9,076 matches
-
abitir din lulea și apoi să guste din vin, cumva a lehamite... Mai întâi și mai întâi, îi om de treabă. Întrebarea-i dacă vrea să intre în cărăușie. Da’ mai mult ca sigur că vrea. Și... ca să mori de curiozitate, Dumitre, am să amân povestea lui Sloi pe... pe la Paștele cailor, că altfel n-oi putea spune! Știi doar că am hotărât să ne lăsăm la vatră din cărăușie! Așa că... Lungește Doamne, boala, pân’ s-o coace poama! Da’... poate
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
pe prispă și ieșea glonț pe poartă. Nu se oprea decât la crâșma din mijlocul satului, unde nu zăbovea un ceas sau două, ci o zi întreagă... Ce făcea el o zi întreagă în crâșmă? - a întrebat Mitruță, plin de curiozitate. Bea! Și bea crunt! Când intra în crâșmă, scotea șomoiagul de parale câștigate, îl așeza pe tejghea și spunea cu năduf: „Uite aici banii! Dă-mi să beau de toți! Și să nu încerci să mă înșeli, că!!!... Acest „că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
bosonului Higgs, strămoșul nostru indestructibil, s-au amânat pe termen nelimitat. De atunci au trecut miliarde și miliarde de ani. Universul fiind În expansiune, ne-am Îndepărtat În mod constant de Ăl Bătrân și nici o specie dotată cu inteligență și curiozitate n-a mai apărut să caute bosonul. Ba nu, mint, la un moment dat, În sistemul soarelui violet Urwaqq s-au ivit niște indivizi, dar respectivii nu aveau capete, ci doar trunchiuri și membre, astfel Încât se plimbau toată ziua ca
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
receptor vocea aproape pierită. Vreo două butelcuțe de vodcă. — Îmi pare rău, Igor. Sunt extrem de jenată. E vina mea, am uitat să-ți spun că așa reacționez la băutură. Era jenată pe naiba. Dorise să-mi stârnească și mai mult curiozitatea și zău dacă nu reușise! Dacă fetele n-ar fi Început să joace cazaciocul pe cocoțate cu subsemnatul, cu doar o treime din numărul participantelor și În varianta lor princeps, ar fi fost chiar o experiență interesantă. — E-n regulă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
respiră fără să realizeze că au mai fost și alte timpuri, cu noxe nebănuite. Dezinteresul lor pentru istoria nu îndepărtată, dar recentă, nerăcită încă, este aproape total. Privesc în jur și în față, rareori înapoi, pentru a vedea - măcar din curiozitate - cu ce a echivalat tinerețea părinților și sfârșitul bunicilor. Ceaușescu fiind, în ochii lor, un personaj simpatic din reclame, un mărunțel bâlbâit care tot dă din mână (nu se știe de ce, nu se știe către cine), stânga devine cool, trendy
În țara simulacrelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9161_a_10486]
-
Alexandru George nu procedează altfel, deși are o superioară eleganță stilistică a discursului detonator. Spre deosebire de criticul care se dorește prozator și prozatorul care se vrea critic, Cornel Regman nu se ridică, în evaluarea confraților, la nivele mai înalte. Nu are curiozități în ceea ce privește metoda, sistemul lor teoretic, operele de anvergură pe care, întâmplător, unii dintre aceștia le-au dat. Contestarea lor e una strict funcțională. Ea îi dă "criticului de a doua zi" punctul de plecare și starea de spirit necesară. Dacă
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]
-
care precizează pentru fiecare cuvânt anul apariției. Admirabil! Va dati seama ce instrument prețios!? Revenind la întrebarea Dvs. literatura contemporană nu m-a influențat pentru un motiv puternic și anume pentru că am citit foarte putin și doar acum împins de curiozitate sau poate din gelozie, am început să citesc scrieri de valoare inegala, doar ca sa vad ce fac, hm, "amicii" mei. Această nu-mi influențează deloc reflexia, nu folosesc voit cuvântul gândire, Einstein gândea, Platon gândea, eu încerc să reflectez. Și
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
lumii mele nu exclude adeziunea la catolicism. Citindu-va cărțile rămâi uimit de cunoștințele despre epoca în care se petrec evenimentele, sutele de mici detalii care reconstituie aerul timpului. Îmi pot imagina că sunteți un cititor impenitent, că aveți o curiozitate nelimitată și ajutat de o memorie impresionantă puteți trece cu ușurință de la un moment istoric sau de la un context profesional la altul. Totuși sunt lucruri care nu pot fi găsite în cărți. Presupun că într-o istorie onestă a psihiatriei
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
