25,049 matches
-
de consolidare, reparație capitală, pictură, au contribuit cu materiale, bani și muncă voluntară enoriașii din satul Buda și s-au ostenit cu dragoste pentru Sfânta Biserică, preoții parohi succesivi ai parohiei, ajutați de epitropie și consiliul parohial. BISERICA DIN BURSUC DEAL Biserica parohială din satul Bursuc Deal are hramul ,,Cuvioasa Parascheva” care se prăznuiește la 14 octombrie. Istoricul bisericii se împletește cu a satului nou înființat după anul 1864, datorită reformei agrare a lui A.I.Cuza. Primii locuitori au fost aduși
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
contribuit cu materiale, bani și muncă voluntară enoriașii din satul Buda și s-au ostenit cu dragoste pentru Sfânta Biserică, preoții parohi succesivi ai parohiei, ajutați de epitropie și consiliul parohial. BISERICA DIN BURSUC DEAL Biserica parohială din satul Bursuc Deal are hramul ,,Cuvioasa Parascheva” care se prăznuiește la 14 octombrie. Istoricul bisericii se împletește cu a satului nou înființat după anul 1864, datorită reformei agrare a lui A.I.Cuza. Primii locuitori au fost aduși din județul Baia, Neamț și Iași
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Iași, licențiat în teologie în 2006. Pe 25 octombrie 1998 este hirotonit diacon, iar pe 31 octombrie 1998 este hirotonit preot paroh în Parohia Albești, comuna Brăiești, unde slujește din 1998 până în 2001. Din 2001 se transferă în Parohia Bursuc Deal, unde slujește și în prezent. O dată cu renovările din perioada 1965 -1969, când i s-a fixat cupolei o consolă din cauza apariției unor fisuri, preotul Ioan Hreamătă (1945 -1983), s-a preocupat și de refacerea picturii, cu contribuția profesorului Mircea Eugen
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
era chemat preotul pentru a binecuvânta locul și pe gospodari. Casele erau construite fie din lemn „pe furci”, fie din chirpici (amestec de pământ cu paie și apă) și cărămidă. Temelia era din piatră scoasă din Siret sau adusă din Dealul Mare Hârlău, Dealul Heciului. După ce se ridica și se ajungea la căpriori, se punea un prosop legat cu busuioc pentru a se vedea că mai apare o casă. Acoperișul era în funcție de situația materială a omului: cu paie, cu stuf, cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pentru a binecuvânta locul și pe gospodari. Casele erau construite fie din lemn „pe furci”, fie din chirpici (amestec de pământ cu paie și apă) și cărămidă. Temelia era din piatră scoasă din Siret sau adusă din Dealul Mare Hârlău, Dealul Heciului. După ce se ridica și se ajungea la căpriori, se punea un prosop legat cu busuioc pentru a se vedea că mai apare o casă. Acoperișul era în funcție de situația materială a omului: cu paie, cu stuf, cu draniță (scândurele). Casa
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
întreaga asistență. Mireasa împărțea batiste fetelor în semn de despărțire de viața de fată în casa părintească. Cu aceste batiste și cu ramuri de pom cu fruct dulce, fetele chiuiau voalul miresei, prilej pentru alte strigături: „U, iu, iu pe dealul gol Că mireasa n-are vol Ș-o să-i facă mirele Când o tunde cânile Și cânile e flocos Ș-o să ias-un vol frumos.” Nașa începe să-i așeze voalul pe cap, în timp ce fanfara cântă: „Ia-ți mireasă ziua bună
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ca manifestări ale spiritualității umane, au însoțit de-a lungul secolelor, viața generațiilor ce s-au perindat pe meleagurile Văii Siretului de sus. Pământul mai păstrează încă comori de artă create în acest spațiu getodacic, precum obiectele descoperite la Poalele Dealului Peter. Ceramica de Cucuteni, prin forma și plastica sa originală, demonstrează vechimea și talentul acestor locuitori. Obiectele ce ni s-au păstrat din epoca metalelor (bronz și fier) , precum uneltele și obiectele de podoabă, dovedesc gust estetic, aceste obiecte având
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Dumbrăveanca, Bătuta și Ciobănașul, acompaniamentul era vioara profesorului Ioan Gordin și doba lui Vasile Petrescu. Același profesor Ioan Gordin, care era la bază învățător, având și pasiunea istoriei, cu un grup de săteni și copii, a făcut săpături arheologice pe Dealul Peter, reușind să amenajeze un mic muzeu la școala Lespezi. Muzeul nu mai există, obiectele fiind luate în grija Muzeului Moldovei din Iași. Minunat era „giocul” care se făcea în curtea lui Vasile Drobotă sau lângă fântâna lui Gheorghe Oniceanu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Au existat și ateliere de cusut, împletit, unde se organizau și sezători. Directorii Căminului Cultural Buda au fost Gheorghe Toma, I. Lăzăroaia, Mircea Stătescu, Ioan Ciubotaru, Elena Rotaru. Până în 1964, la Bursuc activitatea culturală se desfășura în școlile din Bursuc Deal și Bursuc Vale. În 1964, când s-a construit noul local de școală cu clasele I-VIII, vechea școală a fost transformată în cămin cultural, avându-i ca directori pe Vasile Boroianu, Teodora Jugrin, Emilia Palade și Gheorghe Chiperi. Colectivul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
