1,390 matches
-
Obiecțiile de ordin economic (cheltuială prea mare în vremuri de criză, amânarea restaurării multor monumente religioase aflate în ruină, puținătatea inițiativelor de protecție socială venite din partea bisericii etc.) ar putea primi un răspuns la îndemână: și marile catedrale occidentale, și ctitoriile voivozilor români s-au înălțat într-un ev mediu apăsat de conflicte militare distrugătoare, de epidemii catastrofale și sărăcie endemică. Imperativul încadrării în tradiția arhitecturii religioase de la noi nu pare să fi influențat alegerea actualei soluții, conform părerii mai multor
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nevinovați, să se repete în deplină libertate: poezia ocazională își însușise cuvinte cărora uzul prelungit, până la sațietate le anulase sensurile și conotațiile religioase inițiale. În poezia odelor, a imnurilor și a omagiilor se întâlneau, la tot pasul, cuvinte precum: ctitor, ctitorie, (pământ) binecuvântat, nimb (de glorii), verb, iluminare, apoteoză etc. Direcția acestei preluări și banalizări a fost continuată în unele dintre amalgamele stilistice ale presei contemporane"70. În cele ce urmează se va putea sesiza, pe parcursul prezentului capitol, schimbarea produsă la
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
clasei muncitoare care se înscriu în gospodăria colectivă, salvează abatajul sau urmăresc sabotorii prin munți. Numele eroului, cel puțin, trimite spre marile realizări de genul Bumbești-Livezeni, Canalul Dunăre-Marea Neagră și, ei, da, Porțile de Fier II sau „Cazanele“, mult trâmbițata ctitorie a deceniilor ceaușiste. Mai aflând și că romanul a fost tipărit prima oară în 1997, la puțin timp după apariția scrierilor nouăzeciste de top, cu parabolica și apocaliptica lor critică socială, cititorul are tot dreptul să se aștepte la o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
veți privi moartea în față.” În această statuie, stelă sau sicriu coborât în mormânt, în acest epitaf reprezentat de statuile înălțate de la pământ sau îngropate, semne ale unor posibile reveniri, omul își află limitele și reperele. Aici se ascunde secretul ctitoriilor noastre. Cimitirul: necropola sau primul nostru oraș - orașul-matrice, ca să spunem așa - în care se înscrie raportul fundamental dintre vii și morți. Epitaful („aici zace...”), ca marcă a unui loc al trecerii, dar și a unui loc al posibilei apariții a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
de mănăstire și tot ce a trebuit în jurul mănăstirii”. Cum se vede, de la restaurarea bisericii și ridicarea unor anexe până la “sfânta noastră rugă nou-zidită” este totuși o cale... --Să nu-l judecăm atât de aspru, sfințite, fiindcă recunoaște totuși pe ctitorii adevărați, Zottu Tzigara, fost spătar și mare vistiernic - grec din Ianina - și Maria, soția lui, fiică a voievodului Petru Șchiopu. --Văd că ești destul de indulgent, dragule, și nu am alta de făcut decât să mă plec în fața părerii tale. --Încerc
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Langa iar arhitect dirigent, Al. Orescu,... și pictor profesorul Gheorghe Tătărescu... și s-a sânțit acest sânt locaș de mitropolitul Iosif Naniescu, joi în 23 aprilie, anul 1887”. --După cum se vede din cele scrise pe marmură, Biserica Albă era ctitoria Măritului și Slăvitului Ștefan vodă. --Întocmai, fiule. --În numeroase zapise - foarte curios lucru, părinte - am găsit formulări de tipul: “Eu... ficiorul lui... ce-au fost logofăt” sau alte trepte boierești ori grade de rudenie. Nu spun ce sunt ei în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în vânt ori ploaie, să lucrezi moșia, și alta-i dugheana. Vorba