2,277 matches
-
un fapt elementar: suspendarea regulilor pînă la intervertire în timpul sărbătorilor, a zilelor cînd inferiorii îi insultă pe superiori, iar copiii nu mai dau ascultare părinților și slujitorii nu se mai supun stăpînilor constituie o dezordine reglementată. Ele urmează reguli prescrise, datini înrădăcinate. Se repetă la intervale fixe, respectînd deci cerințele supraeului. Nimeni nu li se poate sustrage și nu-și poate închipui că ar putea-o face fără a risca grave sancțiuni. Sărbătorile sînt obligatorii la fel ca și odihna de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
la credințele lor idolatre. În cel de-al doilea timp, evreii uniți de acum înainte între ei prin crimă, la fel ca și frații primitivi, ajung să fie în aparență un popor ca oricare altul. Nomad, desigur, circulă, își făurește datini, își reînnoiește legile, probabil în sitemul matriarhal, adăugînd totodată în religia lor cîțiva zei locali, printre care Iahve. În realitate însă, este divizat și încă de două ori. Pe de o parte, există o majoritate reîntoarsă la convingerile și practicile
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
superstițioasă la autoritate". Dimpotrivă, conducătorii totemici fac totul pentru a încuraja cultul personalității lor. Ei caută întotdeauna să creeze în jurul lor și a ideii pe care se sprijină o legendă ilustrată, încărcată de metafore. Izvorul lor este, pentru comoditate, în datini, în modurile de gîndire tradiționale. Aceasta le permite să păstreze, sub podoaba noutății, conținutul vechi și familiar, "vițelul de aur" al imaginației, în fața căruia mulțimea nu rezistă. Astfel au făcut părinții religiei creștine care, pentru a cuceri popoarele, au asimilat
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
tradiționale. Aceasta le permite să păstreze, sub podoaba noutății, conținutul vechi și familiar, "vițelul de aur" al imaginației, în fața căruia mulțimea nu rezistă. Astfel au făcut părinții religiei creștine care, pentru a cuceri popoarele, au asimilat un întreg bagaj de datini păgîne, de divinități locale, rebotezate sfinți. Iar pentru consolidarea puterii, Biserica a instituit sărbătorile fastuoase, ceremoniile și ritualurile magice din lumea cucerită, dobîndind posibilitatea de a o stăpîni cu fermitate. Ea s-a adaptat la legea existentă pentru a o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
semnificativă, de căpătâi fiind lucrările marilor filosofi ai antichității: Socrate, Platon sau Aristotel. Prin neastâmpărata lor cugetare, domeniul eticii se fundamentează ca ramură principală a filosofiei. Fiind considerată o știință a realității morale, etica (din grecescul ethos, cu semnificația de datină, obicei, caracteră se ocupă de studierea problemelor de ordin moral, de delimitarea concretă Între ceea ce este bine și ceea ce este rău, cu scopul promovării În cadrul societății umane a unui profil comportamental onest, cinstit, virtuos (Sârbu, 2005, pp. 39-40; Kropotkin, 1922
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
cuprins: Dezbateri, lectorate pe teme: Violența În mediul școlar; Psihologia copilului Legislație, Importanța grupului de prieteni asupra copilului și influențele acestuia, Copii internetului sau generația cu televizorul pe post de baby-sitter; Organizarea de activități comune părinți-elevi profesori, având ca teme: „Datini și obiceiuri de iarnă”, „Ai cui suntem noi?”; Realizarea unei pagini web În vederea accesării informațiilor despre proiect și localitate de către părinții altor copii; Cu părinții la școală: activități de consiliere a părinților prin diverse mijloace, privind absenteismul școlar, abandonul școlar
“ŞCOALA PENTRU TOȚI” - EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ABORDAREA EDUCAȚIEI INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena HÂRCĂ, Gabriela CONDREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2130]
-
unei metamorfoze lente, a. o adevărată endosmoză între material și aerian. Un mort fără b. o mână nu putea să capete mână pe lumea cealaltă. Ca și vechii greci, madam Ioanide condiționa integritatea umbrei de colectarea exactă și după toate datinile a părților trupului. Cremațiunea îi făcea rău. Ideea de a frige un "mort" (nu zicea niciodată "cadavru"), cu fum și miros de combustie, îi dădea dezgusturi, cenușa reprezenta pentru ea o substanță înjosită. Să ții un om într-un borcan
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
etate de 53 de ani și altfel de-o constituție viguroasă. Înmormântarea au avut loc a doua zi la 10/22 iunie, 5 ore după-amiazi. Cu toate că în obiceiurile ritului mozaic par a se evita parada și înglotirea publicului, totuși aceste datine n-au putut fi păzite, de vreme ce toate cercurile izraelite erau prea de aproape atinse de cazul dureros întîmplat în această familie. Atât curtea templului cât și ulița mare erau pline de oameni și trăsuri cari adăstau pe-o căldură cumplită