oamenilor pe care i-a iubit și respectat. Fiind un model de educator, un sfetnic bun, cu dăruire, a fost și este și acum, dincolo de stele, respectată de cei cu care a lucrat și colaborat. Căminul cultural din satul Bursuc Deal deservește și satul Bursuc Vale. Cele mai vechi forme de cultură din satul Heci sunt creațiile populare, legate de diferite obiceiuri și mai ales de folclorul Anului Nou. Horele satului, la care participau locuitori de toate vârstele, se desfășurau la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fost sala de spectacole a Căminului Cultural din Lespezi, după care au urmat și celelalte cămine sau școli. Operatori de filme din comună au fost: - La Lespezi: profesor Mihai Grigorescu, Nicu Pepelea, Constantin Luca; - La Buda: Gheorghe Lespezanu; - La Bursuc Deal: învățător Vasile Boroiană, Petrică Jugrin; - La Dumbrava: profesor Petru Jugaru și Mihai Grigorescu; - La Heci: Constantin Bostan, profesor O. Greșanu, învățător Vasile Spataru, Vasile Bostan, Radu Baciu. După război au apărut și primele aparate de radio și televiziune. Primii deținători
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Spataru, Vasile Bostan, Radu Baciu. După război au apărut și primele aparate de radio și televiziune. Primii deținători au fost: - La Lespezi: învățător Al. Bratu, D. Cojocaru, Petru Moglan; - La Buda: Preotul Jacotă, familia Rotaru și familia Minciună; - La Bursuc Deal: familiile Vatamanu, Palade și Postelnicu; - La Dumbrava: Petru Jugaru, Ioan Chiriacescu, Gheorghe Pavel; - La Heci: Petrică Toma, Ioan Hreamătă, Ghiță Slătineanu, Al. Balotă. Bibliotecile, adevărate focare de cultură, s-au înființat o dată cu școlile și căminele culturale. În momentul de față
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în 1950, a urmat Institutul de Educație Fizică și este directorul Liceului Sportiv din Iași. Este antrenor de atletism. Gorcioaia - născut la Lespezi. Joacă rugby în divizia A la Baia Mare. Paul Grigoraș - născut la Pașcani, ambii părinți fiind din Bursuc Deal. Selecționat inițial la lotul de juniori, i-a crescut cota după care a plecat în Franța, jucând în diviziile A și B. Dumitru Pintilie - s-a născut în 1945 la Heci. Liceul l-a urmat la Pașcani, iar I.E.F.S. - ul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Lespezi și-a pierdut vederea. E.S. MARIA ROȘCA - învățător. Născută în 1951 la Dumbrava, a urmat școala generală la Dumbrava și Lespezi, iar Liceul Pedagogic l-a absolvit în 1969, la Iași. A funcționat ca învățător la școlile din Bursuc Deal, Dumbrava și Heci. Bine pregătită profesional, și-a susuținut toate gradele didactice. Având chemare pentru meseria de educator, pune suflet în tot ceea ce face. Este apropiată de elevi și încearcă să-i educe nu doar de la catedră ci și prin
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
o scrisoare expres de la unchiul Wada, în care ne informa că vicontele Kawada își vindea vila din apropierea căii ferate de pe linia Sunzu. Proprietatea cuprindea un teren arabil de mai bine de jumătate de pogon, iar casa se afla pe un deal, cu o priveliște minunată. Unchiul ne-a mai spus că zona era renumită pentru florile de prun. Iarna era călduț, vara răcoare. În încheiere, scria: „Sper că o să vă placă acolo. Am impresia că e absolut necesar să stăm de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de angajator, dar nu cu mult). Prezența culturii a fost înregistrată inițial în psihologie grație contextului creat de succesul pe piață din anii '60 al firmelor asiatice și orientale, succes explicat prin valorile distincte de cele europene și/sau anglo-saxone. Deal, Kennedy și Schein susțin că în psihologie erau deja utilizate concepte cu aceeași identitate semantică și ideatică și, prin urmare, preluarea culturii în psihologia organizațională a fost doar un efort de denominare. Convertirea managerilor și practicienilor anilor '60-'70 la
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
se numără instabilitatea, insecuritatea, starea de provizorat. Organizațiile cu o atare cultură nu oferă șanse de dezvoltare și continuitate a carierei angajaților, nu promovează valori precum atașamentul, fidelitatea, identificarea sau securitatea. Este proprie firmelor din domeniul petrolier sau hotelier"143. Deal și Kennedy au o tipologie bazată pe analogie și metaforă, foarte utilă mai ales atunci când vrem să stabilim personalitatea brandului de angajator. Cultura tough guy sau macho presupune risc mare, rezultate rapide, feedback prompt, orientare pe termen scurt, de fapt
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cu impact direct asupra explicării realității brandului și a distanței dintre aceasta și viziunea brandului, funcțiile culturii au relevanță mai ales din perspectiva strategiilor de implementare a brandului de angajator. Ce funcții are cultura și care sunt mecanismele de influență? Deal și Kennedy vorbesc despre funcțiile de integrare și conservare a atașamentului organizațional al membrilor, de orientare a angajaților spre îndeplinirea obiectivelor organizaționale, de protejare a membrilor în fața pericolelor mediului extern, de inculcare, conservare și diseminare ale elementelor sale de conținut
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
norme de comportament pe patru scale: sprijin și inovație în rezolvarea sarcinilor, relații și libertate individuală. Fidelitatea are un indice între 0,83 și 0,94. Corporate Culture Survey 186 este centrat pe descrierea tipurilor de cultură organizațională a lui Deal și Kennedy (1982). Are 20 de itemi, evaluați pe scală Lickert în cinci trepte. Chestionarul pentru identificarea tipului de cultură organizațională realizat de Charles Handy pornind de la tipologia lui Harrison și Chestionarul FOCUS ce are la bază modelul lui R.