ceea: sfințiile lor erau lucrători la “Cooperativa Dor de muncă”. -Iaca cum egumenii greci ai mănăstirilor, în frunte cu patriarhul Ierusalimului, dădeau iama prin averile noastre mănăstirești. Da’ și ctitorii de mănăstiri nici nu lăsau să se usuce tencuiala pe zid și o și închinau Athosului, Ierusalimului sau mai știu eu cărui loc sfânt... Trebușoara asta avea să dureze până la secularizarea averilor mănăstirești de către Alexandru Ioan Cuza vodă. Atunci însă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în ploaie și să lucrezi moșia și alta-i dugheana. Adevărul e că pe sfințiile lor nu le trăgea de fel ața la muncă. --Și dumnealor egumenii, în frunte cu patriarhul, dădeau iama în averile mănăstirilor închinate, iar ai noștri, adică ctitorii de mănăstiri, nu lăsau măcar să se usuce tencuiala de pe zidul sfintelor lăcașuri și le și închinau locurilor sfinte... Asta însemnând să-ți pleci grumazul de bună voie sub ciubota celor de la “locurile sfinte”... --Trebușoara asta avea să dureze până la secularizarea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ilizibilă, dar din fotografiile realizate în 1938 se poate descifra următorul text : „CÎND AU BĂTUT NOE TOACA ȘI S-AU FĂCUT... KORABIA” (32). Nu ARCA, ci KORABIA, cum este de regulă numită ambarcațiunea diluviană în inscripțiile picturilor murale ale altor ctitorii de lemn din Maramureș (vezi biserica din Rozavlea, naos). Dar cea mai veche atestare documentară a unei astfel de legende este cuprinsă în lucrarea numită Codex Bandinus, scrisă între 19 octombrie 1646 și 2 martie 1648. Voi considera anul 1647
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și în numele pe care le poartă unele lăcașuri de cult : „Biserica de brazi” (97, pp. 31-32), „Mănăs- tirea-dintr-un-lemn [stejar]” (ambele din nordul Olteniei) sau „Schitul-dintr-un-brad” (Moldova). în principiu, legenda poate fi (și este) atribuită oricărui ctitor și localizată la orice ctitorie : „Tema cea mai favorită a legendelor mănăstirilor noastre - scria George Coșbuc - este copacul arătat în vis. Cu puține excepții, toate mănăstirile noastre au fost clădite pe locul unui copac bătrân pe care i l-a arătat clăditorului o viziune oarecare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mare, Cu nouă uși, [...] C u nouă altare (60, p. 47). Paralela pe care o fac cu cosmogeneza nu este gratuită. Cuplul de ctitori legendari întruchipează la scară umană cele două atribute esențiale ale cosmocratului : omnisciența (sihastrul) și omnipotența (voievodul). Ctitoria lor (biserica) este o imago mundi tipică, un microcosmos care trebuie durat în același mod în care a fost durat macrocosmosul. Orice biserică - scrie inspirat Anca Manolescu - reprezintă, în fond, varianta particulară a unui arhetip celest unic. De aceea, ea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a supraviețuit în destule texte și imagini (121). În spațiul românesc, textul propriu-zis al legendei este atestat relativ târziu (secolul al XVII-lea), el fiind, se pare, precedat de tratarea iconografică a motivului și a submotivului în discuție. Iată câteva ctitorii care conțin în fresce submotivul „legarea balaurului de către fecioară” : Voroneț, Hârlău, Dobrovăț, Biserica episcopală din Roman (toate în Moldova ; cf. 44, pp. 54-56), Biserica Doamnei (București), bisericile din Gura Văii (119), Căzănești, Genuneni, Covrești, Copăceni, Drăgășani (Vâlcea), Vladimir (Gorj), Urși
