2,852 matches
-
asculte predicile misionarului, spuse cu mult farmec. Cu timpul, cei care-l ascultau pe Lucas se înmulțeau. E adevărat, unii ascultau din pură curiozitate, iar alții începeau să fie mișcați de logica, de frumusețea predicilor, de liniștea care le cuprindea cugetele plecând acasă, după ce ascultau Cuvântul, Cel cu vești atât de noi pentru spiritul lor. După trei luni de lucrare, Lucas simți că rândurile celor care-l ascultau începuseră să se îngroașe. Apărură multe suflete, doritoare de noul adevăr, de toate
FRAŢI DE SUFERINŢĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344102_a_345431]
-
în Dumnezeu crucea vieții, a slujirii și a suferinței, de-a lungul timpului său, pe acest pământ!... De aceea pentru noi, acum la împlinirea a trei ani de la această zi a nașterii sale celei veșnice, ne duce cu gândul, mintea, cugetul și simțirea la „Părintele Dumitru Teologul”, căci teologia Părintelui Dumitru Popescu - ca discipol, ucenic și urmaș al marelui teolog ortodox - Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, este o teologie filocalică. Este frumoasă prin însăși natura ei, dar conduce și la o înfrumusețare
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU (1929 – 2010) – ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344113_a_345442]
-
în prag. Așa minune îl făcu pe Nădejde să clipească repede-repede până să priceapă că nu visează. Dar îi trecu mirarea, căci mai depărtișor, zări un gropan. Să bei apa din puț nesleit e moarte curată, nu alta! îl răscoli cugetul. Își văzu de treabă, nu zise nimic. Asta era! A doua zi avea să pornească la drum! Și până una, alta, fata scosese în bătătură o masă mică pe care mămăliga răsturnată și-mpodobită cu ață de tăiat se-nvecina cu
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
să mă-nvălui ca să uit Peste țărmuri reci de piatră să-ți fiu apa care crește, Să mă-mprăștii printre valuri de tristețe în tumult Ca sirenă verde-atuncea o să mă dezgăț din alge, Și-o să-not la suprafața castă-a cugetului tău Tremurând, înlătura-voi uzi copaci și frunze moarte Să-l găsesc ascuns prin gânduri și zâmbind, pe Dumnezeu Prea orbită de lumină să adorm la tine-n gânduri Să-mi văd ființa volatilă risipindu-se-n parfum Ca săruturi
FLUTURI ALBI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344179_a_345508]
-
așa. Este vorba deci despre un om care l-a întrebat pe Iisus cine este aproapele său căci în legea iudaică una din legi impune omului să iubească pe Dumnezeul iudeilor din toată inima sa și din tot sufletul și cugetul său iar pe aproapele său ca pe sine însuși. Nedumerit cumva, omul dorește să afle despre acest lucru cerându-i învățătorului să-i spună cine este aproapele său. Simbinacus tăcu privind pe cei din jurul său. -Chiar așa, cine credeți că
AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342978_a_344307]
-
de sărbătoare, Vă invit ca împreună să jucăm, Să ne înveselim din truda zilnică, Să cântăm imnul unirii mult dorit Și să aducem unirea vie printre noi! Citind hora însuflețitoare a lui Alecsandri, Să rămânem uniți în simțire și-n cuget: Un Decebal mereu neadormit, Care ne îndeamnă strșnic A ne da și ultima picătură omenoasă... neamului. Steaua Unirii Ursita ne-a fost dată din vechi vremi, Să stăm veșnic cu întuneriucu`-n sân Și să rătăcim în cruntul tartar muribund
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
lângă cruci, arme lângă arme... Vom striga răsunători cum nu s-a mai auzit: „Iarba rea din holde piară!” Ș-atunci când luna și soarele vor privi spre lume, Când bolta divină se va înroși sub spada lui Marte, Mistuind efemerul cuget al nopții plumb mirositor... Razele celești vor aduce pe brațe steaua unirii Și laolaltă vom cânta-n răsăritul teluric. Visul Unirii Pe cărări de munți merg adesea, Căutând zbuciumul veacurilor Care-au chinuit mii de stele, Pe pământul robiei Ce
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
bătaia razelor divine Și zăresc puzderia sacrificilor din văzduh, Ce-au împlinit un ultim vis. În lumina soarelui speranței privesc: Și-l văd pe Pleistoros Conducând armada profană către marea victorie, Care va uni toată suflarea strămoșească-ntr-un singur cuget Și va cânta balada Unirii, Ce se va auzi falnică-n toată lumea Și va dăinui-n veci. Până când? Stau paralizat în câmpia gândului. Tac în sinea mea... Vorbesc doar cu eul meu prietenos, Care mă cruță să mai văd vremea
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
a conștiinței naționale, Care șterge fiecare amprentă a trecutului strămoșesc, patern... Până când vom mai milogi prin pribegie? Până când vom mai răbda defăimarea ce-o purtăm de la străinii haini? Altare și cruci se ridică fără sens, Căci tot păgâni suntem în cuget... Ateliere mari și mici ale celor fărădelege, Care așteaptă mântuirea ce nu vrea să vină Și se pierde-n negura viciilor murdare. Până când, Doamne... vom mai înghiți gălușca credinței false? Până când ne mai zbatem între balaurul viclean și Tatăl ceresc
