1,599 matches
-
împărat vecin, a celui de-al doilea s-a înfipt în casa unui boier mare, iar săgeata celui mai mic s-a fixat în vârful unui copac dintr-o pădure. Norocul primilor doi băieți a fost găsit repede. După ce a cutreierat lumea, fiul cel mic ajunge la ținta sa. Tânărul ajuns în vârful copacului, își recuperează săgeata. Coboară, socotind că "este sec de noroc", întrucât "nu-și aflase acolo pe scrisa lui". Pornește la drum cu o bufniță agățată de spinarea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Universitate. Studiile muzicale și le va perfecționa în Italia. Iubitor al muzicii populare, este entuziasmat de colecția de poezii populare a lui Vasile Alecsandri. După modelul acestuia, în 1868 începe să desfășoare o activitate susținută de culegere a melodiilor românești. Cutreieră aproape toată țara, dornic să transcrie cântece. Continuând încercările modeste ale înaintașilor săi (F. Ruschitzki, I.A. Wachmann, H. Ehrlich, Anton Pann, Carol Miculli și Al. Berdescu), V. are în vedere partea melodică. Astfel, el alcătuiește o lucrare amplă, Muzica
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
determinat pe englezi, pe francezi și pe olandezi, cel puțin În parte, să se Îndrepte spre alte zări: spre nordul noului continent pe care deja Îl numeau America, precum și spre Africa și spre Asia. Și englezii, și francezii, și olandezii cutreierau mările și oceanele lumii, dar Încă nu creaseră colonii propriu-zise. Aveau mai curând obiceiul de a Înființa avanposturi comerciale, așa cum făcuseră de altfel și portughezii, fără a pătrunde prea adânc În teritoriu, limitându-se să se instaleze În porturi și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
semnificație majoră în devenirea României Mari. La 6 iulie 1919 are loc în Sebeșul Săsesc serbarea de demobilizarare a voluntarilor din regimentele „Alba Iulia“ și „Avram Iancu“, de la care Goga nu putea lipsi. În cuvîntul adresat acestora Goga afirma: „Am cutreierat în acești cinci ani ai pribegiei peste tot locul și am cunoscut de-a lungul Munteniei și Moldovei cît și pe întinsele stepe ale Rusiei o conștiință de neam a poporului român, pe care o pun mai presus de toate
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
diferit de cel dinainte. Devenise obraznic, nu mai avea respect față de colegi și era capricios. Lipsa de răspundere de care dădea dovadă ca șef de echipă a determinat conducerea să-l concedieze. Craniul lui Phineas Gage Phineas Gage începe să cutreiere regiunea, în căutarea unei slujbe. După nenumărate încercări eșuate, intră în custodia familiei, la San Francisco. Moare la vârsta de 38 de ani, în anul 1861. Dr. John Harlow, conștient că este martorul unui fenomen necunoscut, deosebit, află din întâmplare
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
cel al „bunului” Aristide sau cel al „zvăpăiatului” ucenic al lui Socrate, aventurierul politic Alcibiade. Apoi, nu-i așa, exilul „florentin” al eternului „vagabond” ce a fost Dante Alighieri, În splendida și des calomniata medievalitate; pe atunci Însă, poeții aezi cutreierau curțile ducale, În Italia sau În statele germane, iar exilul politic se amesteca adeseori cu cel „estetic” sau cu purul capriciu: al ducelui sau al aedului. Și, bineînțeles, ne gândim la marii noștri exilați, Începând cu autorul marii Istorii a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nu puțini era, se pare, și semnul creației, al abundenței și al perspicacității individului singur, Împotrivindu-se nu rareori, În ridicolul și sărăcia sa, prinților și militarilor, dictatorilor, preoților, băcanilor miliardari și poliției secrete! Un alt „semn” al decadenței ce cutreieră azi ca un taifun lumea contemporană, artele, muzica, literatura, ar putea fi, În optica noastră, ceea ce am numit mai sus „spaima de neînțelegere” a lumii moderne și postmoderne sau postindustriale. Absența radicală a unei „candori a Înțelegerii”! A unei minime
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
poate păstra claritatea, netezimea suprafeței lucioase, „se Îndoaie” când Într-un sens, când Într-altul, adică e pe rând când concavă, când convexă, și... ce să mai vorbim despre visele mele și de acele „motive și personaje obsesive” ce le cutreieră, caz În care „oglinda” mea, atât cât este, Înnebunește cu desăvârșire! Sau, mai știi, cunoscându-mi mediocritatea invincibilă, Îmi „suflă” câte ceva din rosturile sau falsele enigme ale propriei mele existențe, cum, la școală - la eterna școală! -, cineva, premiantul care stă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ne separa de toate regnurile animale care ne Înconjoară, cum o fac de altfel cultura sau limbajul articulat. Sigur, repetăm Încă o dată banalități