1,641 matches
-
spus fără menaja mente: „Să fiți sigur, domnule, că Academia n-a pus nici o clipă în cumpănă talentul domnului Viennet cu al dumneavoastră.“ Constant a fost atât de afectat încât, vorbind la Cameră, a făcut aluzie la cauzele bine cunos cute ale tristeții sale. Era suferind, în pragul unei boli grave, nici măcar nu s-a știut despre asta. N-a venit nimeni să-l viziteze; a zăcut și a murit neștiut, asistat numai de bătrâna lui soție, o nobilă germană foarte
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
un pretext de into le ranță. Nu mă pot împiedica aici să reflectez la răul pe care îl fac religiei și oamenilor în suferință spiritul domi nator și intoleranța dogmatică. Cine n-ar crede, când dure rea a pătruns în cutele cele mai ascunse ale sufletului, când moartea ne-a dat lovituri ireparabile, când toate legăturile par zdrobite între noi și ceea ce iubim; cine n-ar crede, zic, că un glas care ne-ar vesti o reunire nespe rată, făcând să
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Cărnoși - sensibilitate și rafinament artistic; Rumeni - aplecat spre plăcerile lumești; Înguști și slabi - ins cu preocupări oculte, învăluite în mister; Uscați, cu adâncituri - om supărăcios, trist, bolnăvicios; Netezi - ins fără simțul responsabilității, fară griji, uneori o nulitate spirituală: Brăzdați (cu cute) - iubitori de natură de natură și viață rustică, doritor de muncă și acțiune, fără a risipi câștiguri; Cu pomeții ridicați - suflet generos, milos, care varsă imediat lacrimi la necazurile semenilor, fiind foarte sesibili și impresionabil; Cute triunghiulare pe față - ins
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
nulitate spirituală: Brăzdați (cu cute) - iubitori de natură de natură și viață rustică, doritor de muncă și acțiune, fără a risipi câștiguri; Cu pomeții ridicați - suflet generos, milos, care varsă imediat lacrimi la necazurile semenilor, fiind foarte sesibili și impresionabil; Cute triunghiulare pe față - ins gelos, invidios pe succesele altora, gata de răzbunări și turnătorii meschine. Credințe și superstiții despre obraji: - Femeia care vrea să aibă obrajii alb-lucioși și frumoși, să se spele cu apă din coada curcubeului; - Când îți ard
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
îmi cuprinde tot corpul. - Tot trupul îmi este scăldat într-o căldură plăcută și liniștitoare. - Corpul meu este liber și ușor. - Mușchii feței sunt relaxați, - Bărbia atârnă destinsă, - Limba este foarte grea, - Fruntea devine rece și tot mai destinsă, - Nici o cută nu o mai tulbură. - Simt cum aerul rece îmi împresoară tâmplele. - Creierul îmi este limpede ca un izvor de munte cu limpezime de cristal. - Acum m-aș putea concentra asupra celor mai dificile probleme. - Capul îmi este limpede și clar
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
Cărnoși - sensibilitate și rafinament artistic; Rumeni - aplecat spre plăcerile lumești; Înguști și slabi - ins cu preocupări oculte, învăluite în mister; Uscați, cu adâncituri - om supărăcios, trist, bolnăvicios; Netezi - ins fără simțul responsabilității, fară griji, uneori o nulitate spirituală: Brăzdați (cu cute) - iubitori de natură de natură și viață rustică, doritor de muncă și acțiune, fără a risipi câștiguri; Cu pomeții ridicați - suflet generos, milos, care varsă imediat lacrimi la necazurile semenilor, fiind foarte sesibili și impresionabil; Cute triunghiulare pe față - ins
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
nulitate spirituală: Brăzdați (cu cute) - iubitori de natură de natură și viață rustică, doritor de muncă și acțiune, fără a risipi câștiguri; Cu pomeții ridicați - suflet generos, milos, care varsă imediat lacrimi la necazurile semenilor, fiind foarte sesibili și impresionabil; Cute triunghiulare pe față - ins gelos, invidios pe succesele altora, gata de răzbunări și turnătorii meschine. Credințe și superstiții despre obraji: - Femeia care vrea să aibă obrajii alb-lucioși și frumoși, să se spele cu apă din coada curcubeului; - Când îți ard
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
României, Sc. 1: 1000000 în această zonă se pot identifica: Oligocenul, (Pg3), Miocenul inferior (m1), Miocenul mediu (m2), Meoțian Dacian (me-dc) și depozitele fluviatile (qp2f). Din punct de vedere tectonic regiunea cuprinsă între Fricoasa și Provița de Jos corespunde zonei cutelor diapire. Aceasta se împarte în două subzone: una miocenă și alta pliocenă. În studiile făcute de Nicolae Popp (1929-1939) se menționează că subzona miocenă este numită de I.P. Voitești „pânza gresiei de Fuzaru” în timp ce G. Murgeanu o numea „zona gresiei
