9,092 matches
-
-ului în soluția de gelatină (X) și în vasul exterior (Y) și se calculează valoarea potențialului de membrană cu formula: ε = 0,058 (X - Y) 233 Dozarea proteinelor totale prin metoda biuretului Principiul metodei Soluțiile proteinelor, în prezența sulfatului de cupru și a mediului puternic alcalin, se colorează în albastru violet. Reacția se realizează pe seama legăturilor peptidice, la nivelul cărora se stabilesc legături chelatice cu ionul de cupru. Difuzia prin membrane semipermeabile Difuzia și osmoza joacă un rol foarte important în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
proteinelor totale prin metoda biuretului Principiul metodei Soluțiile proteinelor, în prezența sulfatului de cupru și a mediului puternic alcalin, se colorează în albastru violet. Reacția se realizează pe seama legăturilor peptidice, la nivelul cărora se stabilesc legături chelatice cu ionul de cupru. Difuzia prin membrane semipermeabile Difuzia și osmoza joacă un rol foarte important în natură. Pereții celulelor vegetale și animale sunt constituite din membrane semipermeabile și funcționează ca adevărate osmometre. Introducând celula într-o soluție a cărei presiune osmotică este mai
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
-ul optim procesului este o funcție de temperatură (fig. 1) [4], iar în acest caz rezultă două valori rH optime diferite, deci diferențe diferite față de rH-ul actual al mediului; cu alte cuvinte, o pilă redox. În cadrul aceluiași fenomen, în cazul cuprului aflat în contact cu o soluție de sulfat de cupru, partea rece se dizolvă, iar pe partea caldă apar depuneri de cupru [3], ceea ce indică o dependență rH0 = f(t) invers proporțională, de felul celei din figura 1, caracteristic unui
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
iar în acest caz rezultă două valori rH optime diferite, deci diferențe diferite față de rH-ul actual al mediului; cu alte cuvinte, o pilă redox. În cadrul aceluiași fenomen, în cazul cuprului aflat în contact cu o soluție de sulfat de cupru, partea rece se dizolvă, iar pe partea caldă apar depuneri de cupru [3], ceea ce indică o dependență rH0 = f(t) invers proporțională, de felul celei din figura 1, caracteristic unui proces „autotrof“, folosind energie din exterior. După cum se știe, fenomenele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
diferite față de rH-ul actual al mediului; cu alte cuvinte, o pilă redox. În cadrul aceluiași fenomen, în cazul cuprului aflat în contact cu o soluție de sulfat de cupru, partea rece se dizolvă, iar pe partea caldă apar depuneri de cupru [3], ceea ce indică o dependență rH0 = f(t) invers proporțională, de felul celei din figura 1, caracteristic unui proces „autotrof“, folosind energie din exterior. După cum se știe, fenomenele redox sunt implicate într’un proces catalitic, unde prezența sistemelor redox, cum
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de coroziune în mai multe direcții. Astfel, verificând mecanismul redox al acțiunii anticorosive a inhibitorilor de tip aminic, s’a evidențiat o dependență de tip Gauss a inhibiției de caracterul redox al mediului, modulat de prezența inhibitorului (de exemplu, cazul cuprului, fig. 3) [5]. O altă direcție, tratată în amănunt în altă parte [8], a fost corodarea metalelor realizată în gradient de rH [9], care a evidențiat atât influența mediului cât și a caracteristicilor intrinseci ale metalului (un exemplu este figura
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
acțiune asupra unui grup bine definit de organisme. Unul dintre acestea îl constituie algele, iar alegerea pare bine inspirată, ca adresându-se unor organisme aflate la baza lanțului trofic al biocenozei foulingului biologic. Algicidele cele mai folosite sunt sulfatul de cupru, permanganatul de potasiu și clorul [16], fiecare acționând prin mecanisme specifice și distincte. Sulfatul de cupru acționează în baza toxicității ionului Cu2+, capabil a denatura proteinele, în particular enzimele. I se atribuie și rolul de catalizator - puternic - al reacțiilor redox
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
pare bine inspirată, ca adresându-se unor organisme aflate la baza lanțului trofic al biocenozei foulingului biologic. Algicidele cele mai folosite sunt sulfatul de cupru, permanganatul de potasiu și clorul [16], fiecare acționând prin mecanisme specifice și distincte. Sulfatul de cupru acționează în baza toxicității ionului Cu2+, capabil a denatura proteinele, în particular enzimele. I se atribuie și rolul de catalizator - puternic - al reacțiilor redox [16] în care caz poate dezechilibra, prin exagerarea vitezei lor, reacțiile metabolice, cu toatele redox. Dozele curente
