11,323 matches
-
de deplasare în spațiul social sunt reduse la imobilitate sau mobilitate descendentă. Pentru cei din categoriile cele mai de jos, situația similară - limitarea la imobilitate sau la mobilitate ascendentă - e denumită efect de „planșeu”. Efectele de plafon și de planșeu cumulate duc la nivel global la apariția aparentului paradox. Statisticile demonstrează însă că, pentru categoriile intermediare, unde sunt posibile ambele forme de mobilitate, datele confirmă ipotezele convenționale privind relația dintre mobilitatea școlară și cea socială, iar paradoxul lui Anderson nu se
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
decât a celor care sunt nevoiți să asimileze o nouă limbă. Combinațiile variantelor favorabile ale caracteristicilor discutate mai sus pot duce la dublarea și poate chiar la triplarea efectului condițiilor socioeconomice asupra rezultatelor școlare. Putem vorbi, prin urmare, de avantaj cumulat al celor proveniți din familii cu un status socioeconomic înalt. Poate cel mai important rezultat al analizelor din anchetele PISA este că impactul inegalității sociale nu este identic în toate sistemele școlare și că rezultatele de ansamblu înalte nu impun
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cea de transport, au fost în ultimii ani modeste, totuși există o cerere în creștere, chiar dacă aceasta este atomizată. Se construiește din ce în ce mai mult și există semnale că vor apărea investiții majore în infrastructura rutieră, ca și în domeniul imobiliar. Semnalele cumulate legate de cerere sunt pozitive. Mediul concurențial trebuie analizat pe două paliere. Primul este cel general, care cumulează toate influențele politice și economice. Aici se fixează cadrul de variație a prețurilor produselor domeniului. Monitorizarea tendințelor impune supravegherea unor indici bursieri
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de acceptarea istoriei ca timp al împlinirii (fundamentată în istoricitatea întrupării și în deschiderea eshatologică a timpului creștin). Trei afirmații radical antiplatonice care relegă formularea lui Nietzsche despre creștinism ca un „platonism pentru popor” în zona simplelor butade de succes. Cumulate, cele două obiecții afirmă incompatibilitatea dintre gândirea politică a lui Platon și destinul Europei: pe de-o parte, deoarece filosofia politică a lui Platon are ca țel configurarea unui stat totalitar (Popper), pe de alta pentru că la baza Europei se
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
făcut în alte momente (Lewisohn, 1992, p. 23). În concerte, ei cântau de mai multe ori același cântec, având astfel ocazia să rezolve problemele de interpretare ca grup și să-și cizeleze interpretarea personală. În figura 12.1 prezentăm frecvența cumulată a concertelor formației Beatles în cariera lor de interpretare în concerte până în momentul în care s-a produs „febra Beatles”. De la jumătatea anilor ’60, ei au dat circa 400 de concerte pe an - în medie, mai mult de unul pe
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
momentul în care s-a produs „febra Beatles”. De la jumătatea anilor ’60, ei au dat circa 400 de concerte pe an - în medie, mai mult de unul pe zi. Total cum. LUNILE DIN CARIERA FORMAȚIEI BEATLES Figura 12.1. Concertele cumulate ale formației Beatles înainte de „febra Beatles” (1964) Informațiile din figura 12.1 prezintă doar numărul concertelor și nu iau în calcul timpul petrecut în fiecare concert, care, în unele cazuri, a fost destul de lung. De exemplu, putem analiza cele cinci
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fi însemnat decât o oră pe scenă, ceea ce reprezintă, fără îndoială, o subestimare, tot ajungem la aproape 2 000 de ore de spectacol, fără să luăm în calcul nici o repetiție sau exersare în afara scenei. Trebuie să notăm că acest timp cumulat este inferior celui stabilit de către Ericsson și colaboratorii săi (1993) în cazul tinerilor violoniști și pianiști. Deoarece cariera lor era în domeniul muzicii ușoare, activitatea membrilor formației Beatles implica mai puțină tehnică decât interpretarea și compunerea unor lucrări de muzică
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și colaboratorii săi (1993), precum și a persoanelor analizate de Gardner (1993). Toate aceste cazuri au arătat că anii de studiere profundă a unei discipline sunt precursorii capacității de a crea lucrări originale. Problema grupului de control Interpretarea datelor despre exersarea cumulată și relația lor cu creativitatea pot ridica o problemă. Se poate aduce obiecția că informațiile despre Beatles nu ne spun nimic prin ele însele despre dezvoltarea aptitudinilor creative. Dacă dorim să demonstrăm că anii de exersare au o legătură cauzală
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Astfel, aceste corelații vin în sprijinul poziției critice a lui Burt (1962/1970), care afirmă că testele de creativitate ar putea face parte din bateriile obișnuite de teste pentru factorul general de inteligență. McNemar (1964) a estimat corelația dintre rezultatele cumulate ale testelor de creativitate și IQ, pe care Getzels și Jackson nu au dat-o, la valoarea 0,40. McNemar a spus că această valoare de 0,40 este foarte scăzută, din cauza erorilor de evaluare uzuale, gamei restrânse a IQ