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
partea să inferioară orificiul de vărsare a venei cave inferioare (Ostium venae cavae inferioris) mărginit lateral de un vestigiu embrionar numit „valvula Eustachio” (Valvula venae cavae inferioris). Între deschiderile celor două vene cave se desenează o proeminenta sub forma unei cute, „tuberculul Lower” (Tuberculum intervenosum). - Alături de partea infero-posterioară a septului interatrial se deschide sinusul coronar, printr-un orificiu cu diametrul de 8 mm, străjuit la dreapta de o relicva embrionara, „valvula Thebesius” (Valvula sinus coronarii). Septul interatrial are o depresiune ovala
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
a-și cere drepturile de cetate, nu este pierdut din vedere de sarcasticul și sagacele inscriptor și descriptor al ideilor gingașe. Femininul, atît de înfloritor astăzi, împlinește ceea ce observa încă din fașă ironicul eseist: "Ca toți dezmoșteniții, femeia trăiește, în cutele obscure ale sufletului său, din resentiment; este radical prepuielnică, totdeauna la pîndă, și fricoasă de a fi păcălită. Ca toți cei tiranisiți și înșelați, ea bănuiește în acele activități care se afirmă ca inutile ori ca caraghioasă născocire de stăpîn
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a atitudinilor, a ve?tmintelor ?i a fizionomiilor se �n-rude?te cu expresionismul (�nceputul secolului al XIV-lea); �n vreme ce, c�?iva ani mai ț�rziu, pe turnul de nord al fă?a-dei de la Amiens, s�nt f?cute portrete de contemporani de un realism p?trunz?tor. Vitraliul Materia ?i morfologia arhitecturii gotice s�nt �n egal? m?sur? datorate sticlei ?i pietrei. Av�nd calitatea de compus al �nveli?ului construc?iei ?i că sistem plastic ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
au ziduri din piatr? de mai mul?i metri grosime, aproape f?r? nici o deschidere. �n ele se locuie?te pe dou? sau trei niveluri de plan?ee legate �ntre ele prin sc?ri; mai ț�rziu, vor fi f?cute sc?ri �n zid (Albon, �n regiu-nea Drome; Loches, pe r�ul Indre; Turnul alb al Turnului Londrei). Aceste donjoane s�nt prefigur?ri ale fort?re?elor din secolele al XII-lea ?i al XIII-lea. �ntr-adev?r, progresul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i altarul; �n col?uri, capele. Un dom colosal, mo?tenit de la Panteon � dup? spusele lui Bramante �nsu?i � trebuie s? impun? silueta bazilical? �n peisajul român. Tempietto, marile bazilici bizan-tine ?i mai ales numeroasele studii pe plan centrat f?cute de Leonardo da Vinci �n timpul ?ederii sale la Milano (1482-1499), unde l-a cunoscut pe Bramante, într? �n concep?ia acestui monument, centru simbolic al Romei ?i al cre?țin?ț??îi. Dup? moartea lui Bramante, �n 1514, ?antierul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i ale eclectismului, produsele industriei metalurgice p?trund pe scar? din ce �n ce mai mare �n modurile de construc?ie, �n primul r�nd �n lucr?rile de geniu civil. �ntr-adev?r, �n urma progreselor hoț?r�toare f?cute �n metalurgie, �n special �n Anglia, �n secolul al XVIII-lea, primul pod de font? cu o deschidere de vreo treizeci de metri este aruncat peste Severn, �n apropiere de Coalbrook-dale, �n 1777-1779, de c?tre me?terul feronier A
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
se fabrice casele a?a cum se fabric? automobilele ?i concepe un prototip: casă Citro-han (1920); independent? fă?? de topografie ?i de climat, ea este combinabil? �n imobile, dup? caz. S�nt cunoscute ?i lucr?rile asupra industrializ?rîi, f?cute sub conducerea lui Gropius, la Bauhaus. �n Fran?a de dup? r?zboi, arhitec?i ?i ingineri imagi-neaz? procedee de prefabricare grea. Pere?i standardiza?i din beton s�nt turnă?i ?i dota?i �n uzin?, apoi asambla?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Construc?ie mic? �n form? de lantern? cu fereastr? ?i ridicat? pe culmea acoperi?ului, a unui dom, de exemplu. Lanternou: Construc?ie mic?, scund?, deschis? pe laturi, la culmea acoperi?ului. Lan?: Ansamblu orizontal sau vertical de elemente f?cute dintr-un alt material dec�ț restul zid?riei. Lunet?: Por?iune de bolț? �n form? de leag?n care str?punge transversal o bolț? sau o cupol?. Modenatur?: Efect plastic ob?inut prin alegerea mu-lura?iei cu rol de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Intestinul subțire are o lungime de 6-7 metri, ocupând cea mai mare parte a abdomenului unde este aranjat sub formă de serpentine. În structură transversală, intestinul subțire este alcătuit din 3 straturi: muscular, seros și mucos. Spre interior există numeroase cute transversale, numite vilozități intestinale, care măresc suprafața activă a intestinului În procesul de absorbție a substanțelor nutritive și trecerea lor În circuitul sanguin. Mișcările peristaltice ondulatorii și mediul alcalin interior asigură Înaintarea tranzitului digestiv până În cecum (prima parte a intestinului