pierde, voit sau nu, în documente sunt observații subtile că cele legate de momentul în care după ce a făcut tot ce știe, tot ce poate, terapeutul își pierde speranța și începe să-și urască pacientul pentru eșecul intervenției. Am o curiozitate naturală care îmi permite să citesc despre tot felul de subiecte. Pentru Coup-de-Fouet am citit câteva cărți despre ceea ce se întâmplă până de curând în spitalele psihiatrice, dacă, din nefericire, lucrurile nu continuă de fapt și în prezent, perspectiva sinistra
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
Întâmplările petrecute în viața militară, povestite de bătrânii care au făcut armata, războiul sau prizonieratul, au constituit curiozități majore și surse de inspirație pentru ascultători. Am avut din dorința de mic dorința să fac armata, să trăiesc și eu acele clipe din viața de ostaș. Sunt născut într-o familie de țărani mijlocași (3 ha de pământ), cum
CADENȚE PESTE TIMP by Maistru militar Mihai BRIGHIU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93212]
-
nu este unul local sau național, ci unul internațional, cosmopolit. Lumpenii, traficanții și declasații săi umblă liberi, zboară cu avionul între București, Frankfurt și Paris. Au legături supranaționale și răspândesc mizeria morală cu dezinvoltură revoltătoare. Romanul Proorocii Ierusalimului începe, trezind curiozitatea, cu câteva instantanee și flashuri. La ușa lui Doru Elefterescu, dintr-un apartament din groapa Vitanului, strada Danubiu (p. 14), ins momentan fără ocupație, căsătorit cu Magdalena, rămas acasă să îngrijească copilul lor, mergând pe nouă ani, bate un agent
Mizerabilismul cosmopolit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9206_a_10531]
-
Trupul Încă Îi era cald. Vic află mai Întîi că pe soldatul acela Îl chema, sau Îl chemase, Khapsek. De altfel, un amănunt lipsit de semnificație, În primă instanță. Dădu la o parte un colț al păturii și privi fără curiozitate tăietura perfectă. Părea făcută cu o lamă, de o mînă exersată, obișnuită cu lucrul minuțios, sau mai degrabă cu un laser. Secțiunea ilustra complet toate detaliile unui desen din manualul de anatomie. Se vedeau clar vertebra cervicală, măduva, cele două
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
a decis că de fapt eu eram cea mai potrivită persoană să-i bag supozitorul. L-am luat din mîna asistentei și... - domnișoara Florychka se opri anume, pentru a crea cîteva momente suplimentare de suspans. — Și? Întrebă Smith fără nici o curiozitate, perspectiva de a se culca cu secretara colonelului părîndu-i-se din ce În ce mai Îndepărtată. — Sub stratul de unguent era ascuns un microfon! Cred că era un microfon, se corectă ea. — De ce crezi asta? — Fiindcă era ceva tare. — Poate era o grenadă. Nu ai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
-i necesar să fii inteligent. Iar Iuffo murise chiar ca un prost. După ce șalupa Îl adusese la țărm și soldații din paza de coastă Îl așezaseră cu burta În sus, Jegg Îl apăsase cu vîrful pantofului În burtă, din simpla curiozitate de a vedea ce se Întîmplă. Ei bine, Iuffo scoase limba afară și Începu să verse pe gură și pe nas apă amestecată cu alge, ca și cum asta ar fi fost tot ce mai avea de spus. Atunci doctorul Thomas, sosit
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
din cartierele mărginașe ale orașului, unele divorțate, altele bătute zilnic de soții lor, bătrîne ieșite de multișor la pensie, rareori cîte una mai tînără care-și pierduse recent locul de muncă deoarece refuzase că facă amor cu patronul (din simplă curiozitate, la aceste Întîlniri participa uneori și Naggie, care promitea că va vorbi cu Bill pentru a ajuta cu o sută de dolari vreo nenorocită). La rîndul ei, moderatoarea Întîlnirilor, și totodată realizatoarea emisiunii Întîlnire cu Fericirea, Încerca din răsputeri să
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Îi cumpărase lui Bill Încă o cravată - dacă ar fi uitat vreodată de cîți ani trecuseră de cînd se Însurase, Bill n-ar fi trebuit decît să-și numere cravatele și ar fi aflat Îndată - după care, dînd curs obișnuitei curiozități feminine, trecu să vadă ce noutăți vestimentare mai apăruseră. Nu găsi nimic interesant. Dar tocmai pe cînd dădea să plece, Îl remarcă pe noul supraveghetor al raionului și se văzu nevoită să recunoască din prima clipă că avea leit nasul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fi admis la MSAMDR, dar nu putea totuși să nu se Întrebe de ce amînau mereu, sub diferite pretexte, să-l pună În legătură cu șefii lor. Și apoi, nici măcar nu erau punctuali la Întîlnirile pe care ei singuri le fixau. Din simplă curiozitate, maiorul Smith Îi lăsă pe cei trei să se Îndepărteze și intră Într-o cabină telefonică, pentru a asculta puținele minute Înregistrate pînă atunci pe casetă. Era și un bun prilej de a verifica dacă sistemul funcționează și a-l