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
236 de elevi de liceu cărora li s-au aplicat în 1959 Testele Torrance de Gândire Creativă (TTCT) și care au fost testați din nou în 1971, Torrance (1975) a descoperit o corelație a criteriilor de 0,51 între rezultatele cumulate ale bateriei testelor de creativitate și rezultatele creative ulterioare. Pentru elaborarea TTCT, Torrance (1975) a făcut experimente cu diferite limite de timp sau cu timp nelimitat, precum și cu diferite instrucțiuni, și a constatat că în nici una dintre cele câteva mii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la testele care vizau formele a fost 0,06; pentru cele 88 de corelări la testele care vizau cuvintele media a fost de 0,21; iar pentru cele 178 de corelații la testele de cuvinte și la cele de forme, cumulate, media a fost de 0,20.” (Torrance, 1975, p. 287) El a subliniat concluzia că, „indiferent ce test de IQ alegem, ar fi excluși 70% dintre cei mai creativi copii dacă s-ar folosi doar IQ-ul pentru identificarea înzestrării
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nici un mecanism de influențare difuză a mediului n-ar suscita curburi care să transforme dreapta într-o curbă logistică. Procesul de difuzare reprezentat de curbă aduce în scenă categorii de actori cu caracteristici diferite (vezi schema 1). Fg63 -p84 Frecvențe cumulate Timp t1 t2 t3 t4 Schema 1. Procesul de difuzare a unei inovații (Henri Mendras și Michel Forsé, 1953, p. 75) „Pionierii” sunt primii care adoptă inovația între t0 și t1. Ceva mai târziu, „inovatorii” li se alătură între t1
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și dorințelor celuilalt). În cazul n. în sfera afacerilor sau diplomației este preferată varianta echipelor de n., nu a indivizilor, întrucât o echipă conține specialiști din diverse domenii: juridic, economic etc. și, prin urmare, într-o negociere are o competență cumulată. A. Sawyer și Guetzkow vorbesc despre trei grupe de variabile implicate în n.: (în Dragoș, 2005): Variabilele cauzale (anterioare și simultane procesului de negociere); - negociatorii: diferențele culturale, de atitudine, de personalitate, de statut; - scopul n.: interesele, gradul de divergență; - organizarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
un standard de viață relativ reduse, deși sensibil superioare celor „subdezvoltate” dețin, spre deosebire de cele din urmă, o infrastructură modernă și o structură a activității economice, în care sectorul primar tinde să fie depășit ca pondere de cel secundar și terțiar, cumulate. Indicatori ai subdezvoltării Odată cu rafinarea conceptului de s., tipologia țărilor subdezvoltate devine mai nuanțată, într-o perspectivă multidisciplinară a abordării fenomenului s. Yves Lacoste, citat de Hossein Malek (Malek, 1992, p. 214) face, în cartea sa, Țările subdezvoltate, o sinteză
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
teoretică a lui Mearsheimer. Urmează ipoteza referitoare la țelul fundamental al statelor, supraviețuirea, ceea ce face ca preocupările de securitate să primeze asupra oricărui alt domeniu. În fine, ultima ipoteză este aceea că statele sunt actori raționali, cu o gândire strategică. Cumulate, aceste ipoteze stimulează statele să se comporte ofensiv unele față de celelalte, conturându-se trei modele generale de comportament: teama, auto-ajutorarea și maximizarea puterii. Raportarea teoriei lui Mearsheimer la cea a lui Waltz sugerează că realismul lui Waltz este unul „defensiv
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ridică în sistem contestându-l, celelalte state au două posibilități: fie îl contracarează, balansându-l, fie i se alătură, aliniindu-se. În cazul în care statele aleg să-l balanseze, ele se vor alia împotriva lui, astfel încât puterea lor relativă cumulată să echilibreze balanța de putere în sistem, dar până în momentul în care ulimul stat care balansează aduce puterea necesară pentru ca balanța să se echilibreze din nou. În al doilea caz, statele pot să aleagă să se alinieze statului revizionist. Acest
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care fac un război major improbabil în lumea postmodernă (Mandelbaum, 1998-1999, pp. 20-38). În perioada de după „războiul rece”, sub impactul dispariției competiției bipolare dintre cele două superputeri și al fenomenului complex de globalizare, contextul geopolitic a suferit mutații semnificative. Efectul cumulat al celor doi factori se pare că stă la originea a ceea ce s-a numit „noul val al belicozității” (Luttwak, 1999, p. 110) la periferia sistemului internațional. Trei premise constituitive au determinat această caracteristică a „noului medievalism” prin relaxarea constrângerilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