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
vitregă ce pândea și pândește mereu. Pașii noștri umblă după salvarea miraculoasă care să aline țarina - Un mântuitor econimist ce vine dinspre Apus sau Răsărit Și ne aduce pecetea mult așteptată a păcii, prosperității, libertății... Fără a mai duce-n cuget povara grijilor zilnice, Așa cum a fost cândva... Dar să nu ne încredem prea mult în minunile profane, Căci pașii noștri merg neîncetat în căutarea unui destin pierdut... Scormonim Slova arămie a universului fastuos și nevăzut, Care ne povățuiește să alungăm
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
se cutremură degrabă; Struna Dunării zburdă-n doine și balade populare - Orchestre diafane care se aud în lume. Pâlcuri de brazi vechi și noi se adună de nicăieri... În templul artelor se ivește duhul cunoașterii - Line unde, cosmice înălțări ale cugetului ancestral, Venit încă din vremea umbrelor mari ale lui Traian și Decebal: Vorbă eminească care mocnește mereu în fiecare din noi, Fii și fiice zămilsite din stihurile basarabene ale lui Vieru. Giulgiul neputinței Roțile scaunului slăbiciunii: Un avatar a două
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
trupul ei blajin, suav și gingaș Stă ascunsă o forță tăcută, Ce oprește pieirea omenească, Scoțând-o din balta fărădelegii Și dându-i o fărâmă de speranță-n mersul vieții. Azi, de 8 Martie, Cu o ardoare necontenită-n suflet, Cugetul mă îndeamnă să spun Trei mărețe cuvinte: La mulți ani! Tuturor femeilor le spun. Iubito Urmăream în zare amurgul cum se naște, La umbra plopului înalt, Stăteam scufundat în a mea minte, Și gându-mi zboară aievea la tine, iubito
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
muzicii, Ce-i umple de extaz Și-i preschimbă-n vaze ale fericirii Uitând de chin și jale. Orfeu, venind din munții pustiitori Cu vocea meloasă ce se aude-n văzduh, Născând în inimile arboringenilor muritori, O mângâiere sublimă-n cugetul profan, Ce-i lăsa să trăiască-n desfătarea teriană. Semințiile, transmițând din veac în veac Balade, doine și melodii pline de veselie, Au înfipt în pântecele muribunde ale oamenilor, O fărâmă de speranță glăsuitoare, Care va trăi veșnic Și va
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
de pretudindeni, Radix (Belgia), România VIP (Dallas, Texas), Iosif Vulcan (Australia), Confluențe literare, SUA, Armonii Culturale, Rostirea Românească, Steaua, Tribuna, Al cincelea anotimp, Dokiana, Semne, Radix, (Belgia ), Lettres Europeennes, Cuvânt Torăcean, Viața Socială, Munca, Unitatea Națională, Adevărul de Cluj, Făclia, Cuget Liber, Radio București, TVR, Radio Craiova, Radio Cluj, Confluențe, Poștașul, Tibiscus, Meandre, Agora Literară, Cuvântul Liber, Răsunetul, Curierul de Vâlcea, Scurt circuit oltean, Dobrogea culturală, Moldova culturală, Cetatea lui Bucur, Constelații diamantine, Memoria slovelor, Candela (Canada ), Regatul cuvântului, Făclia, Glas
O VIAȚĂ DE SCRIITOR DĂRUITĂ LITERATURII ROMÂNE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343037_a_344366]
-
de pretutindeni, Radix (Belgia), România VIP (Dallas, Texas), Iosif Vulcan (Australia), Confluențe literare, SUA, Armonii Culturale, Rostirea Românească, Steaua, Tribuna, Al cincelea anotimp, Dokiana, Semne, Radix, (Belgia), Lettres Europeennes, Cuvânt Torăcean, Viața Socială, Munca, Unitatea Națională, Adevărul de Cluj, Făclia, Cuget Liber, Radio București, TVR, Radio Craiova, Radio Cluj, Confluențe, Poștașul, Tibiscus, Meandre, Agora Literară, Cuvântul Liber, Răsunetul, Curierul de Vâlcea, Scurt circuit oltean, Dobrogea culturală, Moldova culturală, Cetatea lui Bucur, Constelații diamantine, Memoria slovelor, Candela (Canada), Regatul cuvântului, Făclia, Glas
AL.FLORIN ȚENE-O VIAȚĂ DE OM, O VIAȚĂ DE SCRIITOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343126_a_344455]
-
cărarea vieții. Zilele fierbinți de vară, Ce le-am petrecut cu tine S-au sfârșit atunci, în gară, Și-n sărut, m-ai luat pe mine. Te păstrez și acum în suflet, Și revăd a ta icoană, Întreții iubirea-n cuget. Lipsa ta, e-a vieții rană. Te aștept,poate-ntâmplarea Te va scoate-n a mea cale, Și va împlinii chemarea, Dragostei,ce stinge-o jale. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: SIMT VRAJA TA / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SIMT VRAJA TA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343544_a_344873]
-
