2,007 matches
-
ești. Predai acum pe loc la domnu' Schweini o cerere de scuză, că altfel nu mai pui picioarele tale murdare niciodată în localul meu. KARLI: Scuzați pentru obrăznicie, d-le Schweindi... HASI: Domnul Anticrist își cere scuze, Schweindi. SCHWEINDI: O să cugetăm despre asta, domne Karli. HERTA (către Karli): Lașule, cârpă în stare de ebrietate ce ești. (Karli o lovește pe Herta și o duce trăgând-o de păr până la Schweindi) KARLI: Te scuzi imediat față de domnu' Schweindi sau te fac bucățele
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mă gândesc la d-voastră atunci când te sărut. EL: Puteți săruta un corp străin? EA: Dacă tu te pricepi să săruți, atunci pot să vă includ pe d-voastră într-o asemenea posibilitate care să se ivească după ce am să cuget. EL: S-ar fi putut ca trupul d-voastră se se fi născut mai deștept decât al meu? Ce deșteaptă un corp deștept? S-ar putea atunci ca trupul d-vostră să fie mereu deștept, atunci când întâlnește un corp străin? Ce
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
se desenează ca o delicatesă, care în ea însăși nu este, nu există. PIANISTA: Asta-i bine, bine în față și în spate. Te poți baza pe ceva. COMPOZITORUL: Să mergem sus și în înălțime. Primul cuțit îți aparține. PIANISTA (cugetă o clipă și începe să declame): Odată am vrut așa o muzică cu adevărat muzicală, o muzicalitate cu adevărat muzicală, care... așa de drept, deci așa de veritabil deci veritabil drept Înțelegeți doar, pe care cineva a uitat-o a
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Rigby, op. cit., p. 127. (trad. n.) 361 Ibidem, p. 128. 110 infidelă și incapabilă de a păstra intimitatea defectelor masculine. 362 O întrebare fundamentală pe care o formulează, demonstrând astfel puterea ei de a problematiza, de a dezbate și a cugeta, este legată de rolul bărbatului în lume, târgoveața percepând principiul masculin ca fiind subordonat nevoilor și cerințelor exigente ale femeilor: „Barbatul pentru ce folos a fost?”363. Esența acestei feminități este de o ferocitate uluitoare, târgoveața devine asemănătoare cu un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
1985-6, pp. 215-231 apud N. S. Thompson, Chaucer..., ed. cit., p. 42. (trad. n.) 567 Vittore Branca, op. cit., p. 169. 154 întâmplările schimbătoare ale vieții.”568 Nu este, precum și Chaucer de altfel, genul de creator care să se interiorizeze, să cugete profund și cu o atitudine gravă asupra problemelor cu care se confruntă omenirea, nu întâmplător era numit de contemporanii săi „Giovanni cel liniștit”. Aduce viața în prim plan, alungând departe extazul, cugetările melancolice. „Lumea spiritului dispare: apare lumea naturii.”569
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pentru desăvârșita urmare a îndemnului creștin, perceperea celestului, a sacrului camuflat în profan. Gestul ei, dar și al soțului care acceptase convertirea, este răsplătit cu încununarea divină, simbolică celor virtuoși, curați. Un înger le rostește solemn: „Cu trup curat și cuget ca de rouă/ Purtați-vă - le spuse el - cununa,/ Căci eu din rai adusu-vi-le-am vouă,/ și nicecând usca-se-va vreuna,/ Ci tare miresma-vor totdeauna;/ Acela doar le vede, care cată/ Cu ochi de prunc și inimă curată.” 867
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o lumină favorabilă, ca pe o taină instituită de Biserică și binecuvântată. Tendința împotriva căsătoriei, susținută de Justin, nu face decât să completeze ceea ce afirmase târgoveața din Bath în prologul ei atât de sugestiv și de edificator: „Să tragi nădejde, cugetând că ție/ Chiar soața poate purgator să-ți fie!/ Ea-i canon, și drum spre slăvi cerești;/ și-atunci către rai ai să zvâcnești/ Mai iute ca săgeata! Nu mă-ndoi/ Că 882 Ibidem, p. 379. 883 Ibidem. 884 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
concepție, sunt percepute un pic vag, neclar, din cauza vălului care se interpunea.”982 Cresida rămâne un prototip al feminității enigmatice, nu este cochetă, ci frumoasă, bună, veselă, nu se aruncă dintru început în mirajul dragostei propus de Pandar, ci analizează, cugetă, cântărește evenimentele în care este implicată, dar, o dată acceptându-l pe Troilus, devine pasională, nu i se poate imputa ipocrizia. Reprezintă un ideal de grație și de curtoazie, care însă va decădea de pe piedestalul inițial.983 Drumurile celor două personaje
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Rigby, op. cit., p. 127. (trad. n.) 361 Ibidem, p. 128. 110 infidelă și incapabilă de a păstra intimitatea defectelor masculine. 362 O întrebare fundamentală pe care o formulează, demonstrând astfel puterea ei de a problematiza, de a dezbate și a cugeta, este legată de rolul bărbatului în lume, târgoveața percepând principiul masculin ca fiind subordonat nevoilor și cerințelor exigente ale femeilor: „Barbatul pentru ce folos a fost?”363. Esența acestei feminități este de o ferocitate uluitoare, târgoveața devine asemănătoare cu un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
