6,009 matches
-
erau precizate de art.14 din Decretul nr. 167/1958. a) Art. 14 al. 1 indica drept cauze de suspendare "cazurile în care dreptul la acțiune există între părinți sau tutori și cei care se află sub ocrotirea lor, între curator și acei pe care îi reprezintă, precum și între orice altă persoană care, în temeiul legii sau hotărârii judecătorești, administrează bunurile altora și cei ale căror bunuri sunt astfel administrate"657. În raporturile menționate mai sus, prescripția era suspendată pe tot
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
contemporane în Finlanda, aducând-o mereu în atenția publicului, determinându-l pe acesta să interacționeze cu arta. La fiecare optsprezece luni are loc o selecție de lucrări, iar în momentul redactării articolului se făcea o reexaminare a expoziției Postmodernismul Nordic. Curatorii Helka Ketonen și Eija Aarnio au identificat în expoziție patru teme centrale: "elevat și josnic - dualitate mundană a artei; sexualitate-gen; nivele istorice multiple - fragmentare; moartea artistului - arta anonimă"310. Evenimentul este completat de altele cu o durată mai scurtă care
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și promovarea ei în peste hotare. Sectorul înspre care se îndreaptă acest proiect este tot arta contemporană. NIFCA (Nordic Institute for Contemporary Art) este fondat de Consiliul de Miniștri al Țărilor Nordice, rolul său fiind de a acorda suport financiar curatorilor, managerilor culturali, artiștilor, criticilor care organizează proiecte centrate pe arta vizuală în țările nordice și baltice. NIFCA cuprinde douăzeci de ateliere din țările nordice și baltice oferind spații de lucru artiștilor pe o perioadă cuprinsă între două și șase luni
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cinematografie etc. Faptul că artiștii finlandezi au reușit să câștige un loc important în expozițiile organizate de pretutindeni, că literatura finlandeză atrage tot mai mult atenția traducătorilor, că arta video cuprinde nume finlandeze de care nu se poate lipsi niciun curator și că semnătura finlandeză din peliculele cinematografice aduce acea doză de inedit, au făcut să crească interesul pentru artele finlandeze. Această construcție identitară s-a realizat în decursul unui secol, după ce a fost depășit statutul de "anexă a Rusiei", până
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
al revistei "Balkon" dedicat artelor vizuale din Finlanda. Ambele evenimente s-au bucurat de prezenta Excelenței sale Pekka Harttila, Ambasadorul Finlandei în România 313. Profil '90. Călin Dan. Surprinzătoare trasee personale ne aduce în față personalitatea marcantă a criticului de artă, curatorului, muzeografului, artistului Călin Dan. Despre acesta aflăm că s-a remarcat ca artist independent, proiectele sale artistice, dar și textele de critică și teorie publicate de acesta au făcut ca Dan Călin să fie invitat să conferențieze pe teme de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Pozele surprind momente din viața artistei și a surorii acesteia. Artista și-a dorit ca cele 21 de fotografii să păstreze locul în care au fost realizate și compoziția 332. Laura Horelli Explozia care aplatizează. O convorbire cu teoreticianul și curatorul Marius Babias, interviu luat de Kito Nedo și Sebastian Preuss amintește de artista finlandeză Laura Horelli. Operele artistei pun accentul pe descoperirea lumii prin anchete, interviuri, documentări, dar toate acestea fără a neglija "realismul poetic"333. Lucrările artistei sunt realizate
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
atmosfera Festivalului și Simpozionului Internațional de Artă și Tehnologie de la Atena. Au fost participanți din peste douăzeci de țări, Finlanda fiind reprezentată de Eija-Liisa Ahtila cu istalația video "care reunește ca medii vizuale film de 35 mm"339 și de curatorul Tapio Mäkelä de la Universitatea din Turku cu video digital și sunet 340. În numărul 17 din iunie 2000 întâlnim un articol care marchează un eveniment aniversar: SIDAN... un an. La aniversarea Centrului Cultural SIDAN a fost lansat și catalogul unei
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
o imagine despre cum sunt natura, oamenii, clădirile, străzile dintr-o țară îndepărtată și foarte diferită de România"510. O ultimă intervenție a lui Matei Bejenaru este cea despre Bienala Periferic 7: "În cadrul secțiunii Procesul social a Bienalei Periferic 7, curatorii Angelika Nollert și Marius Babias au fost interesați nu doar de organizarea unei epoziții, ci și de crearea unei platforme de dezbateri la care artiștii invitați să participe înaintea expoziției finale"511. La acest eveniment a participat și artista finlandeză
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