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vremi când intre noi erau toți, sa-i prohodim creștinește, după datina străbună, pe cei trecuți in lumea drepților, deopotrivă profesori si colegi, spre neuitarea noastră Apoi, cuprinși de emoția momentelor trăite, in vechea școala a amintirilor, să purcedem spre ctitoria voievodala a Movileștilor, la Sucevița, printre brazii de pe domoalele obcini, unde, întorcându-ne pe scara timpului, sa depănăm, in tihna peisajului montan, șirul atâtor trăiri din trecutele vremi și să ne bucurăm copilărește ca mai suntem împreună in aceste deosebite
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93265]
-
început să zidească o biserică nouă din cărămidă, mare cât o catedrală, în centrul frumoasei comune Granicesti, chiar între școală și primărie, ceea ce a fost de neiertat în ochii organelor de partid. A fost lăsat, de frica poporenilor, să termine ctitoria începută și în anul 1949 a fost mutat în comuna Gramesti de lângă Siret, iar soția sa, a fost pedepsită, fiind mutată că învățătoare tocmai la Remezau în com.Vicovu de Jos, care se află la cca. 50 de km de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93296]
-
mesaj, la adresa Bucovinei: „...acolo, la noi, la Rădăuți, s-au amestecat în pământ oasele întemeietorilor Moldovei, acolo, la noi, la Suceava, s-a așezat cea dintâi mitropolie, pentru toate ținuturile acestei domnii a românilor. Acolo, la noi, la Putna, ctitoria lui Ștefan cel Mare...și-a ales veșnicul loc de odihnă a oaselor lui trudite, nu numai pentru apărarea nației sale, ci și pentru aceea a creștinătății răsăritene întregi [...]. Această țară ți-o închinăm Măria ta, noi toți,..., plecați puțini
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
vedere istoric și juridic. Însă scrierea principală în acest domeniu o reprezintă studiul mai amplu, foarte interesant și bine apreciat, despre dreptul ctitoricesc din Moldova și patronatul din Bucovina - Stifterreicht und Kirchenpatronat im Fürstentum der Moldau und in der Bukowina, (Ctitoria și patronatul bisericesc, în „Principatul Moldovei și al Bucovinei”, Stuttgard, 1907). Despre această chestiune scrisese mai înainte în broșura Ceva despre reforma patronatului bisericei din Bucovina, (Tipografia bucovineană, Cernăuți, 1904). Istoriograf și teoretician de vază al patronatului, Nectarie subliniază în
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
un gol”. Mitropolitul Nectarie a adăugat și a întregit capitole precum: problema liturgicii, istoria și originea cultului, ființa și necesitatea cultului, întregiri la literatura liturgică, anul bisericesc, sărbătorile legale, ajunarea ș.a. A mai scris, de asemenea, un scurt istoric al ctitoriilor moldovenești, studii de apologetică, filosofie și psihologie a religiei, de istoriografie bisericească, de omiletică și de teologie pastorală și a descoperit dând publicității o serie de documente vechi moldovenești din Bucovina. Conștient de vechimea clasică a românității, cu rădăcini adânci
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
papei la instituția numită universitate (accidental, „La Sapienza“Ă. Mai important e un alt adevăr, care poate că doare, dar ființează și el acolo: e imposibil să separi Biserica Catolică de universitate. Mai ales că Universitatea „La Sapienza“ este o ctitorie a Papei Bonifaciu al VIII-lea, care a instituit și niște impozite suplimentare pe producția de vin. Cu banii din impozite s-a cumpărat o parte din sediul în care profesorii și studenții îi refuză accesul papei. Ctitorului simbolic, cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
nimic, ce vroiești să-mi furi toate iubirile vii, ale DRAGOSTEI MARMOROASE DE CHIPURI ETERNE. CEI CE AZI NU MAI SUNT La patruzeci și șapte de ani, îmi voi lua ADIO DE LA SATUL NATAL, unde BISERICA, mă va aștepta oricând, ctitorie de-a lui ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT. De la monumentul de marmoră, a părinților mei în care dăinuie sufletul ETERNITĂȚII. Sub umbra nucului îmbătrânit de veacuri ce suspină cu-n EROS tăcut și vinovat de atâtea asfințituri. Îmi iau ADIO