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Metalul fiind monovalent, se constată un singur domeniu de oxidare la rH > 39. În zona de rH 10-39, incluzând și domeniul curent în mediul acvatic, metalul prezintă o stabilitate manifestată prin modificarea redusă de greutate înregistrată în această zonă. b. Cuprul se comportă similar argintului, cu deosebirea atacului mai slab în zona reducătoare și a unui atac în două trepte - datorate celor două valențe ale sale - în zona oxidantă. Între rH 10-30, metalul este stabil (fig. 110). c. Fierul se comportă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
argintului, cu deosebirea atacului mai slab în zona reducătoare și a unui atac în două trepte - datorate celor două valențe ale sale - în zona oxidantă. Între rH 10-30, metalul este stabil (fig. 110). c. Fierul se comportă de asemenea simiar cuprului, evidențiind în același timp stabilitatea în domeniul de rH 18-32 (fig. 111). d. Atacul aluminiului (fig. 112) se manifestă mai intens în zonele extrem reducătoare și extrem oxidantă. În restul intervalului (rH 14-38) el este relativ stabil, domeniul de stabilitate
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
nobil și, prin extindere, comportamentul sub aspect redox al argintului (v. fig. 109), cu deosebirea doar a formării de către aliaj, la ambele extreme ale gradientului de rH, a unui singur tip (solubil/insolubil) de produși de coroziune, ca în cazul cuprului. Analiza comportamentului tuturor acestor metale indică zona reducătoare, excluzând extrema, deci intervalul rH 15-30, drept zonă de interes pentru combaterea foulingului biologic fără a afecta materialul de construcție. Având în vedere faptul că nicidecum nu se poate induce industrial în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
IRINA ECSNER Abordarea științifică și metodică a temei ” CUPRUL-PROPRIETĂȚI ȘI COMBINAȚII” CAPITOLUL 1 Fundamentarea științifică a temei “Cupru - Proprietăți și combinații” 1.1.Cuprul - caracterizare generală Cuprul se găsește în grupa I-Bsecundară a sistemului periodic(subgrupa cuprului) alături de metalele tranziționale argint și aur(numărul atomic Z= 29 , masa atomică A= 63,54 uam). Atomii de cupru conțin orbitalii
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
IRINA ECSNER Abordarea științifică și metodică a temei ” CUPRUL-PROPRIETĂȚI ȘI COMBINAȚII” CAPITOLUL 1 Fundamentarea științifică a temei “Cupru - Proprietăți și combinații” 1.1.Cuprul - caracterizare generală Cuprul se găsește în grupa I-Bsecundară a sistemului periodic(subgrupa cuprului) alături de metalele tranziționale argint și aur(numărul atomic Z= 29 , masa atomică A= 63,54 uam). Atomii de cupru conțin orbitalii (n-1)d complet ocupați cu
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
IRINA ECSNER Abordarea științifică și metodică a temei ” CUPRUL-PROPRIETĂȚI ȘI COMBINAȚII” CAPITOLUL 1 Fundamentarea științifică a temei “Cupru - Proprietăți și combinații” 1.1.Cuprul - caracterizare generală Cuprul se găsește în grupa I-Bsecundară a sistemului periodic(subgrupa cuprului) alături de metalele tranziționale argint și aur(numărul atomic Z= 29 , masa atomică A= 63,54 uam). Atomii de cupru conțin orbitalii (n-1)d complet ocupați cu electroni(d10) și
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
IRINA ECSNER Abordarea științifică și metodică a temei ” CUPRUL-PROPRIETĂȚI ȘI COMBINAȚII” CAPITOLUL 1 Fundamentarea științifică a temei “Cupru - Proprietăți și combinații” 1.1.Cuprul - caracterizare generală Cuprul se găsește în grupa I-Bsecundară a sistemului periodic(subgrupa cuprului) alături de metalele tranziționale argint și aur(numărul atomic Z= 29 , masa atomică A= 63,54 uam). Atomii de cupru conțin orbitalii (n-1)d complet ocupați cu electroni(d10) și un singur electron în orbitalul ns exterior. În afara stării de
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
a temei “Cupru - Proprietăți și combinații” 1.1.Cuprul - caracterizare generală Cuprul se găsește în grupa I-Bsecundară a sistemului periodic(subgrupa cuprului) alături de metalele tranziționale argint și aur(numărul atomic Z= 29 , masa atomică A= 63,54 uam). Atomii de cupru conțin orbitalii (n-1)d complet ocupați cu electroni(d10) și un singur electron în orbitalul ns exterior. În afara stării de oxidare +I, avem și stări de oxidare superioare(+II,+III), care implică participarea și a unuia sau doi electroni
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
K) ; Primul potențial de ionizare 745,5 kJ/mol ; Al 2-lea potențial de ionizare 1957,9 kJ/mol ; Al 3-lea potențial de ionizare 3555 kJ/mol ; Duritate(Mohs)2,5 ; Rază atomică 1,27Å ; Potențial standard de electrod Cuprul face parte din categoria metalelor seminobile, după valorile pozitive ale potențialelor de electrod, situându-se după hidrogen în seria tensiunilor, având o reactivitate mai mică decât metalele tranziționale din grupele III B- VIIB și subgrupa fierului. Compușii cei mai stabili