filozofice, dar ne folosim de aceste „cârje” pentru a ne putea situa În hățișul atâtor confuzii care cutreieră fără oboseală atâtea spirite contemporane. Refuzul morții poate apărea unor minți ca provocând bunul-simț, e adevărat; acestei atitudini i se opune acceptarea morții, ca o formă a resemnării fataliste sau, ca În cazul lui Preda, o reînscriere În „cumințenia naturii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care au suferit indirect, dar uneori teribil de direct și de brutal, aroganța hitleristă, au trebuit, la mai puțin de două decenii după uriașul prăpăd și după Îngenunchierea Germaniei În praf și umilință absolută, să-i vadă pe „aceiași Nemți” cutreierând Europa, instalați la bordul arogantelor lor Porsche sau Mercedes, plătind hoteluri luxoase cu marca lor, Încă o dată moneda cea mai stabilă, mai credibilă. Iată, dacă am compara o comunitate, În reacțiile sale Într-un moment de criză, cu cele ale
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
după cum știm, În corul orgolioaselor națiuni, imperii culturale ale Europei!...” Da, cam astfel Îi vorbeam prietenului meu „En-Ghidu” cu care, Împreună, vânasem nu puțini lei colorați și vii ai metaforei și ideii, ai istoriei și istoriilor, ai parabolei și mitului, cutreierând cu vioiciune acele „păduri de simboluri” ce se deschid numai acelor naturi tinere și Îndrăznețe, indiferente la ispitele, mii și mărunte, ale vieții de zi cu zi!... Și el, prietenul meu de atunci, camaradul meu „de arme” m-a ascultat
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
antecedente Însemnările lui Neculai Manea, de M. Sadoveanu ori Patul lui Procust al lui Camil Petrescu), titlul său incită spiritul nostru: Varvara nu e nici Laputa, nici Liliput-ul lui Jonathan Swift din Călătoriile lui Gulliver, deși o undă swiftiană cutreieră unele coordonate ale spațiului narativ cu superioară ironie: "Justiția varvariană nu pedepsește faptul ca stare. Dimpotrivă, el e un joc de societate foarte gustat și cu cât cineva își însușește o cantitate mai substanțială de bunuri publice, cu atât trezește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
La 10 ianuarie mi a sosit fratele cu soția de la Chișinău. Iar prilej de petrecere. La 14 ianuarie am sărbătorit-o pe Nina, și așa, o săptămână întreagă am tot fost în sărbătoare. Acum , am început, ca să omorâm plictiseala, să cutreierăm magazinele, cu musafirii, cu care mai jucăm și remi. Am primit felicitări și de la Loghin, de la Negură, lui Grigore îi răspund acum, odată cu tine”. Nu uita să comunice vești despre iarnă. „La noi s-a instalat iarna adevărată. De când suntem
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și a început să organizeze bande armate, care să producă tulburări în România, Bulgaria și Grecia. O propagandă în favoarea unei subscripției publice, în vederea achiziționării de avioane, era depusă de un comitet de șapte persoane, în frunte cu generalul Zecoff, care „cutreieră” orașele din țară și promovează în adunări publice proiectul respectiv. Liceele de fete au început a fi instruite militar de către cadre militare în activitate, iar la Sofia urma să se înființeze o organizație „pur «Cotleniană»”, cu misiunea de a executa
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
desfășurau sarcinile profesionale în mod real. În partea a doua a memoriului, Cernat a prezentat câteva constatări personale asupra situației nesatisfăcătoare din țară: - persistența unor acțiuni clandestine dezvoltate de „elemente dubioase”, care exploatează neajunsurile existente și a unor spioni, care „cutreieră țara nestingheriți”; - situația deficitară din agricultură, raportarea de statistici false, nemulțumiri ale țăranilor față de măsurile restrictive; - economia suferă „de pe urma șperțului”, iar birocrația afectează sistemul de învățământ și de sănătate; - românizarea a sporit numărul funcționarilor, însă evreii, în pofida măsurilor de expropriere
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mal lutos Siretul, el, peisajul, mă privește, raport irațional, singurul adecvat, pămîntul bate roșu de apus. După Tecuci, în acceleratul București Iași, mai apucăm Măgura Odobești, nor izolat la clipa trecerii în orizont, atîta cer, îi faci înecul tot semnificații, cutreieră seninul lui, luna întîi, luceafărul lîngă ea, radicale contururi, secera de crai nou în rama geamului, pe culoar spaimă, un tablou și două hăuri, negrul pămîntului, seninul cerului, neliniștea amurgului preludiu, de Chirico din memorie și din apusul care-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ne mutăm în altă țară Goga! violează spațiul intim arhetipul Republica Moldova, cu perspectivă de exces climatic pînă la frazele-reper, nu lucrurile se schimbă, ci părerea despre ele, gară internațională în mijlocul Iașului, în raza kilometrului 0 al Moldovei pe care o cutreier! primul tramvai de linia 11, vagonul 223. Ora 5,18, în acceleratul Iași Ungheni-Moldova, în stația Nicolina, cînd a intrat Constantin Stere, toți stătuseră spășiți, armeanul și care mai era cu el, dar a sărit fiecare văzîndu-se în România, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