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fără să se mire, fără să Înțeleagă și probabil fără să se Întrebe ce văd, pentru a Înțelege. Sau, poate, un simț tainic Îi Încredința că Înțeleg totul, dincolo de orice cuvinte, numai atîta vreme cît nu vor destrăma, prin vreo curiozitate trivială, vraja unică a acelui miracol căruia ei Înșiși Îi erau parte - dacă miracol ar putea fi numit. Miracolul e situat Întotdeauna la limita haosului și de aceea produce stupoare sau teamă, dar cei care se speriaseră fugiseră de la Început
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cîțiva litri de motorină sau benzină, În larg Își făcea apariția Încă un petrolier care aștepta intrarea În port. Nu raportase despre observațiile sale, deoarece nu obținuse avizul pentru interceptarea convorbirilor telefonice ale colonelului (pe care totuși le intercepta, din curiozitate și pentru uzul strict personal). Pe de altă parte, Întrezărea și aici conjurația unor forțe ostile Statelor Unite, iar conștiința Îi dicta să acționeze cu orice risc, măcar În calitate de simplu cetățean și patriot. Era un imperativ căruia nu i-ar fi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
apucase să le explice și nici nu se știe dacă ar fi avut ce; și chiar dacă le-ar fi explicat, nu l-ar fi crezut. — Unde se află acum? Întrebă după o vreme colonelul, mai degrabă din politețe decît din curiozitate. — În magazia a unui fost depozit de cherestea, unde fusese amenajată o crescătorie de pisici, sau cam așa ceva. Se pare că intrase Într-o rețea de traficanți de droguri ... (Minți, „colonele“! strigă conștiința maiorului, minți cu nerușinare, ticălosule, numai ca să
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
o pantă lină, și abia Într-un tîrziu observa că trebuie să frîneze. Însăși ținta călătoriei sale, inițial bine determinată, dobîndise Între timp caractere difuze și un sens mai degrabă metafizic. Străbătu cele cîteva sate Întîlnite În cale cu o curiozitate de vilegiaturist de-a dreptul sincer. Casele vechi, cu geamuri mici și prispe Înguste, cu acoperișul din paie sau carton bitumat, mărturiseau sărăcia celor care locuiau În ele, dar totodată radiau o lumină plăcută, un fel de bucurie sfioasă care
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
spun așa? Căuta, citea, se interesa, uneori pînă la detaliu, totuși conștient de rezultatul final al meciului - unul dezamăgitor -, și nemulțumit de competența limitată a jucătorilor. Chiar așa: din cînd În cînd plescăia nemulțumit! În acest timp, lipsit de orice curiozitate, eu răsfoiam un ziar, sau moțăiam alături pe o canapea, sau ieșeam pe balcon să-mi aprind o țigară. Pe scurt: mă plictiseam. Înțelesesem de multă vreme că internetul e ceva asemănător setului Cantor care, oricît de multe elemente ar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cu ce discutaserăm pînă atunci: — Na, că am uitat să-ți spun! Deputatul mi-a dat să citesc dosarul de Securitate al lui Bazil. De aceea am Întîrziat atît de mult. N-am avut nici o reacție, n-am manifestat nici o curiozitate, fiindcă nu asta mă interesa, deși trebuie să recunosc că m-am mirat un pic. Crezusem că se Întîlnise cu deputatul pentru a obține copiile actelor de proprietate asupra insulei Roland - cel puțin el așa mă lăsase să Înțeleg. Descopeream
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
că ăsta era secretul tăriei lui de caracter. Pentru asta merita s-o privească ca pe un bibelou, s-o protejeze ca pe ceva neprețuit, s-o țină departe de ochii lumii, și chiar să-i treacă uneori cu vederea curiozitatea de a-l spiona pe gaura cheii în timp ce punea țara la cale. Așa ne-am întîlnit noi, Mina, începe să-și amintească, era un ger de-ți jupuia obrajii, țin minte că erai înfășurată într-un șal gros de nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
dar fiecare cu treaba ei, încearcă să se consoleze, croitul e cea mai păcătoasă muncă, i se pare. Depinde pe cine croiești, face Angelina o glumiță, trăgîndu-i cu ochiul Delfinei, ia spune-ne în ce-ai intrat că murim de curiozitate, o pune la încercare. Zbîîîrrrrr, Delfina se preface că n-o aude, se concentrează numai asupra liniei cusăturii, ce n-aș da să fiu oriunde altundeva în minuțelele astea, începe să se gîndească, acuși, acuși o să dea beleaua peste noi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]