învățării), Why Children? (De ce copiii?), iar în cadrul primei secțiuni a fost inclusă și Laura Horelli. Secțiunea a fost de asemenea realizată și cu sprijinul FRAME Helsinki. "Ne lipsește conștiința istorică"514, mărturisea într-un interviu acordat Anei-Maria Onisei unul dintre curatorii secțiunii "Procese sociale". Laura Horelli "se interesează de poeții români, de Marin Sorescu și de Ana Blandiana, și în special de partea biografică, de felul în care au fost percepuți pe vremea comunismului și cum sunt văzuți în prezent"515
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
3.2.5. Revista "IDEA. Artă+societate" Revista "IDEA. Artă+societate" anunță evenimentul cultural Colțuri profetice, desfășurat cu ocazia celei de a șasea ediții a Festivalului Periferic. Autorul articolului, Al. Polgár, ține să menționeze cât de important a devenit rolul curatorului în cadrul unei expoziții. Totodată analizează unele lucrări care au participat la acest festival, printre care și cea a artistei finlandeze Nina Ross. Referitor la ceea ce artista a expus, Al. Polgár afirmă: "Nina Ross din Finlanda a creat, sub titlul de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Introducere într-un loc: ambient vizual nr.1, mai multe tablouri așezate direct pe podea și sprijinite de perete. Între aceste tablouri existau diferențe infime, ele reprezentând, toate, o persoană ce trece prin fața unui zid de cărămidă. Nu înțeleg de ce curatorii au inclus această lucrare în expoziție, chiar dacă, în sine, ea este interesantă"585. Norbert Trenkle, membru fondator al Gruppe Krisis și redactor al revistei neomarxiste de analiză socio-politică "Krisis" din Germania, acordă un interviu lui Timo Ahonen și Markus Termonen
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
care o traversezi să mergi spre alte pavilioane"590. Întrebat de Ștefan Constantinescu ce rol joacă în viața artistică, Tom Sandqvist devine retoric: "Suedeză, finlandeză, internațională? (...) Mă poți crede sau nu, dar după ce am fost activ în calitate de critic de artă, curator, scriitor, cercetător și profesor, timp de atâția ani, gândul de a te strădui să obții o anumită poziție sau de a juca un anumit rol mi-a devenit din ce în ce mai străin"591. Întrebat de ce a abandonat Stockholmul și s-a mutat
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
la Cluj, în "Columna", nr. 16, nov. 2002, p. 37. Moraru, Teodor, Kuopio, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 288. Nedo, Kito; Sebastian Preuss, Explozia care aplatizează. O convorbire cu teoreticianul și curatorul Marius Babias, traducere de Cristian Cercel, în "Observator cultural", nr. 371, mai 2007, p. 11. Nelega, Alina, Teatru. Sauna, Nokia și Tampere sau "Cu cât suntem mai diferiți, cu-atât suntem mai vii", în "Observator cultural", nr. 79, august 2001
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Interviu cu Maria Rus Bojan, în "Observator cultural", nr. 122, iunie 2002, p. 4. 332 Cf. A fost, în "Observator cultural", nr. 425, mai 2008, p. 2. 333 Kito Nedo; Sebastian Preuss, Explozia care aplatizează. O convorbire cu teoreticianul și curatorul Marius Babias, traducere de Cristian Cercel, în "Observator cultural", nr. 371, mai 2007, p. 11. 334 Cf. Ibidem, p. 11. 335 Cf. Daria Ghiu, Europa în devenire, prin artă, în "Observator cultural", nr. 400, noiembrie 2007, p. 24. 336 Cf.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și recuperarea unor mișcări care au influențat dezvoltarea prezentă a scenei culturale, artistice și intelectuale“. Printre inițiatorii acestui demers complex se numără Andreea Dumitru (critic de teatru), Manuel Pelmuș (dansator și coregraf), Dan și Lia Perjovschi (artiști vizuali), Ștefan Tiron (curator și teoretician independent), Mihai Mihalcea (di-rectorul Centrului Național al Dansului București - CNDB). Primele rezultate au fost prezentate joi, 6 septembrie, în cadrul unei întâlniri-dezbatere, desfășurată la CNDB. „Trecutul recent este foarte seducător. Am vrut să descopăr părțile mai întunecate ale teatrului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
Paște și schimbările prin care trece societatea românească post-comunistă supusă noilor reglementări ale Uniunii Europene, Tăcerea Mieilor, va fi prezentat în premieră la sediul Institutului Cultural Român, pe 16 septembrie și va fi difuzat la TVR Cultural în luna octombrie. Curatorii proiectului sunt Marius Babias și Sabine Hentzsch, iar lansarea oficială va avea loc pe 15 septembrie, la ora 14.00, la sediul Ordinului Arhitecților din România. „Suplimentul de cultură“ a publicat în urmă cu o săptămână publicația oficială a proiectului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