necesar și normal să prezint, în cadrul acestui volum de memorii, și un istoric al relațiilor româno-chineze, care cunosc o tradiție îndelungată, primele contacte datând, potrivit unor aprecieri din secolul al XVII-lea, încă de pe timpul când Nicolae Milescu Spătarul a cutreierat "Imperiul ceresc" din primăvara până în toamna anului 1675, el fiind amintit în arhivele chineze cu numele de Mi-Ko-Lai. Spătarul Milescu era în slujba țarului Alexei Mihailovici, tatăl lui Petru cel Mare, când a mers în China ca emisar al acestuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
stil venețian, de la balconul căruia Mussolini obișnuia să se adreseze mulțimii venite (sau aduse, cum se obișnuiește în toate dictaturile) să-l asculte. Poziția geografică extraordinară a hotelului unde am tras, situat în plin centru urban, ne-a permis să cutreierăm orașul și să ajungem la majoritatea obiectivelor de interes turistic per pedes apostolorum sau, cum se spune, "luându-ne picioarele la spinare". Am ajuns în felul acesta să înscriem în inventarul drumețiilor noastre cinci-șase ore zilnice de măsurat distanțe respectabile
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
monumentului închinat lui Titus și să sacrific momente de reculegere contemplând Menora purtată, după unii, de sclavi evrei trimiși în captivitate, iar după alții, de ostași romani mândri de trofeul simbolic capturat la înfrângerea Iudeei -, am crezut de cuviință să cutreier ulițele strâmte ale fostului ghetou de pe malul Tibrului. M-a surprins că nu am găsit din fostul ghetou decât câteva clădiri în ruină (și un restaurant cașer cu un meniu sărac și prețuri piperate), dar de acolo am ajuns cu
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
văicăresc, căci banii sunt pierduți. Oricum, mai aveam asupra mea destui bani care să mă scoată la nevoie dintr-o eventuală încurcătură financiară, așa că nu aveam vreun motiv de îngrijorare majoră. Am lăsat bagajul în cameră și am pornit să cutreierăm zona centrală a orașului. Apoi ne-am dus la reședința ambasadorului nostru, bunul meu prieten, Itzhak Shefi, pe care nu-l văzusem de vreo doi ani și am stat de vorbă de una și de altele, ca la un moment
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
și gerul nu reușea să-și facă de cap. Ușa, neglijent făcută, nu etanșa încăperea și, cînd viscolea, omătul se așeza în suluri mici chiar în casă. Deși nu avea nici o obligație, Saldaru pleca zilnic cu pușca în spate și cutreiera coclaurile stepei moldave. Nimeni niciodată nu l-a văzut cu vreun iepure sau cu vreo altă jivină împușcată. Oamenii, mai ales vecinii, îl spionau în fel și chip, ca să-l toarne, dar efortul lor era zadarnic. Vînătorul Moldovei de Nord
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
așa trebuie să fie când vor să-și vândă marfa. Dar grecul la care am apelat să ne arate pe unde vine hotelul „Zefiros”, în care locuia colega mea, cum a fost? N-a plecat de acasă în șlapiși a cutreierat cu noi prin campus? Și n-a fost nici ospătar, nici vânzător ca să zici că o face pentru a-și vinde marfa. A fost foarte cumsecade. Nici n-am spus că ei sunt răi. Sau grecul din Platamonas de la care
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
l-a mai putut nimeni opri sau întoarce de la ele: Codrule, codruțule,/ Ce mai faci, drăguțule,/ Că de când nu ne-am văzut/ Multă vreme au trecut/ Și de când m-am depărtat,/ Multă lume am îmblat 25. Numai la vremea când cutreiera pădurile Baisei, Mihai a putut să trăiască raiul de basme pădurii: pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii/ Părea c-aud venind în cete cerbii 26. Povestea-i poveste și e repetabilă prin definiție, trăirea-i cu totul alta, prin unicitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Sânt din satul Cucorăni, comuna de care ține Ipoteștii, satele aflându-se la 4 km. depărtare. Copil, am trăit puțin la Ipotești, am colindat ținutul dintre sate, am cules flori și bureți în pădurea învecinată: adolescent, elev de liceu, am cutreierat codrul de aramă, m-am odihnit pe prispa cea de brazde de la izvorul care tremură pe prund, căci în apropiere se află casa pădurarului [inexact, n.n.], unde și-ar fi avut Eminescu prima dragoste. În 1903 am ajuns profesor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]