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ultima parte; -organizarea stânelor în sat cu rândul; -păscutul vitelor în cireada satului fără nici un fel de discriminare generată de numărul animalelor ori al stânjenilor de moșie avuți ca pășune în stăpânire de către locuitorii răzeși; -obiceiurile de sărbători și ocazionale (datini, șezători, seri de clacă, superstiții și altele) ce țin de tradiție și de natura vieții laolaltă, practicate în sat destul de intens până foarte recent; -vechi deprinderi în efectuarea unor lucrări de interes gospodăresc comunitar cum era, de exemplu, curățatul la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de urmașii de mai târziu) că trupurile morților de gloanțele ucigașe au fost aruncate în gropi săpate la margine de sat, acolo unde, de obicei, se aruncau stârvurile animalelor, fără nici un fel de asistență religioasă sau slujbe de pomenire după datina străbună. Iar scoaterea lor din rândurile creștinilor a fost urmarea dispozițiilor date în acest sens preoților de la sate de către autoritățile superioare de stat și de la Episcopie. Pentru zona noastră restricția poartă semnătura episcopului de Roman, de care depindeau la vremea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru a spiona, ca și cum ar fi fost vorba de un dușman, pe un libert ce ducea cu sine o tăbliță pecetluită unde era scrisă Întrebarea adresată oracolului și pe care nimeni altul În afară de guvernator nu o cunoștea. (E) Trimisul, după datină, petrecu o noapte În Sanctuar, unde adormi. A doua zi dimineața a povestit ce anume visase 2. În vis i se arătase un personaj de o mare frumusețe care, stând lângă el, Îi zise doar atât: «negru». Fără să mai
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
a pus În evidență rolul grupurilor primare În buna funcționare a Întreprinderilor, căci „indivizii care compun un atelier de muncă nu sunt pur și simplu un număr de indivizi, ci formează un grup În interiorul căruia indivizii dezvoltă relații care devin datini, relația Între ei, Între ei și șefii lor, cu munca lor, cu regulamentele Întreprinderii”.<footnote Achim Mihu, Sociometria. Eseu critic, Editura Politică, București, 1957, p. 50. footnote> Prin Mayo, s-a Încetățenit termenii de „climat-social al Întreprinderii” și „climatul moral
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
fier, cu care se prindea dranița pe acoperișul caselor. Se povestește că, în acel timp, cel mai mare număr de locuințe (bordeie) ar fi fost de 33 și că la început au avut ca preot un călugăr sârb care săvârșea datina creștină. Această față bisericească locuia în partea de est a micului sătuc, într-o poiană denumită și astăzi „Poiana Călugărului”, care poartă și în prezent urme de locuire: o împrejmuire cu gard viu, foste plantații de vie indigenă și pomi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
menționăm pe: Costică Dorofte, Demostene Ciuche, Dumitru Lehănceanu, Costică Ciobanu, Vasile Ivașcu, Gheorghiță Cristea, Dumitru Chirilă, Mihai Bertea și Ion Grigoreanu. ORGANIZAREA JUDECĂTOREASCĂ COMUNALĂ În trecutul îndepărtat, poporul își trăia viața după obiceiul pământului de la bătrâni. Pravilele 3 țineau de datina cea veche. Tot vechiul obicei era înscris în hrisoave și zapise 4 cu caracter autohton, dezvoltând o concepție de viață juridică românească. Viața societății românești din timpuri străvechi și până la jumătatea veacului al XVII-lea s-a orânduit după cutume
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
să-i cumpere. Sfatul bătrânilor aplica tradiția juridică locală - „obiceiul pământului”, dar putea să elaboreze și legi noi, prin jurisprudențe 4, când tradiția nu stabilea soluții corespunzătoare. Ca instituție juridică, sfatul bătrânilor acționa în timpul marilor sărbători, când judeca abaterile de la datinile și tradițiile satului. Județul obștesc sau sfatul bătrânilor era exercitat de către popor. Prin reprezentanții săi firești, acesta apăra interesele comune ale satului, judeca în baza unei tradiții juridice seculare experimentate de obște și nu se preta să susțină nimănui interesele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
căpițele de fân), iar copiii, în culmea fericirii, participau la transportul târșului cu boii sau cu caii. Întregul proces de cultivare a grâului pe parcursul mai multor veacuri a dat naștere unei creații populare versificate. Amintim, în acest sens, „Plugușorul”, datină în care sunt prezentate toate fazele de lucru: aratul, semănatul, secerișul, treieratul, măcinatul, prepararea colacilor și oferirea acestora drept răsplată copiilor veniți să ureze la ferestrele caselor, în fiecare ajun de an nou. Mare atenție au acordat înaintașii noștri păstrării
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
