1,690 matches
-
2001 i-a fost conferit titlul de doctor honoris causa al Universitatății „Babeș-Bolyai” din Cluj. În anul 2002 i-a fost decernat pentru opera sa teologică Premiul Stephanus al Societății Sf. Ștefan din Budapesta. În anul 2003 i-au fost decernate la Budapesta premiile Bethlen Gabor și Fraknoi Vilmos pentru activitatea bisericească, culturală și promovarea memoriei episcopului martir Áron Márton. Cu ocazia comemorării Revoluției din 1956 președintele Republicii Ungare, Pál Schmitt, l-a decorat în anul 2010 cu Marea Cruce a
György Jakubinyi () [Corola-website/Science/303114_a_304443]
-
de Teoria literaturii și Literatură comparată. Revista și-a obținut în timp o adevărată faimă națională și internațională: în noiembrie 1987, la Paris, ea a fost încununată cu „Premiul pentru cea mai bună revistă de literatură și artă din lume”, decernat cu ocazia Bienalei UNESCO organizată la Centrul Cultural „Georges-Pompidou” Faima internațională a revistei "Secolul 20" este legată în mod deosebit de numele redactorului ei șef Dan Hăulică, al artistei plastice Geta Brătescu și al poetului Ștefan Augustin Doinaș. Ea este primul
Secolul 21 (revistă) () [Corola-website/Science/303192_a_304521]
-
include 18 albume cu înregistrări realizate în fruntea diferitelor orchestre simfonice. A fost "doctor honoris causa" al multor instituții, printre care "New England Conservatory" din Boston, "Peabody Conservatory", "Loyola College", "Johns Hopkins University", iar "Columbia University" din New York i-a decernat distincția ""Alice M. Ditson Award"".
Sergiu Comissiona () [Corola-website/Science/302255_a_303584]
-
(n. 20 mai 1978, Botoșani) este un scriitor român contemporan. s-a născut la 20 mai 1978, la Botoșani, județul Botoșani. A obținut „Premiul Festivalului româno-canadian de poezie Ronald Gasparic”, după care, în anul 2002, i s-a decernat „Premiul Național pentru Poezie Mihai Eminescu” pentru volumul de debut "borcane bine legate, bani pentru încă o saptămână". În anul 2005 publică volumul de versuri "cîntece eXcesive", la Editură Cartea Românească, pentru care primește „Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor
Dan Sociu () [Corola-website/Science/302366_a_303695]
-
producțiile cinematografice apărute în anul precedent. Numărul de categorii la care se acordă premiul a evoluat de-a lungul timpului, pe măsura diversificării domeniilor science-fiction. Laureații sunt aleși pe baza voturilor membrilor Worldcon (World Science Fiction Convention), iar premiul se decernează în cadrul convențiilor anuale Worldcon. Numele premiului este un omagiu adus lui Hugo Gernsback, fondatorul celebrei reviste americane de science-fiction, "Amazing Stories" (1926). Uneori Premiile Hugo se decernează retrospectiv, fiind cunoscute sub denumirea de Retro-Hugo. Aceste premii retrospective se decernează în cadrul
Premiul Hugo () [Corola-website/Science/302597_a_303926]
-
aleși pe baza voturilor membrilor Worldcon (World Science Fiction Convention), iar premiul se decernează în cadrul convențiilor anuale Worldcon. Numele premiului este un omagiu adus lui Hugo Gernsback, fondatorul celebrei reviste americane de science-fiction, "Amazing Stories" (1926). Uneori Premiile Hugo se decernează retrospectiv, fiind cunoscute sub denumirea de Retro-Hugo. Aceste premii retrospective se decernează în cadrul unei Convenții Worldcon ce are loc la 50, 75 sau 100 de ani după o Convenție care nu a acordat premiul. Odată atribuite, nu se mai pot
Premiul Hugo () [Corola-website/Science/302597_a_303926]
-