1985-6, pp. 215-231 apud N. S. Thompson, Chaucer..., ed. cit., p. 42. (trad. n.) 567 Vittore Branca, op. cit., p. 169. 154 întâmplările schimbătoare ale vieții.”568 Nu este, precum și Chaucer de altfel, genul de creator care să se interiorizeze, să cugete profund și cu o atitudine gravă asupra problemelor cu care se confruntă omenirea, nu întâmplător era numit de contemporanii săi „Giovanni cel liniștit”. Aduce viața în prim plan, alungând departe extazul, cugetările melancolice. „Lumea spiritului dispare: apare lumea naturii.”569
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pentru desăvârșita urmare a îndemnului creștin, perceperea celestului, a sacrului camuflat în profan. Gestul ei, dar și al soțului care acceptase convertirea, este răsplătit cu încununarea divină, simbolică celor virtuoși, curați. Un înger le rostește solemn: „Cu trup curat și cuget ca de rouă/ Purtați-vă - le spuse el - cununa,/ Căci eu din rai adusu-vi-le-am vouă,/ și nicecând usca-se-va vreuna,/ Ci tare miresma-vor totdeauna;/ Acela doar le vede, care cată/ Cu ochi de prunc și inimă curată.” 867
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o lumină favorabilă, ca pe o taină instituită de Biserică și binecuvântată. Tendința împotriva căsătoriei, susținută de Justin, nu face decât să completeze ceea ce afirmase târgoveața din Bath în prologul ei atât de sugestiv și de edificator: „Să tragi nădejde, cugetând că ție/ Chiar soața poate purgator să-ți fie!/ Ea-i canon, și drum spre slăvi cerești;/ și-atunci către rai ai să zvâcnești/ Mai iute ca săgeata! Nu mă-ndoi/ Că 882 Ibidem, p. 379. 883 Ibidem. 884 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
concepție, sunt percepute un pic vag, neclar, din cauza vălului care se interpunea.”982 Cresida rămâne un prototip al feminității enigmatice, nu este cochetă, ci frumoasă, bună, veselă, nu se aruncă dintru început în mirajul dragostei propus de Pandar, ci analizează, cugetă, cântărește evenimentele în care este implicată, dar, o dată acceptându-l pe Troilus, devine pasională, nu i se poate imputa ipocrizia. Reprezintă un ideal de grație și de curtoazie, care însă va decădea de pe piedestalul inițial.983 Drumurile celor două personaje
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ce respiră, și-Încă Așa pocit, scălâmb, că pân’ și câinii Mă latră când pășesc șontâc pe drum; Da, eu, În piuitul slab al păcii, Nu jindui să-mi petrec răgazul altfel Decât privindu-mi umbra lungă-n soare Și cugetând la strâmbăciunea mea. Deci, cum nu pot să fiu nici curtezan, Nici să mă-mbii la galeșe taifasuri, Mi-am pus În gând să fiu un ticălos, Urând huzurul zilelor de azi. Urzeli am Înnodat, prepusuri grele, Prin bete profeții
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
un premiu în bani, gala este podiumul de referință. Dar mai ales de credibilitate, având în vedere criza în care se află jurnalismul ! Desigur, vor exista și detractori, mai ales dintre analfabeții nimeriți în presă. înainte de orice, îi invit să cugete că o întrecere arbitrată de un personaj de dicționar cu toate titlurile posibile, cărți și mai ales prezență zilnică în mediu, sprijinită de responsabilii redacțiilor, de autorități, de personalități, e absolut serioasă. Și, cine e nominalizat... are valoare. S-a
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
suficient de bine pentru a se destăinui cu acuratețe. Când ne uităm în sufletul nostru, știm că acest lucru nu este corect, iar Carrie din „Sex and the City” avea dreptate când, în al doilea episod din seria a treia, cugeta: „Nu este ciudat faptul că ne cunoaștem prietenii perfect, dar nu suntem în stare să ne înțelegem pe noi înșine?”. Suntem nelămuriți cu privire la noi. Tineri și bătrâni încearcă „să se regăsească”, tentativă care de puține ori duce undeva. Ca și
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
inveniendi - se Învață În seminarii, clinici și laboratoare. Învățământul universitar este, În esență, o metodă având ca scop ultim a ridica spiritele deasupra cunoștințelor tradiționale, de amănunt, pentru a le face vrednice de acea demnitate care este facultatea de a cugeta prin sine Însuși și a naște idei personale. În acest fel, prin obișnuința de a fi conștiincios, prin conștiința responsabilității oricărei afirmări bine cumpănite, prin stăpânirea de sine, prin modestie și demnitate se creează caracterele și acea elită de care