are credința că ar putea fi lovit de trăsnet, el sau oile sale, sau să-i bată piatra semănăturile și poamele. Tot atunci, ciobanii își dau de pomană câte un miel sau un caș, de sufletul celor răposați. Odinioară era datina de a se tăia mieii abia în această zi, sau să se însemneze mieii și vițeii, adică să li se taie puțin dintr-o ureche, iar la vitele cornute să li se taie părul din vârful cozilor și să fie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nuntă. Alaiul mirelui pleacă spre casa miresei; ajuns la mireasă, la intrarea în curte este întâmpinat de tatăl miresei, care iese înainte cu pâine și sare zicând: „Dragi nuntași, ia poftiți Și fiți bineveniți Vă primim cu voie bună, După datina străbună. Bucuroși vă stăm în cale Cu vin, pâine și cu sare.” În pragul casei, soacra mare întâmpină mirii cu o tavă pe care se află pâine, sare și două pahare cu vin, din care mireasa trebuie să guste. Toate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
este vechi și ne amintește de căsătoriile endogame 1 care aveau loc între membrii aceluiași comunități. De-a lungul timpului se observă că au început să dispară unele obiceiuri din ceremonialul nunții. O nuntă țărănească era un spectacol complex, cu datini păstrate și practicate nu numai ca evenimente de petrecere, ci ca fapt permanent de viață. Acum nunțile sunt influențate de reguli cerute de viața de oraș. Jocul miresei nu mai are amploarea de altă dată, nu se mai aud strigăturile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de pomenire și praznic acasă. Dezgropaniei la 7 ani reprezintă, probabil, o reminescență a vechilor culte precreștine. OBICEIURI DE URSIT Dintotdeauna fetele tinere au dorit să-l cunoască pe viitorul lor bărbat (ursitul), ceea ce a dus la apariția mai multor datini practicate în noaptea Sfântului Vasile sau a Sfântului Andrei. În acest scop, fetele se strâng în jurul unei mese și pun pe ea câte un obiect: un inel, un ban de argint, o oglindă, un pieptene, un fus, un cărbune, un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de stofă cusute pe un material mai rezistent. Capra saltă și se smucește, se rotește și se apleacă, clămpănind din fălcile de lemn acționate din interior cu ajutorul unei sfori. Capra este acompaniată de lăutari. Ursul Umblatul cu Ursul este o datină întâlnită doar în satul Tarnița, de Anul Nou. Ursul era întruchipat de un flăcău purtând pe cap și pe umeri blana unui animal, uneori împodobită în zona urechilor cu ciucuri roșii. Alteori, masca putea fi mai simplă: capul ursului se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1) întărirea sănătății trupești; 2) îndrumarea muncii către o mai bună producție; 3) înălțarea sufletului în obștia satelor (sau în „despărțământul parohial orășenesc”). Scriind despre cele de mai sus D. Popadopol în lucrarea „Căminul cultural și rostul lui social”, tip. „Datina” T. Severin, 1938, în „Cuvânt înainte” socoteau pe „cei ce au în primul rând răspunderea despre soarta locală a Căminelor Regale, ca și 39 despre rezultatele muncii ce se desfășoară în ele, pe învățătorii și preoții satelor.” Așa se și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se tipărea la Bârlad, la Tipografia lui N. Peiu. Direcor al publicației era învățătorul Gheorghe Arteni. Din cuvânt „Către cititori" semnat de Ioan V. Bălan, președintele Societății, aflăm că publicația își propunea să combată diferitele „boli și viții", să popularizeze „datini strămoșești, portul și limba să fie păstrate cu sfințenie", sfătuindu-i pe agricultori „cum să și muncească pământul mai bine”, cum să-și îngrijească vitele, despre foloasele ce le aduc viermii de mătase, albinele, pomii roditori și vița de vie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din Iași. Despre volum scriu cuvinte de aleasă prețuire revistele: „Viața nouă",condusă de Simion Mehedinți, „Viața românească", „Sămănătorul", „Neamul românesc" a lui Nicolae Iorga, „Junimea literară" de la Cernăuți, „Ion Creangă" din Bârlad etc. In anul 1913, Al. Vasiliu publică „Datinile tătărușenilor la nunți", iar în 1927, la stăruința lui Gh.T. Kirileanu, I. Bianu și V. Bogrea, Academia Română publică al doilea volum de folclor cules de Al. Vasiliu, intitulat „Povești și legende" în colecția „Din viața poporului român". Tot în 1927
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Luca Mrejeru, Rădulescu - Codin. Ei și alți colaboratori au reușit ca în cei 12 ani de apariție a revistei să facă din „Ion Creangă” - după numele humuleșteanului - o adevărată școală folclorică, în ea putând fi citite poveș ti și legende, datini și credințe, dar și cunoștințe de botanică, medicină populară (vrăji, farmece, descântece, leacuri), constituind baza creării altor articole și studii de interes. În mod repetat, redacția, referindu‐se la membrii Societății culturale „Ion Creangă” a citat ca donatori și întemeietori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]