se decernează în cadrul convențiilor anuale Worldcon. Numele premiului este un omagiu adus lui Hugo Gernsback, fondatorul celebrei reviste americane de science-fiction, "Amazing Stories" (1926). Uneori Premiile Hugo se decernează retrospectiv, fiind cunoscute sub denumirea de Retro-Hugo. Aceste premii retrospective se decernează în cadrul unei Convenții Worldcon ce are loc la 50, 75 sau 100 de ani după o Convenție care nu a acordat premiul. Odată atribuite, nu se mai pot acorda alte premii pentru anul în cauză. Categoriile in care se acordă
Premiul Hugo () [Corola-website/Science/302597_a_303926]
-
în foaierul Sălii de Concerte a Radiodifuziunii Române, unde sute de oameni au venit pentru a-i aduce un ultim omagiu, iar ulterior a fost dus la capela din Cimitirul Bellu, unde a și fost înmormântat. Radiodifuziunea Română i-a decernat în anul 2001 premiul ""Interpretul care a dus muzica românească în mileniul III"". Luni, 5 mai 2003, în cadrul unei ceremonii desfășurată la Palatul Cotroceni, Președintele României, Ion Iliescu, i-a acordat maestrului Gică Petrescu Ordinul național Steaua României în grad
Gică Petrescu () [Corola-website/Science/302638_a_303967]
-
2005, a fundat publicația "La Ortodoxia Latină". În 2005, a fundat revista Niram Art, dedicată divulgării și promovării artei românești în contextul european. În 2006, revista a primit Premiul "MAC Presă" pentru cea mai bună publicație de artă din Portugalia, decernat de Mișcarea de Artă Contemporană din Portugalia. În 2008, s-a inaugurat, în centrul capitalei Spaniei, primul Espacio Niram, local complex, care își propune să atragă publicul tânăr către artă contemporană, unde se organizează săptămânal concerte de Jazz, expoziții de
Romeo Niram () [Corola-website/Science/303288_a_304617]
-
accesul în mediul academic. A publicat la "Editura de stat pentru literatură și artă", fiind readmis ca profesor la Universitatea București (1965) și Institutul de Artă Nicolae Grigorescu din București (1968). În 1987 Institutul Yad Vashem din Israel i-a decernat titlul și medalia Drept între popoare pentru salvarea vieții unor evrei din Ungaria (Transilvania fiind anexata intre 1940-1944 la Ungaria). În 1990 a fost numit "Cetățean de Onoare al Statului Israel" (Dosar 3499). S-a întors la Stoiana în vara
Raoul Șorban () [Corola-website/Science/303330_a_304659]
-
povestirilor, despre o posibilă influență a suprarealismului sau a prozei scurte a lui Franz Kafka. Face parte din comitetul de redacție al revistei "Po&sie". A publicat cronici, adevărate «lovituri chirurgicale» în "La Revue littéraire". În anul 2008 i se decernează Premiul Uniunii Latine pentru întreaga activitate literară. Interviuri
Dumitru Țepeneag () [Corola-website/Science/302504_a_303833]
-
propusă de guvernul german pentru Premiul Nobel pentru Literatură. În anul 2008 Müller a fost propusă pentru a doua oară, din partea Germaniei, pentru acest premiu. După ce a fost nominalizată pentru a treia oară, pe 8 octombrie 2009 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură 2009, pentru „densitatea poeziei și sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaților”, fiind a douăsprezecea femeie care primește acest premiu. Valoarea premiului este de 10.000.000 coroane suedeze, ceea ce corespunde cu 972.000
Herta Müller () [Corola-website/Science/302876_a_304205]
-
Aymar (traducătoare în spaniolă a lui Rabindranath Tagore, care-i va deveni colaboratoare neprețuită. După izbucnirea războiului civil spaniol, ia drumul exilului și devine profesor de literatură spaniolă la diferite universități din Statele Unite, Cuba, Puerto Rico. În 1956 i s-a decernat Premiul Nobel pentru literatură. Moare în 1958, în Puerto Rico.
