96,791 matches
-
Godun a făcut posibilă întîlnirea noastră cu Roman Polanski, de pildă, cu Szajna Jozef, cu muzicieni de prim rang, cu artiști prestigioși. Nu există om de cultură de la noi care să nu vorbească elogios despre directorul Institutului Polonez. Personal, îi datorez o seară unică cu Adam Michnik într-o grădină răcoroasă din București. O seară insulară, departe de caniculă, de vanități, de suficiență, de urît. O seară în care prietenia și respectul adiau liniștitor. M-am simțit responsabilă față de inițiativa sa
Teatrul polonez by Vlad Massaci () [Corola-journal/Journalistic/8246_a_9571]
-
dela dreapta lui, căruia să-i spună: Ťîncă astăzi vei fi cu mine în paradis.ť În paradisul iluziei." Acolo unde se adună mucenicii risipirii, pierzătorii de cursă lungă, cei pe care toată lumea îi ocolește vinovat, fiindcă lumea toată le datorează ceva. O datorie în vînt. O iubire fără scop, și fără răspuns, ale cărei corzi tăiate umplu Cartea amăgirilor. De la lauda muzicii la despărțirea de filosofie, de la falimentul binelui la slava răului, de la coerență la descărnare stilistică și de la a
Inima iluziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8252_a_9577]
-
răutatea lumii, de indiscrețiile presei, stăpîn pe liniștea interioară din care își trage extraordinarele resurse spirituale", în stare "să-și pregătească agenda zilei ce urmează, convertibilă în milioane de euro". Răspunderile privilegiatului ipochimen sunt copleșitoare, întrucît "mii de salariați îi datorează pîinea zilnică, are soție, și ea capabil om de afaceri, fii și fiice, nepoți, veri, cumnați", care "cu toții de la el așteaptă - și primesc". Prosperele afaceri cu care se îndeletnicește îi produc și necazuri, nesuferita concurență și uneori chiar intervenția "impertinentă
Ultimul mohican (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8284_a_9609]
-
Ion Vlad nu s-a mai întors acasă nici măcar ca artist. Este greu de spus acum dacă vina este tot cea invocată de Andrei Magheru și ține de aceeași angajare politică și morală a soției sau, la fel de grav, totul se datorează incapacității noastre de a comunica, indolenței administrative sau lenei funciare de a întinde o mînă și dincolo de măruntele interese ale cine știe cui. Și totuși, pe la sfîrșitul deceniului nouă, ceva tot s-a întîmplat în perspectiva recuperării memoriei lui Ion Vlad. La
Întoarcerea lui Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8296_a_9621]
-
este relatarea interpretului George Enache, care a provocat haz la lansare: la un concurs de angajare la un ansamblu, Moroșanu îl acompania la pian din fosă, dându-i și replicile vocale! Enache a fost doar unul din artiștii care-i datorează enorm, nu numai prin prisma pieselor încredințate, dar mai ales a șlefuirii înzestrărilor native în “laboratoarele Titel” de la Școala de arte din Iași, care azi poartă numele compozitorului. Mulți deapănă în volum amintiri calde, iar dintre ei a venit la
Moștenirea lui Titel by Ortansa Fronea () [Corola-journal/Journalistic/83136_a_84461]
-
avut loc în 2008 în Sprengel Museum din Hanovra. Sandback a intenționat să creeze sculpturi fără masă opacă, formate numai din linii, cu ajutorul sârmelor și al ațelor. Violeta Dinescu a tradus muzical sculpturile printr-o transparență sonoră. Imaginile contrastante se datorează instrumentului chinez cu ancie dublă, Suona, care are scurte intervenții. Pe lângă acesta, pianul preparat expune de asemenea o pentatonie descendentă, într-un ritm ostinat. La flaut se poate deduce un desen melodico-ritmic în registrul acut, de proveniență lăutărească. La sfârșit
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
flautului. Adăugarea vocii la flaut este o altă caracteristică a stilului compozitoarei. Titlul lucrării www weiß.wirkt.wunder ar putea veni de la o reclamă la imobile. Piesa are la bază un singur sunet cu rezonanța sa. Unisonului și armonicelor se datorează „minunea” anunțată în titlu. Se aude pentru ultima dată nr. 1 din „Cheia visurilor” pe un ton mai decis. În nr. 9, pianul aduce figurații, care par a veni din lumea impresionistă. Avem de-a face cu o multitudine de
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
l-au împrospătat. De fapt, a fost produs atît de militarii de carieră (a căror contribuție e vizibilă în îmblînzirea limbajului tehnic, în perpetuarea unor abrevieri și fixarea unor specializări semantice), cît și de militarii în termen (cărora li se datorează mai ales tratarea ireverențioasă, chiar depreciativă, a instituțiilor și a acțiunilor armatei, ironizate și destructurate argotic). În 1942, în Buletinul Institutului de Filologie Română "Al.Philippide" din Iași, George-Mihail Dragoș publica "Note de argou românesc", un articol a cărui primă
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