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Organizational culture inventory-form I, Plymouth MI, Human Synergistics. Coman, C. (2004), Relațiile publice și mass-media, Iași, Ed. Polirom. Conway, N. și Briner, R.B. (2005), Understanding psychological contracts at work: a critical evaluation of theory and research, Oxford, Oxford University Press. Deal, T. E. și Kennedy, A.A. (1982), Corporate Cultures. The Rites and Rituals of Corporate Life, Adison Wesley Reading. Diaconu, B. și Oancea, D. (2007), Transparență și credibilitate în practicile de responsabilitate socială corporatistă, www.praward.ro. eBrands și Challenge
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
organizations, Oxford University Press, New York, 1983, Șt. Stanciu și M.A. Ionescu, op. cit., p. 51. 139 Șt. Stanciu și M.A. Ionescu, op. cit., p. 51. 140 Idem. 141 Idem. 142 Jeffrey Sonnenfeld, op. cit. 143 Ibid., p. 52. 144 T. E. Deal și A.A. Kennedy, Corporate Cultures. The Rites and Rituals of Corporate Life, Adison Wesley Reading, 1982. 145 D. Marchand, "Cum gestionăm informațiile strategice", în Cum să stăpânești managementul la perfecție, IDM International, Londra, Business School, The Wharton School of
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
în Cum să stăpânești managementul la perfecție, IDM International, Londra, Business School, The Wharton School of the University of Pennsylvania, Rentrop&Straton, București, p. 308. 146 Idem. 147 Șt. Stanciu și M.A. Ionescu, op. cit., p. 54. 148 T. E. Deal și A.A. Kennedy, op. cit.; Șt. Stanciu și M.A. Ionescu, op. cit. 149 Șt. Stanciu și M.A. Ionescu, op. cit., p. 57. 150 Idem. 151 Idem. 152 Ibid., pp. 60-61. 153 E.H. Schein, "Organizational Culture", American Psychologist, nr. 45, 1990
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ea a fost amânată pentru ora 19:00, fără însă ca actorul Gerard Butler, iubitul Mădălinei, să fi fost printre cei prezenți la fericitul eveniment religios din familia Ghenea. Petrecerea de nuntă va avea loc într-un cort montat pe Dealul Grădiștei din Slatina, cea mai înaltă formă de relief naturală din localitate, unde, în 2005, a avut loc și cununia civilă a primarului municipiului Slatina la acea vreme, Darius Vilcov, și deputata Lavinia Șandru.
Mădălina Ghenea, ținută superbă la nunta fratelui ei - Foto by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/71873_a_73198]
-
Sorin Lavric Să-și fi dorit românii un loc mai plăcut de amplasare a Academiei Române în Romă ("Accademia di România") și nu ar fi putut gasi. Așezată la poalele dealului pe care se întinde uriașul parc de pîni, leandri și arțari - al cărui nume "Villa Borghese" amintește de familia nobiliara care a stăpînit, începînd cu secolul al XVI-lea, suprafața culmii împădurite -, clădirea e la o aruncătura de băț de
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
care, în 1942, publică broșura "Ce-i de făcut?" În 1944, soția îi este executată. În 1946, devine redactorul revistei "Le Monde Juif". În 1949, împreună cu familia, se stabilește în Israel. Eu, Dovid-Ari ben-Meir, Fiul lui Meir-Ce-Luminează-Întunericul, Născut la poalele dealului Ivanos, Pe meleagurile îmbelșugate de modesta mămăligă, Brânză de oi și iuți cașcavaluri, Pe plaiul codrilor, buhailor barosani, Vinurilor vesele și femeilor cu mândri bronzosâni, Unde, prin stepe și porumb roșcat, Mai trăiesc focuri fumegoase Și șatre de țigani; Eu
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]