uluitoare nedreptate. Ceea ce a fost Cavour pentru realizarea unității Italiei
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
cu cască pe cap. Însoțiți de membrii guvernului, Carol și Mihai au luat loc în Rotonda Mausoleului, în fața altarului. Mitropolitul Ardealului, Bălan și episcopul Ciopron al armatei au oficiat slujba de târnosire. Carol al II-lea, îmbrăcat cu cămașa de ctitor, a uns cu sfântul mir masa de pe altar. Apoi s-a oficiat sfânta liturghie. După sfințirea Mausoleului de la Mărășești, Carol și Mihai au ieșit în fața bisericii, unde s-a oficiat parastasul pentru pomenirea eroilor primului război mondial de către episcopul Ciopron
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
hramul „Sfânta Treime” („Sfânta Troiță”), ctitoria boierilor Alexandru și Casandra Râșcanu, nepoata Episcopului Ioanichie, a fost sfințită la 8 noiembrie 1781, finalizarea lucrărilor (mai ales cele legate de Înzestrarea cu icoane și obiecte de cult) petrecându-se probabil pe la 1802. Ctitorii au dotat biserica cu cele de trebuință, cărți bisericești, În paginile cărora se păstrează slovele iubitorilor de Dumnezeu, icoane, veșminte și odoare bisericești. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au simțit nevoia să se Închine lui Dumnezeu și să-i
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
1952, 1954, 1956), Șcheea (1968) . La 1897 satul Frenciugi era situat În comuna Parpanița. Satul Frenciugi este inclus astăzi În comuna Drăgușeni, fost sat al comunei Șcheia Între 1968 și 2004, când În urma unui referendum a devenit comună separată. Din Ctitorii bisericii Familia Râșcanu Spătarul Alexandru T. Râșcanul, fiul lui Toader jicnicerul, s-a căsătorit cu Casandra, fiica stolnicului C. Gândul, botezată de Ioanichie, episcopul Romanului (15 septembrie 1747†15 ianuarie 1769). La 2 ianuarie 1768, când Îi cunună, i-a
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
fiind și nota scrisă pe spatele unui sinet al ginerelui său Andrei Holban din 14 august 1795. Alexandru Râșcanu avea la 14 august 1795 rangul de spătar . În unele chestionare realizate de preoții bisericii este susținută ipoteza originii grecești a ctitorilor bisericii. La 20 martie 1768 Episcopul Ioanichie dă danie moșia Frenciugi și a treia parte din jumătate de sat din Căzănești clucerului Alexandru Râșcanu și soției sale Casandra . În motivația vel logofătului Lupul Balș din 27 februarie 1814 se arată
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
august 1789 de biv vel paharnicul Alexandru Râșcanu pe moșia sa. Biserica a fost construită din vălătuci cu Îngrăditură de nuiele. Potrivit unui chestionar din 16 ianuarie 1948 . Alte surse consemnează construirea bisericii la 1790 (din 1962 datează Învelirea bisericii). Ctitorii sunt biv vel vornicul Alexandru și soția sa Casandra Râșcanu. În sinodicul bisericii din satul Frenciugi, completat de preotul Ioan Agapi la 26 aprilie 1882, se nota eronat: . O notă adițională ulterioară În creion indică adevărații ctitori: Alexandru și Casandra
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
datează Învelirea bisericii). Ctitorii sunt biv vel vornicul Alexandru și soția sa Casandra Râșcanu. În sinodicul bisericii din satul Frenciugi, completat de preotul Ioan Agapi la 26 aprilie 1882, se nota eronat: . O notă adițională ulterioară În creion indică adevărații ctitori: Alexandru și Casandra Rășcanu. Printre binefăcătorii bisericii sunt Însemnați În sinodic Paraschiva, Maria, Costache, Grigori, Teodor, Teodor, Apostu (morți), Ioan, Dumitru, Petru, Ioan, Anghelina, Dumitru, Dumitru (vii) și tot neamul lor . Într-o Însemnare a preotului Constantin Popescu, păstrată În
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
binefăcătorii bisericii sunt Însemnați În sinodic Paraschiva, Maria, Costache, Grigori, Teodor, Teodor, Apostu (morți), Ioan, Dumitru, Petru, Ioan, Anghelina, Dumitru, Dumitru (vii) și tot neamul lor . Într-o Însemnare a preotului Constantin Popescu, păstrată În arhiva bisericii, sunt Însemnați drept ctitori: Alexandru și Casandra Râșcanu, Iordache și Smaranda Holban, Alexandru, Smaranda, Răducanu, Ioan și Maria. Maria Râșcanu s-a căsătorit cu stolnicul Andrei Holban, primind În aprilie 1795 moșia Frenciugi și biserica din sat de la tatăl său Alexandru Râșcanu În inventarul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