Carriera devin egali prin eșecul și prin victoria comună, prin ieșirea abruptă din lumea lor firească și prin revenirea, la fel de neașteptată, în spațiul lor anterior. Iar dacă ele au fost expuse, mai apoi, la Muzeul de Artă, acest lucru se datorează în primul rînd aventurii pe care au trăit-o împreună, faptului că, asemenea unor ființe vii, au reușit să-și redobîndească existența normală și libertatea pierdută. Apoi, în mod spontan, ele și-au identificat și o rațiune imediată de a
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
elevat al gândirii sale muzicale. În pauza concertului, în prezența unui public numeros și entuziast, Gabriel Croitoru s-a aflat în foyerul Sălii Radio, unde a participat la lansarea CD-ului înregistrat împreună cu maestrul Valentin Gheorghiu. Calitatea CD-ului se datorează prestației de excepție a celor doi mari interpreți, precum și exigenței producătorul executiv, muzicologul Oltea Șerban Pârâu - care a urmărit realizarea tuturor detaliilor în condiții optime. Apreciem profesionalismul cu care a fost editat CD-ul, de la calitatea înregistrării și prezentarea făcută
Lansare discografică by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83250_a_84575]
-
prezentată publicului cu un an în urmă în varianta interpretativă a Studioului de Muzică Veche. Ambele au în comun libretul și materialul sonor bazat pe Suita pentru viola da gamba și clavecin La curtea lui Petru Cercel (1998). Diferențele sunt datorate mai mult ansamblului vocal-instrumental pentru care au fost scrise (grup instrumental redus, respectiv orchestră de cameră) și solistei vocale (soprană, respectiv mezzosoprană). Versurile lui Emil Botta din Glasul Petrului Cercel au reprezentat sursa de inspirație pentru aceste lucrări „surori”: „Poate
Medit?nd la Curtea Principelui... by Lumini?a CIOBANU () [Corola-journal/Journalistic/83239_a_84564]
-
interesată din recitalul celor doi irlandezi rămâne, indubitabil, lucrarea Pentacle, semnată Jean-Claude Risset - un autor binecunoscut publicului nostru, din programele diferitelor ediții ale Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi - și dedicată uneia dintre virtuozele claveciniste, Elisabeth Chojnacka - cea căreia i se datorează impunerea clavecinului modern în viața de concert, construit special pentru ea de către Anthony Sidey. Concepută pe cinci niveluri: primul, asemănător unui portic prin care se pătrundea în templele din antichitatea greacă, cel de-al doilea, ca un joc de intensități
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
de Adrian Buciu, precum și a complexificării imaginilor video, datorate lui Mihai Cucu, ce dublau sau potențau acțiunea mitului șarpelui - simbol al Haosului și ordinii, al înțelepciunii și al maleficului în egală măsură -, spectacolul a beneficiat de aceeași interpretare performantă, expresivă, datorată unor instrumentiști pentru care actul interpretativ înseamnă transgresarea zonei muzicii și canoanelor specifice ei: Ana Chifu (flaut), Maria Chifu (fagot), Sorin Rotaru (percuție), coregraful și dansatorul Lucian Martin și nu în ultimul rând, soprana cu glas penetrant, consistent și un
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
ca un șofar, servind periodic și ca instrument de percuție. Dublate de ecoul lor, până la a deveni aidoma unui șuierat misterios, sunetele s-au menținut mai ales în registrul acut, în fraze ample, presărate cu ritmuri percusive și pasaje plurivocale datorate utilizării multifonicelor. Discipol al lui Vladimir Scolnic, Amit Gilutz a fost prezent în programul „întâlnirilor în spațiu” cu o creație scurtă, destinată flautului solist, bazată pe ritmuri repetitive, de tipul clapping music, imitând mecanismul ceasornicelor, așa cum o exprimă titlul însuși
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
unde la ultimele ediții președinte al juriului a fost chiar Marius Țeicu. Acum 40 de ani, în 1973, Țeicu era pianist-corepetitor la clasa de canto muzică ușoară de la Școala populară de artă din București, multe din marile vedete ale genului datorându-i mult lui și profesoarei Florica Orăscu; între acestea, Mirabela Dauer și Dida Drăgan. Din același an datează o altă imagine istorică, în care Marius Țeicu are alături trei dintre soliștii cu care a colaborat fructuos: Anda Călugăreanu, Aurelian Andreescu
Marius ?eicu ? file de istorie by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83439_a_84764]
-
Cronicar O întâlnire cu Eugen Barbu O sugestivă schiță de portet al lui Eugen Barbu, cel din anii '60, putem citi în revista reșițeană REFLEX (nr. 10-12, 2007). I-o datorăm lui Simion Dima și face parte dintr-un "memorial" ce se anunță interesant. Autorul Groapei este surprins într-o postură insolită,aceea de conferențiar despre Cehov la Casa studenților de la Timișoara. Simion Dima s-a dus să-l cunoască pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8436_a_9761]
-
