2,675 matches
-
ar putea ivi în calea mea. Pescuitor de stele Noaptea s-a insinuat tiptil, fără să se aștearnă întunericul, pentru că Luna, Doamna 'naltelor adâncuri pline și senine, și-a trimis argintiul razelor peste întreaga fire. Cerul înstelat, ca o imensă cupolă căptușită cu diamante, se oglindește în lacul adormit. De cu seară, am întins năvodul în apa sticloasă ca să pescuiesc stele, și luceferi și chiar Luna, pentru a le oferi iubitei mele. Dar nu degeaba: pentru o stea, un sărut; pentru
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
alăturate, suprapuse sau care se intersectează uneori într-o echili- bristică precară și cu atât mai provocatoare în- cât surpriza devine uimire și bucurie adevărată. Astfel, o pălărie sau un cozonac pot fi din start înțelese ca având forma unor cupole alăturate altor elemente care le pun în valoare. Un ansamblu de obiecte folosite de pictor în munca sa, nu este decât orchestrarea unor forme geometrico-prismatice și lineare cu altele născute din planuri și linii curbe, sinuoase. Un grup de gutui
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
actualului Muzeu al Țăranului Român a arh.Ghika-Budești. Va fi chiar cu putință să inventezi, mixând ludic (dar fără pic de ironie) ceea ce este propriu/specific cu ceea ce este impropriu/străin acolo unde tradiția nu te ajută, ca în cazul cupolei de catedrală ortodoxă, reprodusă poate după Pantheonul parizian la Cluj. Prin urmare, campania de "românizare" a administrației își are un pandant vizibil în tentativa de a autohtoniza, rescriind-o în spiritul etniei majoritare, arhitectura orașelor intracarpatice ale României Mari. Un
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
a formelor arhitecturii de cult creștin în procesul de aducere la zi a materialelor; ca un corolar contemporan, despre necesitatea de a trece la beton armat: în proces, se vor elimina - o va fi cerut materialul cel nou - bolțile și cupolele spre a le înlocui cu tavane plane brăzdate de grinzi de BA; despre necesitatea de a face biserici tipizate, după două criterii: cel al zonei de amplasare și al destinației - biserică de parohie, de mănăstire sau catedrală. "Biserici nouă" este
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
cu următoarele particularităț i: Pridvorul are două compartimente: un pridvor interior și un pridvor exterior, anexat clădirii principale, cu intrarea dinspre miazăzi; Pronaosul nu este despărțit de naos, în mod evident, de un zid; Tavanul naosului este boltit, de centrul cupolei fiind suspendat un bogat candelabrâu. Altarul are o ieșire spre exterior pe peretele dinspre miazăzi, cu o ușă masivă din metal. O ușă grea există și la trecerea din pridvorul exterior în pridvorul interior. Pictura datează din anii 1858-1860, este
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
ani, fiindcă un incendiu cumplit a mistuit-o, în ziua de 20 iulie 1723. Ioan Balș, ajuns Mare vornic, împreună cu fiul său, Lupu Balș, au refăcut biserica. Au înălțat pereț ii din piatră și i-au adăugat calota acoperișului, două cupole emisferice și arcadele din cărămidă. Inițial, biserica nu avea turlă, fiind o construcție în stil vechi moldovenesc, cu planul în formă de cruce (treflat), cu cupolele emisferice și cu învelitoare din șindrilă. Intrarea în biserică se făcea de afară direct
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
biserica. Au înălțat pereț ii din piatră și i-au adăugat calota acoperișului, două cupole emisferice și arcadele din cărămidă. Inițial, biserica nu avea turlă, fiind o construcție în stil vechi moldovenesc, cu planul în formă de cruce (treflat), cu cupolele emisferice și cu învelitoare din șindrilă. Intrarea în biserică se făcea de afară direct în pronaos, printr-un exponartex deschis. Abia în anul 1781, s-a construit o intrare prin peretele dinspre apus, închizându-se cu zid vechea intrare, care
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
latura de apus, este construită pe un soclu înalt, cu portic în stil doric, având două perechi de coloane și panouri cu pilaștri. În interior se află opt coloane frumos colorate, care formează opt puncâte de sprijin pentru cele două cupole ce se află deasupra pronaosului și naosului, iar pereții în retragere formează absidele semicirculare ale pronaosului și naosului. Acustica încăperii fiind perfect realizată, era folosită de marele muzician și compozitor Gavril Musicescu, pentru a-și verifica compozițiile înainte de a le
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
în prezent Spitalul de Psihiatrie. Arhitectura bisericii este tradițională, cu unele particularități. Astfel, planul este în formă de cruce (treflat), dar absidele au la exterior formă trapezoidală. Construcția este din piatră și cărămidă, iar învelitoarea este din tablă. Are două cupole, conturate la cornișă ca și pridvorul și absidele cu linii duble. Pereții au la partea superioară două șiruri de ocnițe din zidărie și unul realizat din tencuială. Și turlele, poligoanele, au ocnițe duble. Absida altarului are la exterior formă pentagonală