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
parte din categoria metalelor seminobile, după valorile pozitive ale potențialelor de electrod, situându-se după hidrogen în seria tensiunilor, având o reactivitate mai mică decât metalele tranziționale din grupele III B- VIIB și subgrupa fierului. Compușii cei mai stabili corespund cuprului divalent. Ionii Cu +2 sunt paramagnetici (datorită existenței unui electron necuplat), iar cei Cu +1 sunt diamagnetici. Datorită razelor atomice și ionice mici au tendința mare de a deforma învelișul electronic al anionilor cu care vin în contact. În consecință
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
sau mai puțin covalent, ceea ce explică insolubilitatea oxizilor, sulfurilor, hidroxizilor, a unor halogenuri, etc. Ca și celelalte metale tranziționale, are o mare tendință de a forma combinații complexe ce prezintă geometrii diferite: digonală; trigonală, sau plan-pătratică dsp2. 1.2. Istoric Cuprul era cunoscut și folosit încă din Antichitate și aproape sigur imediat după aur și argint. În vreme ce primele două aveau la început utilizări în confecționarea podoabelor și ca mijloc de schimb, apariția cuprului, mult mai dur și mai ieftin, și-a
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
digonală; trigonală, sau plan-pătratică dsp2. 1.2. Istoric Cuprul era cunoscut și folosit încă din Antichitate și aproape sigur imediat după aur și argint. În vreme ce primele două aveau la început utilizări în confecționarea podoabelor și ca mijloc de schimb, apariția cuprului, mult mai dur și mai ieftin, și-a putut extinde utilizările și la fabricarea armelor și a diferitelor ustensile (în special pluguri), făcându-se astfel un salt important în istorie: trecerea de la epoca de piatră la epoca bronzului, așa cum și
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
a diferitelor ustensile (în special pluguri), făcându-se astfel un salt important în istorie: trecerea de la epoca de piatră la epoca bronzului, așa cum și de la aceasta avea să se treacă mai târziu la epoca fierului. Judecând după obiectele vechi de cupru descoperite, se poate afirma că acest metal a apărut în Egipt, cu 5.000 de ani î.e.n. și apoi, cam cu un mileniu mai târziu, în regiunea dintre Tigru și Eufrat, unde se dezvoltase civilizația sumeriană. În Egipt, pe vremea
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
poate afirma că acest metal a apărut în Egipt, cu 5.000 de ani î.e.n. și apoi, cam cu un mileniu mai târziu, în regiunea dintre Tigru și Eufrat, unde se dezvoltase civilizația sumeriană. În Egipt, pe vremea faraonului Turmes cuprul se exploata în Peninsula Sinai (azi bogată în petrol) și și era cunoscută sub numele de komt. Este sigur că grecii și apoi romanii extrăgeau cupru din insula Cipru (începând cu anul 1.500 î.e.n.). Tot pe insula Cipru se
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
Tigru și Eufrat, unde se dezvoltase civilizația sumeriană. În Egipt, pe vremea faraonului Turmes cuprul se exploata în Peninsula Sinai (azi bogată în petrol) și și era cunoscută sub numele de komt. Este sigur că grecii și apoi romanii extrăgeau cupru din insula Cipru (începând cu anul 1.500 î.e.n.). Tot pe insula Cipru se făcea prelucrarea cuprului în bronz.Denumirea latină ,,aes Cyprium” înseamnă metal din Cipru; Homer povestește despre arme făcute din bronz. Mai târziu apar obiecte din artă
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
în Peninsula Sinai (azi bogată în petrol) și și era cunoscută sub numele de komt. Este sigur că grecii și apoi romanii extrăgeau cupru din insula Cipru (începând cu anul 1.500 î.e.n.). Tot pe insula Cipru se făcea prelucrarea cuprului în bronz.Denumirea latină ,,aes Cyprium” înseamnă metal din Cipru; Homer povestește despre arme făcute din bronz. Mai târziu apar obiecte din artă, cât și diferite vase din bronz. Prin anul 900 î.e.n. se folosesc unele săruri de cupru la
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
prelucrarea cuprului în bronz.Denumirea latină ,,aes Cyprium” înseamnă metal din Cipru; Homer povestește despre arme făcute din bronz. Mai târziu apar obiecte din artă, cât și diferite vase din bronz. Prin anul 900 î.e.n. se folosesc unele săruri de cupru la zugrăvitul locuințelor scumpe, colorând deci huma și mai târziu varul. În Egipt, între anii 430-322 î.e.n. apar monede de bronz cu compoziția aproximativă 80% cupru și 20% cositor. În Evul mediu exploatarea cuprului se extinde în Boemia, Turnigia, Saxonia
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]