cîmpului literar - adeziune semănînd cu devoțiunea religioasă față de un cadru ritualic -, fără să bănuiască că fidelitatea și buna sa credință sunt dezmințite de amănuntul cinic că un cîmp literar (mediul profesional al lumii scriitoricești) este dependent de cîmpurile cărora le datorează existența: politica și banul. Autonomia breslei literare e un deziderat descins din lumea basmelor. Iar tendința actuală e ca libertatea ei să scadă pînla anulare, ceea ce înseamnă că presiunea ideologiei va sufoca complet motivația scriitorilor. Cu alte cuvinte, plantele serei
Habitusul literar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8487_a_9812]
-
pradă Noica l-a marcat și în sensul unui amoralism de care a dat dovadă în anii comunismului, tradus într-un dezinteres nervos față de domeniul în chestiune: Felul distant cu care Noica a vorbit mai tîrziu despre etică s-a datorat pesemne proastei întîlniri pe care a avut-o cu etica atunci, în anii aceia de la sfîrșitul deceniului al patrulea, cînd a trăit politica în variantă etică și religioasă și cînd obsesia de a trăi etica pînă la capăt s-a
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
O depășire a eticului, spune Noica, eticul acesta care e la urma urmei o creație a sec. XIX și de care trebuie să ne eliberăm". E posibil ca și distanțele pe care le-a luat față de literatură să se fi datorat unei de același tip aprehensiuni în legătură cu evocarea umanului în concretețea sa tulburătoare, purtînd inevitabile sarcini etice. Un capitol nou, cu totul diferit, începe în biografia lui Noica odată cu întemnițarea sa în timpul regimului comunist. Avem a face cu un reflux, cu
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
-ți dai seama retrospectiv ce s-a întîmplat, dar, pînă la declanșarea ei, habar nu aveai ce se pregătea să apară. Și mai e un lucru pe care l-am învățat de la Marius Vasileanu, o descoperire pe care, deși o datorez omului viu, am conștientizat-o abia ulterior, citindu-i cartea: că trăsătura fundamentală a deșteptăciunii este sfiala. Că numai proștii nu se sfiesc și că numai fanaticii au siguranța adevărului ultim. În schimb, omul cu o elementară cultură a sufletului
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
mișcare ulterioară: rien ne va plus. Dincolo de acel moment, devii anexa propriei dorințe, finale, de a-ți fixa imaginea în memoria și conștiința urmașilor. Știi cu precizie pe cine vei ferici și cine te va urî. Știi cât îți vor datora urmașii, dar evaluezi, de asemenea, ce ai primit în zorii vieții tale, când te-ai aflat în situația de a moșteni: bani, proprietăți, datorii, tristeți, suferințe. Simplul exercițiu al scrierii testamentului conține ceva brutal, sufocant, ireparabil. E o experiență a
V-ați făcut testamentul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8507_a_9832]
-
și înlocuite de blocuri, curțile vor dispărea, păsările, purceii, mieii vor lua conturul fluid al viselor de oameni cu foamea-n gât, pierzând tot mai mult timp la cozi tot mai dese. Imobilismul mediului scanat și radiografiat de romancier se datorează însă, după cum vom vedea, nu numai ingineriei și planificării sociale (cu clasa muncitoare, chipurile, în postură conducătoare), ci și unei repetitivități biologice, la nivelul diferitelor generații. Cu diferențele de rigoare, tot mai șterse pe măsură ce romanul avansează, copiii vor reitera greșelile
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
Al. Săndulescu Veche și distinsă cercetătoare a fenomenului literar românesc și străin, căreia îi datorăm o serie de volume bine primite de critică, precum micromonografia Mihail Sebastian (urmată de o masivă ediție a publicisticii scriitorului, Jurnal de epocă), Momente ale romanului, G. Călinescu sau "Seriozitatea glumei estetice", Traiectorii, Cornelia Ștefănescu a publicat recent a doua
Marcel Proust și românii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8519_a_9844]
-
bogăție de material pentru temele ei preferate. Una dintre ele, și nu de mică importanță, este relația marelui scriitor francez cu prietenii români și implicit interesul său pentru România din primele două decenii ale secolului trecut. Și faptul s-a datorat în primul și în ultimul rând familiei Bibescu, fraților Anton și Emmanuel și a unei largi încrengături care cuprinde nume de rezonanță istorică, precum Brâncoveanu, Suțu, Epureanu, la loc de frunte situându-se poeta Anna de Noailles și scriitoarea Martha
Marcel Proust și românii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8519_a_9844]
-
strâns, fericit, lipsit de orice gând". Clara devine o "donna angelicata", un fel de "axis mundi". Tânărul ce se remarcase printr-un perfect echilibru moral, pare să judece lucrurile la un moment printr-o exclusivistă perspectivă sentimentală. Totul i se datorează marii iubite: "Activitatea mea intelectuală este opera ei, cartea apărută, ei i-o datorez și seninătatea studiilor mele actuale și concepției mele de viață." Lirismul și degajarea criticului, care, pe alte planuri, își pregătesc de pe acum polemica împotriva școlii Bărnuțiu
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]