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
prin construcția, în 1906, a podului cu arc din Parcul Carol din București. Dintre realizările sale în domeniul construcțiilor, care pot fi văzute și astăzi, se menționează: Moscheea din Constanța, construită, în 1910, în întregime din beton armat, a cărei cupolă este formată dintr-o pânză de beton armat de 5 cm grosime deși are o deschidere de 8 m; castelul de apă de la Periș (județul Ilfov), podurile de la Lainici, cu două arce din beton armat, având deschideri de 60 m
Cultura general? si cultura ?tiin?ific? a inventatorului Gogu Constantinescu by Manolea Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/83672_a_84997]
-
o sinteză în‑ tre formă și culoare, accentul fiind pus pe desenul care conturează puternic anatomia, sugerând mișcarea, energia și forța. Ca arhitect, a creat proiectele pentru fațada bisericii San Lorenzo din Florența și pentru Piața Capitoliului din Roma, macheta cupolei Bazilicii Sfântul Petru din Roma și a construit Biblioteca Laurențiană din Florența. Michelangelo prin geniul său a reușit să exprime într‑un mod strălucitor mesajul biblic, folosindu‑se de artă. Astfel, cu certitudine putem spune că Dumnezeu a creat lumea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de „arhitect, sculptor și pictor de frunte al palatului papal”. Printre operele arhitecturale ale lui Michelangelo se numără: capela fa‑ miliei de Medici și biblioteca Lauren‑ tină din Florența, palatul Farnese, cu‑ pola bazilicii sfântul Petru din Roma, după modelul cupolei domului din Florența realizată de arhitectul Filippo Brunelleschi și bazilica Santa Maria degli Angeli e dei Martiri din Roma, ridicată pe locul uneia dintre sălile aparținând băilor lui Dioclețian 8. Michelangelo a făcut primii pași ca arhitect la Florența. Aici
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mare responsabilitate, deținută înaintea lui de către Bramante, de Raffaelo și de Antonio da Sangallo. Michelangelo reia ideea planului central propus de Bramante și îl reface într‑o formă mai clară și mai simplă. Ca o încoronare a edificiului, proiectează o cupolă maiestuoasă, inspirată de cea a lui Brune‑ lleschi realizată pentru domul din Florența, însă de dimensiuni mult mai impozante. 16 . Ibidem. 17 g. vaSari, Le vie de’ piu eccelenti pittori, scultori ed architetti, Firenze 1550. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
o poartă, care urma să‑i poarte numele: Porta Pia. Poarta la care Michelangelo a utilizat elemente la ve dere, reamin‑ tind de o construcție din Roma antică, va fi ter minată după moartea artistului. În momentul morții lui Buonarroti, cupola ajunsese doar până la tambur. Între anii 1588 și 1590, Giacomo della Porta și Domenico Fontana au fost cei care au terminat‑o, dându‑i o formă mai alungită în comparație cu cea originală. Astăzi, cupola bazilicii sfântul Petru rămâne elementul care, mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
moartea artistului. În momentul morții lui Buonarroti, cupola ajunsese doar până la tambur. Între anii 1588 și 1590, Giacomo della Porta și Domenico Fontana au fost cei care au terminat‑o, dându‑i o formă mai alungită în comparație cu cea originală. Astăzi, cupola bazilicii sfântul Petru rămâne elementul care, mai mult decât oricare altul, scoate în evidență proiectul maestrului Michelangelo, proiect modificat mult de către Mader‑ no19 în secolul al XVI‑lea. Michelangelo, dedicându‑se slăvirii Domnului, 18 Tiberio Calcagni (Firenze 1532‑Roma 1565
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
vreme urâtă, dar și‑a făcut curaj, a încălecat pe cal și a cutreierat ulițele Ro‑ mei. Ca un magnet, îl atrăgea șantierul bazilicii sfântul Petru și hăul deschis al tamburului. Nu putea să se întoarcă acasă fără să vadă cupola și, mai ales, să și‑o închipuie terminată; deși avea febră mare, tremura și ajuns acasă se aruncase arhitec turii baroce. 20 Cf. p. f. Carrassat - i. marCadé, o.c., 10. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 76
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
frumosul, viața, la fel cum a iubit piatra din care a făcut ca operele sale să rămână nemuritoare: fie că sculpta o Pietà pe care uneori dintr‑un motiv sau altul o lăsa neterminată sau o spărgea, fie că înălța cupole ca arhitect, totdeauna era preocupat să realizeze frumosul, pen‑ tru a perpetua tinerețea omenirii. 2.2. David În anul 1501, Michelangelo s‑a întors la Florența unde avea să realizeze - la vârsta de 26 ani - prima sa capodoperă: David. Cetatea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