Juan Ramón Jiménez () [Corola-website/Science/302955_a_304284]
-
fost forțat să demisioneze în urma invadării Cehoslovaciei de către armatele țărilor membre ale Tratatului de la Varșovia. Mai târziu, după răsturnarea guvernului în 1989, el a fost președinte al Adunării Federale a Cehoslovaciei, parlamentul țării. Tot în 1989, Parlamentul European i-a decernat lui Dubček Premiul Saharov pentru libertate de gândire. Dubček s-a născut în Uhrovec, Cehoslovacia (pe teritoriul actualului stat Slovacia), la 27 noiembrie 1921 și a crescut în RSS Kirghiză din Uniunea Sovietică (actualul stat Kârgâzstan) ca un membru al
Alexander Dubček () [Corola-website/Science/302947_a_304276]
-
său de muncă. Dubček și soția sa, Anna, au continuat să trăiască într-o vilă confortabilă dintr-un cartier frumos din Bratislava. În 1988, lui Dubček i s-a permis să călătorească în Italia pentru a accepta un doctorat onorific decernat de Universitatea din Bologna și, în timp ce se afla acolo, a acordat un interviu ziarului italian "L'Unità", acesta fiind prima sa declarație publică după 1970. Apariția interviului lui Dubček l-a readus în atenția publicului internațional. În 1989 i s-
Alexander Dubček () [Corola-website/Science/302947_a_304276]
-
Universitatea din Bologna și, în timp ce se afla acolo, a acordat un interviu ziarului italian "L'Unità", acesta fiind prima sa declarație publică după 1970. Apariția interviului lui Dubček l-a readus în atenția publicului internațional. În 1989 i s-a decernat Premiul Saharov în al doilea an al existenței sale. În timpul Revoluției de Catifea din 1989, el a sprijinit Publicul împotriva Violenței (VPN) și Forumul Civic. În noaptea de 24 noiembrie, Dubček a apărut împreună cu Václav Havel într-un balcon cu
Alexander Dubček () [Corola-website/Science/302947_a_304276]
-
arta și cultura etruscă. Una din cele mai cunoscute lucrări ale sale este cartea "Etruscologia" publicată în 1942 la Milano și tradusă ulterior în mai multe limbi, ramâne un punct de referință în cadrul studiului civilizației etrusce. Lui i s-a decernat în 1982 Premiul Balzan pentru științe istorice, cu următoarea motivare a premierii: Pentru că a efectuat cercetări și descoperiri de importanță fundamentală în domeniul cunoașterii antichității, prin săpăturile de la Pyrgi, pentru contribuțiile la interpretatrea etruscilor, cercetările cu privire la Roma și la popoarele
Massimo Pallottino () [Corola-website/Science/302975_a_304304]
-
RSSM (1969), Artist al Poporului din Federația Rusă (1980), titlul de membru de onoare al Academiei Internaționale de film Nike. De asemenea, a primit Premiul de Stat și Ordinul Republicii. În anul 2001, a primit Premiul pentru excelența artei regizorale, decernat la Ateneul Român din București. Emil Loteanu a încetat din viață la data de 18 aprilie 2003, într-un spital din Moscova, fiind înmormântat în cimitirul Vagankovo din capitala Rusiei. Emil Loteanu este autorul a peste 20 de filme, la
Emil Loteanu () [Corola-website/Science/299515_a_300844]
-
de articole și studii, apărute în presa română, germană, franceza, latino-americană, nord-americană, elvețiană. A fost "Cetățean de onoare" al orașului Rio de Janeiro, "Consul de Bolivia" în Honolulu-Hawaii, "Profesor Emeritus" al Universității din Honolulu-Hawaii. În anul 1991 i s-a decernat Decorația de Onoare a Meritului Cultural cu grad de Comandor de către Ministerul Educației și Culturii din Bolivia. Din 1996 este declarat "Cetățean de onoare" post-mortem al Nadeșului.