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Și în final, vî svabodnî! Suntem liberi! Suntem liberi! au exclamat câțiva copii vorbitori de limbă română din detașament. Să vizităm tabăra... Să ne facem prieteni printre frații noștri români! * * * Și acum, intrăm în localitatea Voroneț unde vom vizita minunata ctitorie a voievodului Ștefan cel Mare din 1488 și înfrumusețată cu fresce exterioare în timpul domniei lui Petru Rareș, o adevărată capodoperă a artei medievale moldovenești, cunoscută în întreaga lume, le-a spus tinerilor excursioniști sovietici Simion Simionovici, ghidul vorbitor de limba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
o adevărată capodoperă a artei medievale moldovenești, cunoscută în întreaga lume, le-a spus tinerilor excursioniști sovietici Simion Simionovici, ghidul vorbitor de limba rusă repartizat special de la județ. Kak-kak? Va vsiom mire?! Dar noi de ce n-am auzit de această ctitorie, deși ne aflăm la doar una sută kilometri distanță de ea. În schimb, am auzit despre Ștefan cel Mare că a purtat războaie de cucerire împotriva pământurilor ce astăzi aparțin Ucrainei Sovietice, că a fost un agresor... Nicidecum, copii! Ștefan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
vodă se afla în bivuac la Țuțora. Și pentru că nu am găsit altă explicație, m-am mulțumit cu această presupunere. După ce mi-am liniștit gândurile, am răsfoit mai departe și am dat peste hrisovul în care Aron vodă pomenește despre ctitoria sa de la 1594 din Țarina Iașilor: „Iată eu,...Aron voievod...domnul Țării Moldovei...am dat...sfintei noastre mănăstiri...două moșii...Rânzești și Averești,...care închinări vor rămâne stăpâniri adevărate...ale acestei...mănăstiri de curând zidită, a Sfântului Nicolae ce i
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
agățat de spusele lui Grigore Ureche în „Letopisețul Țării Moldovei” despre Aron vodă... Glasul călugărului, venit pe neașteptate, m-a scos din visare: „La ce te gândești, fiule?” Mă gândeam la cele spuse de Grigore Ureche despre Aron vodă și ctitoria sa, părinte. „Dacă tot ai deschis vorba, aș pofti să aflu și eu ce a spus Grigore Ureche?” Iaca ce a spus: „Socotind Aron Vodă, după atâtea răotăți ce făcu, să se apuce să facă vr-un lucru bun, să nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
un rezumat după un hrisov al lui Vasile Lupu, în care se spune: „Vasilie voievod au închinat mănăstirea Copoul cu toate moșiile ei ca să fie mitoh sfintei mănăstiri Trei Sfetitelor. Vălet 7149 (1641 n.n)”. „Deci vodă își ținea aproape ctitoriile și bine făcea. Altfel se întâmpla ca și cu mănăstirea Hlincea, care până să fie închinată mănăstirii Galata a fost golită de toate odoarele bisericești și de toate bogățiile” - gândeam eu. Însă, în timp ce eram cu gândul la acestea, vocea bătrânului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și mai deschisă.” „Ce înseamnă asta? Spune lucrurilor pe nume, fiule.” Asta înseamnă că lângă „Besereca Albă” se găsea „Mitropolia cea Veche”, care, după cum se vede ea, era făcută înainte de 15 iunie 1695 și că actuala Mitropolie Veche Sfântul Gheorghe (ctitorie a mitropolitului Moldovei Gavriil Calimachi, între 1761-1769) este făcută după dispariția celeilalte mitropolii, despre care vorbește Doamna Nastasia în zapisul ei. „Asta îi altceva. Parcă ești mai aproape de adevăr. Până să nu te umfli în pene, însă, citește ce se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]