plin de promisiuni, dar inexpresiv și un sfârșit marcat de excese, care vor ajunge până la urmă la exagerări reprobabile, din partea multor artiști imitatori cu un talent îndoielnic. 4. Arhitectul Michelangelo - perioada Florența, capela Medici, biblioteca Laurențiană, piața Capitolină, palatul Farnese, cupola Bazilicii Sfântul Petru Arhitectura, ca și celelalte arte, ia o dezvoltare superioară la Florența, în raport cu cea existentă în alte state italiene, datorită condițiilor economice înfloritoare, ca și gradului ridicat de dezvoltare materială și culturală atins de florentini. Principalii artiști care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
sinceră, directă a sistemu‑ lui constructiv, în timp ce artificiile de corative lipsesc cu desăvârșire. Sobrie‑ tatea rezultată din definirea strict geometrică a volumelor, inspiră construc‑ țiilor sale un caracter deosebit, accen tuând claritatea și logica constructivă a formelor arhitecturale. Spre exemplu, cupola bazilicii Santa Maria del Fiore din Florența va forma un model pe care mulți dintre arhitecții Renaște‑ rii îl vor urma59. Leon Battista Alberti - spre deosebire de Brunelleschi - se va strădui să impună cu mai multă vigoare exemplul conferit de antichitatea romană
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
impus imaginarea unei compoziții bazate pe axe de simetrie. Așezarea absidei, în care se află altarul capelei pe peretele opus intrării, accentuează axul longitudinal prin punerea în valoare a uneia dintre funcțiuni. Acoperirea acestui spațiu s‑a realizat printr‑o cupolă semisferică terminată cu un lanternou 63 fin, soluție care de altfel a fost destul de des întrebuințată în arhitectura Renașterii. Intradosul 64 cupolei este brăz‑ dat de nervuri a căror intersecție determină o decorație în casete. Acoperirea acestei capele de mici
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
axul longitudinal prin punerea în valoare a uneia dintre funcțiuni. Acoperirea acestui spațiu s‑a realizat printr‑o cupolă semisferică terminată cu un lanternou 63 fin, soluție care de altfel a fost destul de des întrebuințată în arhitectura Renașterii. Intradosul 64 cupolei este brăz‑ dat de nervuri a căror intersecție determină o decorație în casete. Acoperirea acestei capele de mici dimensiuni cu o cupolă reprezintă de fapt un procedeu prin care se accentuează dezvoltarea pe verticală a compoziției, obținându‑se astfel un
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
un lanternou 63 fin, soluție care de altfel a fost destul de des întrebuințată în arhitectura Renașterii. Intradosul 64 cupolei este brăz‑ dat de nervuri a căror intersecție determină o decorație în casete. Acoperirea acestei capele de mici dimensiuni cu o cupolă reprezintă de fapt un procedeu prin care se accentuează dezvoltarea pe verticală a compoziției, obținându‑se astfel un efect general căutat, destinat să ascundă dimensiunile modeste ale monumentului 65. Pentru rezolvarea compozițională a celor patru pereți, au fost alese ele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
o imagine sintetică a universului, o structură cosmică cu sfere ierarhice: zona inferioară ce cu‑ prinde sarcofagiile reprezentând regiunea sufletelor plecate din această lume, zona intermediară în care sunt realizate nișele și statuile celor doi Medici, reprezentând sfera terestră, iar cupola cu decorația casetoanelor și lanternoul prin care pătrunde lumina, ar reprezenta sferele cerești. 66 Stilobat - suport de zidărie sau de piatră care susține un șir de coloane. 67 Cf. e. Garin, Cultura Renașterii. Profil istoric, Ed. Laterza, Bari 1981, 24
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
nivel în ansamblul arhitectural al curții, creează un echilibru desăvârșit între elementele care caracterizează cele trei ordine suprapuse. Unitatea ansamblului, armonia, cât și buna propor‑ ționare a elementelor arhitecturale formează caracterele specifice ale acestei curți atât de celebre. 4.5. Cupola Bazilicii Sfântul Petru După moartea lui Antonio da Sangallo, papa Paul al III‑lea încredințează con‑ ducerea lucrărilor de la bazilica sfântului Petru din Roma, tot lui Michelangelo. Ideea construirii acestei mari bazilici apăruse în timpul pontificatului papei Iuliu al II‑lea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
el constată că succesivele elaborări și transformări ale construcției produseseră o schimbare de la proiectul grandios al lui Bramante; prin urma‑ re, el consolidează unele părți ale edificiului și mai ales cei patru stâlpi masivi de zidărie care trebuiau să sprijine cupola. De asemenea, pentru a contura și mai clar unitatea întregului edificiu adaugă zidurilor exterioare ordinul pilaș‑ trilor colosali, stabilind astfel o alternanță ritmică. În proiectul lui Michelangelo pentru bazilica sfântul Petru, se încearcă re‑ venirea la concepția unei compoziții centrale
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]