Ștefan Baciu () [Corola-website/Science/299014_a_300343]
-
de literatură, filosofie și artă. Redactor: I. Negoițescu, iar Radu Stanca se numără printre colaboratori 1945, oct. - Radu Stanca rămâne la Sibiu, ca profesor de "Introducere în estetica teatrului" la Conservatorul popular (până în 1949) 1947 - lui Radu Stanca i se decernează Premiul "Sburătorul" pentru piesa de teatru în manuscris "Dona Juana" 1949, 13 febr. - premiera piesei "Căsuța din câmpie"de S. Marșak, primul spectacol semnat de Radu Stanca, încadrat pe atunci numai asistent de regie; 17 aug. - primește numirea de regizor
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]
-
diferite, "Hagi Tudose" de B. Delavrancea, "Mirandolina" (Hangița) de C. Goldoni etc. 1951, 9 iunie - se căsătorește cu Dorina Ghibu, actriță de la Teatrul Național din Cluj; este numit profesor la recent înființata Școală Populară de Artă din Sibiu 1952 - se decernează Premiul de Stat cls. III, pentru spectacolul cu Hagi Tudose de B. Delavrancea, unui colectiv de la Teatrul de Stat din Sibiu compus din: C. Sincu, R. Stanca ("laureat al Premiului de Stat"), C. Rădulescu, N. N. Matei și S. Mușatescu (premiera
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]
-
Primului Război Mondial, a militat pentru realizarea Marii Uniri de la 1918. Începând din anul 1919 este numită de către regele României ca secretar general al Asociației Române pe lângă Societatea Națiunilor pentru o perioadă de douăzeci de ani. Pentru meritele sale, guvernul francez îi decernează ordinul Cavaler al Legiunii de Onoare. Ca urmare, în anul 1925, Elena Văcărescu devine membru de onoare al Academiei Române, ea fiind prima femeie din România care a beneficiat de acest titlu. Moare la Paris, la 17 februarie 1947, și este
Elena Văcărescu () [Corola-website/Science/299025_a_300354]
-
de "proză subiectivă", la persoana întâi. Realizează traduceri remarcabile din Shakespeare, Bertolt Brecht, Christian Morgenstern, Iannis Ritsos și Paul Celan. Publică peste 50 de cărți de poezie, eseuri și proză, și inventează o nouă limbă poetică, limba spargă. I se decernează în 1969 Premiul Uniunii Scriitorilor din România. În 1985 Nina Cassian călătorește în Statele Unite ca "profesor invitat", cu o bursă Soros, pentru a susține un curs la New York University. După o lună află de arestarea și uciderea în închisoare a
Nina Cassian () [Corola-website/Science/299016_a_300345]
-
și vieții" sale a fost scrierea memoriilor, oglindă a "anilor furați și dăruiți", proiect ale cărui prime două volume, "Memoria ca zestre", s-au bucurat de un ecou important în țară și de numeroase cronici. În anul 1994 i se decernează "Leul literar" de către New York Library. În 2005 lansează la Institutul Cultural Român din New York al treilea volum memorialistic, "Memoria ca zestre. Cartea a III-a". Editura americană Norton îi propune editarea poemelor sale scrise în limba engleză în cadrul seriei Selected
Nina Cassian () [Corola-website/Science/299016_a_300345]
-
Uniunea, care mai există și în prezent, cu sediul la Karlsruhe, este una din cele mai însemnate uniuni ale scriitorilor din Germania. Societatea adminstrează arhiva râmasă de la scriitor, și care este păstrată în Prinz-Max-Palais din Karlsruhe. Începând din 1948 Societatea decernează un premiu care se acordă elevului sau elevei din Germania care au cele mai bune rezultate în anul școlar care precede examenul de absolvire a liceului (numit Abitur în Germania). Elevul premiat ține de obicei o cuvântare care poartă de
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]