tencuitul interior la biserica nouă și pregătirea pentru pictură (frescă neagră); ridicarea Sfintei Mese și acoperirea cu marmură; confecționarea unui rând de Sfinte Acoperăminte pentru biserică și un veșmânt pentru preotul slujitor, din material bisericesc auriu; ridicarea unui monument pentru ctitorii bisericii vechi (Alexandru și Casandra Râșcanu); s-a făcut curățenie generală În cimitirul parohiei. Colecta din cursul anului 2012 s-a materializat În suma 29.297 lei (parohia Frenciugi), 15.664 lei (alte parohii), la care se adaugă schimbul valutar
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
a o zidi de Miron Barnovschi vodă și o au săvârșit Dabij(a) vodă, scriem și mărturisim cu cest zapis al nostru pentru sat, pentru Căpotești, ce iaste peste codru, În ținutul Vasluiului, care sat au fost direaptă cumpărătură a ctitorului nostru nostru Miron Barnovschi vodă și l-au dat danie și au miluit svânta mănăstirea noastră cu acest sat; și de când s-au săvârșit răpăosatul Miron Barnovschi vodă, acesta sat, neavând noi putință să-i folosim de multe nevoi ce
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cu o rapiditate de TGV o tinerețe prădalnică scotocind prin sertarele tuturor poeților lumii... Ne contaminează. Mă refer la "Poesis Internațional", juna revistă pe care i-o datorăm poetului Claudiu Komartin. Azi, "la aniversare", se cuvine însă, să-i urăm ctitorului George Vulturescu și minunatei sale lucrări "citius, altius, fortius". A.B.Au fost zile pline de evenimente culturale: premii, distincții, podium poetic, lansări de carte, conferințe, momente când ne-am revăzut cu alți colegi, i-am ascultat citind, povestind... Întâlnirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Lămurirea venită de la preotul Adrian Boca: „vă rog să constatați că nu am nici un amestec în lucrarea bisericii din comuna Frasin”. (Din Bucșoaia la 8 iunie 1928). „Un escroc pedepsit cu doi ani temniță ajunge magistrat”, „Un hoț, primar și ctitor de biserici”, „Pentru javrele de la Glasul Bucovinei”, „Primarul Romul Cândea condamnat la 10 zile închisoare”, erau titluri care reflectau nu numai combativitatea celor de la Cuvântul Țărănimii, cât mai ales lupta politică a acestora cu liberalii de la cei cu... Glasul. Totuși
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
unele manuale, ori în paginile de literatură, lucrarea lui Nicolae Grigorescu „Gornistul”, puțini știau că acesta continua să rămână până în 1956 prizioner în Rusia - vecina noastră de la răsărit. * 58 * Ziarul din 27 iunie, 1937, sub semnătura D. Moldovanu publica articolul „Ctitorul bisericii din Arsura cu fotografia dr. Nicolae Lupu, vicepreședintele partidului național țărănesc. Era vorba despre biserica din Arsura „un sat aproape de Prut, în județul Fălciu”, construită după o chetă, din casă în casă, organizată de fiul satului și familia, înzestrat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dezvoltării culturii și literaturii în Moldova. Dionisie Bejan Veniamin Costache președintele Adunării Naționale Române din Bucovina Ion Heliade - Rădulescu (1802 - 1872) , Gheorghe Asachi 1821-1900. La 1 iunie 1829 editează publicația Albina Românească prima gazetă din Moldova, profesor, autor de cărți, ctitor de școală românească, inclusiv Academia Mihăileană, promovează știința și cultura în Moldova. Despre istoricul și folcloristul Bucovinei Dimitrie Dan s-a scris prea puțin în presa Bucovinei cu atâția cărturari. Un student vrednic, absolvent al Seminarului din Dorohoi, nădăjduim să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Mitropoliei Bucovina, Candela 2002, anul XII, nr.3-4, apare lunar, însă, cu mari întârzieri... * Cârligașul Cârligașul, revistă satirică scrisă de mână și desenată, apoi multiplicată tipografic. Apărea la Cernăuți în 1927 (decembrie). Se împărțea gratuit la cei săraci... cu Duhul. Ctitor: Cijic. Redactori: Gugu și Toniniuliucu. Conducător: dr. Cravată. Redactor responsabil: Petcu. * Credința, revistă de cultură religioasă și națională, publicată de Societatea Preoților Ortodocși din Bucovina, apare de două ori pe lună, în 16 pagini, sub conducerea unui comitet, la 15
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]