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și volitive (voință), Însușirile psihice temperamentale (instabilitate, emotivitate etc.), Însușirile psihice caracteriale (modestie, sinceritate etc.), aptitudinile și atitudinile relațiile psihologice interumane etc. b.Ce este mintea ? În Dicționar Ilustrat al Limbii Române (6p.306) se precizează: „Minte: Facultate de a cugeta, de a Înțelege, de a judeca; rațiune; intelect; ansamblul calităților intelectuale; mod corect de a raționa și evalua; Înțelepciune; chibzuință; inteligență; istețime; iscusință...”. c.Ce Înseamnă Om ? În Enciclopedia Universală Britanica (11p.233) se precizează că: „«Om» simbolizează În mod
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
activitățile foarte des deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. Trăirile afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale și instabile. Trece cu ușurință peste eșecuri sau decepții sentimentale și stabilește ușor contacte cu alte persoane. Flegmaticul este liniștit, calm, imperturbabil, cugetat În tot ceea ce face, pare a dispune de o răbdare fără margini. Are o putere de muncă deosebită poate obține performanțe deosebite mai ales În muncile de lungă durată și este foarte tenace, meticulos În tot ceea ce face. Fire Închisă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
scris despre o anumită “stare divină”, stare definită de el ca fiind “gândirea care gândește gândirea”, și pe care, spunea filosoful grec, “și omul o poate atinge din când În când”. Mult mai des decât credea Aristotel, oamenii de știință cugetă și analizează mecanismele și substraturile gândirii umane. Neurofiziologii au descoperit că encefalul conține centri senzitivi (centrul vederii, al auzului, al mirosului ș.a.), centrii motorii pentru comanda musculaturii și intervine În homeostazia organismului (adică reglează respirația, tensiunea arterială, temperatura, compoziția chimică
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și la Amphilopolis și la Delion, acolo unde m-au așezat acolo am rămas, ca și oricare altul, Înfruntând primejdia morții, acum, În schimb, când Zeul Îmi rânduiește, după cum am socotit și Înțeles eu, că trebuie să-mi petrec viața cugetând și scrutându-mă pe mine și pe alții, acum eu, temându-mă de moarte sau de orice altceva, mi-aș părăsi postul. Acesta ar fi un lucru groaznic și, Într-adevăr, pe bună dreptate aș fi dus la Închisoare sub
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
dea de gol că a "înțeles" cine este oaspetele său, "înțelegerea" respectivă nefiind decât un semn al completei lui alienări. Zbuciumul sufletesc este în creștere. După șocul inițial ("Zotov simți că se frânge totul în el!"), tânărul locotenent începe să cugete, iar toate gândurile lui sunt izolate în paranteze, într-un ritm halucinant: (Așadar nu vine din încercuire. E un agent străin! Probabil un emigrant alb, de unde și manierele astea). [...] (N-o fi cumva un ofițer travestit? De-aia întreba de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nu contează nici cine are dreptate în acest dosar și pentru ce se judecă respectivele societăți comerciale. Adevărata problemă, care m-a pălit la fapt de seară, direct în partea stângă a sărmanului meu cap, proprietate personală, făcându-mă să cuget o jumătate de noapte, este durata extrem de mare, la care pot ajunge în România anumite proceduri judiciare. Dar un câștig, se pare că va avea țara noastră: chiar dacă nu s-a putut înscrie în Cartea recordurilor cu celebrul mădular a
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
grozav zdruncinată de românii ce obraznici, care vor să aducă un suflu nou pe întinderile neclintite ale ortodoxiei. Cât privește ruperea relațiilor, dintre Teofil al Ierusalimului și Daniel al românilor, pe mine mă lasă oarecum rece și mă trimite să cuget smerit la cuvintele Eclesiastului: „Deșertăciunea deșertăciunilor, zice Eclesiastul, deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni!". Și IPF Daniel de colo: Amiiin! Mică istorie electorală Grea viață să fii președinte jucător! Mai ales la România! Sărmanul Traian Băsescu, marinarul fără corăbii, susținut și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
găsi înțelepciune și regenerare spirituală. Văzîndu-se izolat, lipsit de toate privilegiile sale regești, în acea cocioaba de pe cîmp, întrun moment de revelație, Lear pare a descoperi semnificația compasiunii și dragostei umane. În acel loc, pentru prima dată în piesa, Lear cugeta la situația mizera în care se află un alt personaj, "valetul" sau, bufonul. Pentru cei ce intenționează să interpreteze aceastătragedie drept un simbol al mîntuirii creștine, scena în discuție reprezintă o întoarcere radicală a cursului acțiunii: este primul pas ouț
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]