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
pe ea, care toată ziua dezgropa morții și-i lua pe toți din sus, de pe firul apei, de unde-i văzuse ea când erau copii, și când alergau prin viață goi pușcă, de li se zărea deopotrivă ce-aveau și-n cuta sufletului, și-ntre picioare. Marietei îi era ciudă că nu putea ascunde nimic de Chira, știrba asta cu toane și c-o gură trăncănind fără încetare de câte toate, mai puțin de ce-ar fi vrut ea anume să afle
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
s.f. (cf. fr. silicose s.f.; en. silicosis); simbolo- "simbol"- în psihopatologie etc. (cf. gr. σύμβολον, -ου s.n. "contract; marcă; semn; auspiciu): med. ro. simbol s.n. (cf. fr. symbole, s.m.; en. symbol); sinus(o)- "cavitate" (cf. lat. sinus,-us s.m. "îndoitură; cută; fald; togă"): med. ro. sinus (cf. fr. sinus, s.m.; en.sinus. NA) siring(o)- "canal, tub" (cf. gr. σϋριγξ, -ιγγος s.f. "canal,flaut"): med. ro.seringă s.f (cf. fr. seringue, s.f.; syringe); sito-/sitio- "aliment" (cf. gr. σϊτος, -ου
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
exista o istorie a unei sociologii, �generale�, dar plec�nd de la ipoteze de lucru conturate �n condi?îi delimitate spa?io-temporal, f?r? a pune problema verific?rîi �constantelor� aflate acolo ?i a valid?rîi rezultatelor cercet?rilor astfel f?cute �n alte socio-culturi, �n state cu ideologii diferite� (care r?m�n �deziderate� chiar �n epoca �McDonaldiz?rîi�, spune S. Chelcea, Un secol de psihosociologie, Editura INI, Bucure?ți, 1999, p. 5). Autorii prezenței lucr?ri s-au �socializat� �ntr-un
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de sociologie din Paris, revista Ann�e Sociologique, colec?ia Bibliotecă general? a ?tiin?elor Sociale. Alcan, Mame, Giard & Bri�re, Flammarion, Gustave le Bon editeaz? sociologie. Disciplină beneficiaz? de binefacerile unui mecenat privat, de daruri ?i dona?îi f?cute a?ez?mintelor sale publice. �n zorii secolului XX disciplină are autoritate, are mijloace de a difuza propriile lucr?ri, are instrumente specifice. �n Belgia, sociologia este o ?tiin?? social? aplicat?, �n Rusia, �ntre ?tiin?? ?i revolu?ie g�ndirea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ț??îi populă?iei, condi?iei femeii. Unii au cerut s?-l uit?m pe Durkheim! �n jurul anului 1970, succesul internă?ional al sociologiei este de net?g?duit, cu toate diferen?ele ?i inegalit??ile dintre sociologiile f?cute �n diferite ??ri care traduc efectele contextelor socio-istorice. Cre?te rolul UNESCO ?i al Statelor Unite �n dezvoltarea sociologiei. ??rile occidentale au beneficiat de un ajutor financiar considerabil din partea marilor funda?îi americane pentru dezvoltarea cercet?rîi empirice, fiind ?i astfel
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c�ț am citit, cu sufletul la gur?, con?inutul acestei c?r?i, am avut revelă?ia unor afirmă?îi care se potrivesc la noi, dar ?i un sim??m�nt de frustrare c? ele n-au fost f?cute ?i pentru noi (despre sociologia rom�neasc? de la �nceputurile ei ?i p�n? �n 1990 autorii nu scriu dec�ț c�teva propozi?îi). ?i la noi, traiectoria de la social la sociologia rom�neasc? a fost marcat de �cronicari�, �c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
am murit fiindc? p?rin?îi no?tri ne-au min?it!�. �M�ntuirea na?iei� nu se �realizeaz?� doar prin modele �nchegate ?i scenarii, dar desigur c? nici f?r? ele. Sociologia poate �ntemeia ac?iunea. Cercet?rile f?cute dup? 1990 s-au str?duit s? eviden?ieze particularit??ile ariilor socioculturale, evolu?ia demografic?, schimb?rile din via?a familiei, locul femeii �n societate, alegerile, fenomenul migratoriu etc. Sociologii constat? c? �se ?ție� ce avem de f?cut
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de f?cut const? �n a situa omul �n noile sale rela?îi sociale. Or, orice nou? ac?iune ce ar rezulta dintr-o asemenea experien?? nu poate fi clasificat? că bun? sau rea dec�ț dup? observa?iile f?cute asupra rezultatelor acelei ac?iuni( (�Scrisori c?tre Biroul Longitudinilor�, �n Operele lui Claude-Henry de Saint-Simon, Antropos, Paris, 1966, tomul 1, p. 81-83(. Astfel se exprim? la �nceputul secolului (1808) contele de Saint-Simon care, dup? o via?? foarte agitat?, a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]