cu asta și un artist tânăr român neobsedat de video. Pe urmă a pus paznicii Băii Turcești din Iași să povestească publicului lucrarea care nu era acolo, lucrare pe care n-a băgat-o nimeni în seamă, mari artiști și curatori locali de festivaluri periferice. Pe urmă a făcut în București poze noilor clădiri capitaliste folosind fotograful de amintiri cu aparatul lui Jurasic Park din Cișmigiu și le-a expus la cea mai Nouă și trendy galerie din București, unde responsabilii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
De aceea, dialogul cu acei câțiva din pricina cărora luăm în considerare posibilitatea de a discuta despre o piață de artă proprie (cu ramificații și în cea internaționalăă se impune ca vital într-un astfel de demers. Unii directori de galerie/curatori au fost de față și au luat cuvântul (Diana Dochia de la Anaid Art Galleryă, alții au fost invitați și n-au putut ajunge (Dan Popescu de la H’Art Gallery sau Andreiana Mihail, de la galeria cu același nume, aflată la târgul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
tema utilă, în acest moment, mai ales după toate tensiunile din jurul achizițiilor MNAC“. Dan Popescu crede că „subiectul e bun, la fel și contextul“. „Momentul e puțin cam prost ales. Acest lucru trebuia să se întâmple prin anii ’90“, adaugă curatorul H’Art Gallery. Avem piață de artă? Virgil Nițulescu, secretar de stat la MCC, a declarat la colocviu că se poate vorbi, cu adevărat, de 5-6 galerii românești de artă contemporană. Întrebată dacă există piață de artă în România, Andreiana
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
oferi acces artiștilor români pe piața internațională de artă“. „Păi, nu chiar la asta am lucrat în ultimii trei ani, să dau vizibilitate artiștilor Plan B pe piața reală de artă, nu de asta suntem la Armory, LISTE etc.?!“, exclamă curatorul galeriei Plan B. Două mari lipsuri: experții și comunitățile de colecționari Hervé Chayette a atras atenția la colocviu că, în România, experții lipsesc aproape cu desăvârșire, iar Jan de Maere a relatat stupefianta constatare că, în cadrul licitațiilor cu obiecte de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
Colecția ACADEMICA 103 seria Studii culturale Cartea a apărut cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național Cătălin Gheorghe este lector universitar doctor, critic de artă, teoretician, curator și editor. Predă cursuri de Estetica artelor vizuale, Studii vizuale și Teoria criticii de artă la Universitatea de Arte "George Enescu" din Iași. Este editor al publicației Vector - cercetare critică în context și coordonator al platformei educaționale de cercetare critică
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
nu mai crede în mișcări artistice, ci mai curând în individualități și este adeptul examinării orizontale a artei, punând accent pe ideea comportamentului nomadic. Unul dintre cei mai versați susținători ai artei conceptuale, Harald Szeemann, este considerat a fi inventatorul curatorului independent, un întrepid sintetizator de tendințe culturale și remodelatorul Documentei și Bienalei de la Veneția prin introducerea în expoziții a noilor medii. Ca director al Bern Kunsthalle, Szeeman a organizat în 1969 celebrul eveniment When Attitudes Become Form: Live in Your
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de "Eurasia", Beuys s-a arătat preocupat de integrarea spirituală a "Vesticului" cu "Esticul", ce ar reprezenta extremele gândirii analitice și intuitive. Beuys considera că cea mai importantă operă de artă este aceea de a acționa de pe poziția de profesor. Curatorul primei expoziții a mișcării Transavanguardia (1980) și curator general al celei de-a 45-a ediții a Bienalei de la Veneția (1993), Achille Bonito Oliva este autorul unor lucrări asupra manierismului, avangardei clasice și neo-avangardei. În viziunea lui Bonito Oliva, pentru
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
integrarea spirituală a "Vesticului" cu "Esticul", ce ar reprezenta extremele gândirii analitice și intuitive. Beuys considera că cea mai importantă operă de artă este aceea de a acționa de pe poziția de profesor. Curatorul primei expoziții a mișcării Transavanguardia (1980) și curator general al celei de-a 45-a ediții a Bienalei de la Veneția (1993), Achille Bonito Oliva este autorul unor lucrări asupra manierismului, avangardei clasice și neo-avangardei. În viziunea lui Bonito Oliva, pentru artă, începutul noului mileniu ar fi un moment
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
criticului de a identifica și controla, de a măsura și valida transgresiunea și devianța, de a indica rupturile și de a contesta a devenit desuetă. Fuziunea dintre cultura de avangardă și industria culturală a dus la o nouă conștiință a curatorilor și colectorilor, a dealer-ilor și artiștilor, în virtutea căreia managementul și controlul, validarea și afirmarea ar putea fi performate și din interiorul anumitor instituții și a rețelelor lor de sprijin, în particular muzeul și piața. În aceste condiții, critica de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]