footnote Schmukler, L.R., Migration, Spillover and Trade Diversity, The Import of Internalization on Stock Market Liquidity, NBER Working Paper 9614, 2004, www.nbor.org, accesat la 24 septembrie 2011. footnote> Capitolul 4 Globalizarea piețelor financiare Globalizarea financiară constă în efectul cumulat al pieței de capital, mobilitatea capitalului (investițiile străine) și datoria externă care, împreună, formează baza sistemului financiar global care-și propune ca obiective să devină pivotul dezvoltării economice a tuturor țărilor, să dezvolte comerțul internațional și să contribuie la distribuția
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
4% pentru continuarea studiilor; 10% alte destinații. În anul 2010, conform unei anchete făcute de Fundația Soros, românii din străinătate au economisit 12 miliarde de euro din care au trimis în țară numai 2,8 miliarde de euro. Aportul lor cumulat în timp la formarea PIB-ului în țările-gazdă este apreciat de analistul Ilie Șerbănescu la 89 de miliarde de euro sau două treimi din PIB-ul României. Se explică astfel și faptul că ei sunt acceptați în țările europene, în ciuda
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
însă la aproape jumătate din media celorlalte țări europene (53% conform ESS 1, 2003; 51% conform ESS 2, 2005). Ponderea partizanilor puternici este, de asemenea, ceva mai mică. Fiecare model a opus un tip de alegător la toate celelalte tipuri cumulate, prin urmare coeficienții de regresie logistică (reprezentați în tabel prin semne) din dreptul unui predictor (variabilă independentă) arată șansele ca un anumit tip să fie diferit de restul populației de alegători cu privire la acel predictor, celelalte condiții considerate fiind similare (influența
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
reconfigurări și restructurări la nivel cognitiv, afectiv/neurobiologic și/sau comportamental care să minimizeze efectele negative ale S.O. (pe de o parte, sursele influențează efectele, care devin surse, la rândul lor, iar procesul poate deveni ciclic, cronicizând efectele astfel cumulate ale stresului). 3. Resurse ale sănătății prin prisma psihologiei I/ O și perspective ale promovării sănătății psihosociale în secolul XXI Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a renunțat în 1987 la „vechea” definiție a sănătății, care se referea la o stare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
putem trage următoarele concluzii: tratamentul scoliozelor se folosesc termoterapia, hidrotermoterapia, hidroterapia, aquagym, înotul, masajul teraputic, electroterapia, hidrotermo kinetoterapia. În tratamentul prin hidrotermoterapie important este ca indicația de termoterapie să fie corectă și metodologia de aplicare să fie respectată. Aceste efecte cumulate sunt favorabile pentru pregătirea programelor de kinetoterapie și masaj. Electroterapia are unele aplicații în deformările coloanei. Rolul său este de a reduce retracțiile și contracțiile prin încălzirea profundă a regiunii (ultrasunete, diadinamici), de a asupliza musculatura și ligamentele retractate și
OPȚIUNI DE TRATAMENT ÎN SCOLIOZE; ASOCIEREA TERAPIILOR CONVENȚIONALE CU CELE COMPLEMENTARE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]
-
lăsăm deoparte spectaculozitatea lor, „marile cazuri de corupție” din sistemul bancar românesc - cel puțin cele dezvăluite de presă până acum sau luate în considerare de justiția română și care, deocamdată, sunt mai degrabă bănuieli și acuzații decât corupție dovedită -, chiar cumulate, nu explică decât de o mică parte, slab semnificativă, a transferului de fonduri. Cea mai mare parte a acestui transfer de fonduri s-a făcut nu prin încălcarea regulilor, ci prin respectarea lor. În măsura în care exista o problemă, aceasta era tocmai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acest context, apariția disidentei că noua formă de opoziție politică plasează orientarea ideologică (anticomunismul) În plan secund. Ruptură schismatica a disidentului față de „biserică” partidului apare, dimpotrivă, ca potențial mai subversiva decât cea a vechii opoziții anticomuniste, politic discreditata prin efectul cumulat al naționalismului radical (adepți ai soluției intervenției militare) și al uzurii exilului (necunoașterea realităților interne ale țărilor „comunizate”). Noii strategii americane și occidentale („destinderea”) i-au corespuns În Est măsurile de liberalizare internă relativă și apariția unei noi culturi literare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
autentic. Este vorba aici despre o ipostază a teoriei minimului efort aleasă de către ființa umană, conform căreia se caută soluția cea mai bună care se poate obține cu un efort minim. Putem astfel, conform figurii 19, să identificăm un răspuns cumulat obținut printr-o echilibrare de nivel superior în urma unei perturbări puternice a subiectului. Figura 19. Răspunsul la conflictul sociocognitiv Există, de altfel, indicatori importanți în sesizarea unui conflict așa-numit de „marcaj social”: vârsta participanților, sexul, etnia, proveniența cunoscută etc.
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]