vândut țara. E o mare povară să duci neamul pe umerii tăi, spunea părintele Iustin Pârvu. Pe unii îi lasă genunchii. Au lăsat și pe unul, și pe celălalt, s-au operat. Bine ar fi să nu ne lase mintea, cugetul nostru românesc Nu se poate construi o moschee în țara voievozilor, a ighemonilor, pentru un popor atât de tolerant, atât de iubitor, atât de iubitor de străini... Avem un Consiliu Consultativ al Cultelor, în care, prin rotație, cultele recunoscute au
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
niciunde, nu am fi avut un rege precum Carol. Dacă, apoi, Carol, nu ar fi lăsat un nepot precum Ferdinand - „Nando” - soțul reginei Maria, nu am fi avut astăzi o țară unită la 1918. Domnitori străini de neam, dar de cuget și simțire românească. V-ați întrebat vreodată, citind cărțile reginei Maria, cât de greu i-a fost reginei să-l convingă pe „Nando” să ia decizia corectă de a părăsi dealul Cotrocenilor și a fugi cu Guvernul la Iași, la
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
foarte interesantă, de factură modernă în care sentimentul religios este foarte pregnant. Pentru Monica Pillat poemul este o minune „care-ncepe / Acum în ieslea minții mele” (Noapte de Ajun). Ea este poeta care spune: „Pe frunte simt mirul zăpezii / Pe cuget neaua mântuirii” (Imaculare). Monica Pillat scrie o poezie care transmite idei și stări și nu una de dragul imaginii. Iată: „Aș vrea să fac o scară din cuvinte / Pe care să mă sui până la Tine” (Aș vrea). Petru Demetru Popescu - un
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
pierzi cheia și orice iluzie, O simplă intruzie, uiți de Mia, Pia, alte Af-rody-te, Hussite( v. Barbu), cel cu șarmu-lî, Poți mânca sushi, mango, rac, , Dansezi mambo - rock for ever, Nu fi sever septimiu, septicemie, băieți Isteți, uniți-vă în cuget și în muget, Să smulgem cu dinții rodiile Din Pomul Vieții, chit dai castraveții? Plopi cu pere, măi, vere, prindem inimi cu lasso-ul, Lasă, tovarășe, oul, ochește Boul Apis, zis și pișcot, Cel ce se pișcotează ca orice brează, Copilărie
IKEIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343663_a_344992]
-
închide zăgazurile ochilor de teamă că va fi otrăvit de culorile ei?! Cine va risipi chemarea de teamă că întunecarea din el, nu va mai opri și de data aceasta,ceea ce e de neoprit în ființa care visează?! Când lași cugetul să fie scriere de miracole, te voi cuprinde în vraja mea, în taina care te visează, căuș răcoritor va fi sufletul meu. Învăț zeii să tacă în mine. Referință Bibliografică: Dor Danaela / Dor Danaela : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DOR DANAELA de DOR DANAELA în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343667_a_344996]
-
impusă de slujirea lui, ori să le caute pe acestea cu tot dinadinsul, sau să se facă plăcut acestora. Trebuie să își facă relațiile cu mulă chibzuință și după o îndelungă și atentă cercetare a petrecerii și caracterului și a cugetului persoanelor cu care urmează să aibă relații. Dacă acestea sunt în așa fel încât prietenia și relația cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/377284_a_378613]
-
cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar dacă, dimpotrivă, reputația acestora nu este bună ori sunt socotite de o moralitate îndoielnică, sau de un cuget stricat, sau de o petrecere și viețuire rău famate, atunci prietenia față de acestea și relația cu ele cu cât este mai apropiată, cu atât este mai vătămătoare și mai insultătoare. Aceasta ne învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/377284_a_378613]
-
cunoscut prin operele sale cu caracter istorico-religios (romane, eseuri) dar si ”Istoria literaturii dacoromânești” preocupare care l-a apropiat de profesorul Ion Rotaru pe care l-a cunoscut ca om dăruit culturii naționale și poporului în care s-a născut, cuget neliniștit, căutător prin veacuri pentru a dovedi vechimea spiritualității locuitorilor acestor meleaguri, unde s-au născut scriitori - fie ei ierarhi ori laici - din care avea să se ivească mai târziu geniul lui Eminescu. Deosebit de modest dar și înzestrat cu mult
COMEMORARE SUB SEMNUL SĂRBĂTORII NAȚIONALE A CULTURII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377400_a_378729]
-
din biserică? Imaginea se cutremură scurt. Nuanțe puternice de roșu invadează zăpada albă. Clipesc disperat, încercând să mă prind de realitate. Scapă, usor un gând, fuge printre ghearele pe care le înfig în ornicul străveziu. Mintea se oprește din judecat, cugetul se ascunde în cotloanele unui creier ce nu există acum pentru nimic altceva decat conservare. Ieșire? Pe unde? Gândesc, simțindu-mi sinapsele cum plesnesc, de unde? Încerc să strig, însă vocea nu mă ascultă. Îmi simt nările invadate de mireasma metalică
ZI PIERDUTĂ... de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377423_a_378752]