1,598 matches
-
ascuns sau fără punerea în concurență a operatorilor potențiali, este exclus să se vorbească de o oarecare legitimitate a sistemului"475. Interesul unei proceduralizări a acțiunii publice nu este acela de a opune "eficacitatea discretă" a unui cerc închis de decidenți transparenței depline a negocierilor constitutive ale acțiunilor publice. Dacă cea dintâi face să nu știm în numele cui și de ce se iau anumite decizii, cea de-a doua poate să paralizeze proceduralizarea, fiecare compromis fiind asimilat cu o trădare. Miza este
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
viață american. Dezvoltarea comunitară urmărește deci să pună bazele unei comunități intermediare (care, pe un perimetru stabilit, nu este decât un amestec echilibrat de comunități primare) cu putere de a face lobbying, ceea ce o face să ia în considerare exigențele decidenților. În acest sens, lobbying-ul este, pentru oamenii de jos, arta de a constitui o putere compactă, capabilă să conteze în luarea deciziilor ce-i privesc, dar obligată, în același timp, să asculte și vocile celorlalți"548. Acțiunea comunitară americană vizează
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
inovarea sistemului educațional în ansamblu? Acestea reprezintă doar o parte dintre întrebările la care agenții schimbării trebuie să găsească răspunsul; * Avizarea sau expertizarea proiectului de schimbare care va solicita activarea unei echipe de specialiști în domeniul educației, care să cuprindă decidenți de la cele trei niveluri: nivelul politicii educaționale, nivelul ministerial, nivelul pedagogic (personal didactic). * Analiza diagnostică a tuturor aspectelor deja menționate; * Planificarea/proiectarea schimbării; * Pilotarea proiectului, ceea ce permite promovarea unor măsuri orientativ-ameliorative; * Implementarea schimbării; * Monitorizarea procesului de schimbare; * Evaluarea schimbării și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în schimbările inițiate de alții și pe care au impresia că nu le pot controla, ceea ce i-ar expune criticilor din exterior. d) Absența "agentului schimbării" sau a "curelei de transmisie", altfel spus absența unui sistem pertinent de comunicare între decidenții și practicienii de la nivelul școlii. e) Legătura incompletă dintre teorie și practică, datorată trecerii într-un plan secundar a domeniului cercetării în educație. f) Baza științifică insuficient dezvoltată, pornind de la ideea că de cele mai multe ori noile practici educaționale nu sunt
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
măsurilor de reformă în educație, promovarea unor politici eficiente de dezvoltare profesională a cadrelor didactice se impune cu deosebire, cu atât mai mult, cu cât acestea constituie motorul principal al reformei școlii românești. Există și voci care susțin că uneori decidenții de la nivelul politicii educaționale par să ignore importanța acestui aspect, promovând cu predilecție reforma unor "variabile externe" de genul curriculum și evaluare fapt lăudabil -, minimalizând însă riscurile care există dacă personalul didactic nu este suficient de format sau motivat pentru
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
formare care să elimine/amelioreze aceste discrepanțe. g) Proiectarea și elaborarea programului de formare. La acest nivel, specialiștii atrag atenția asupra a două elemente: proiectul de formare, ca instrument scris, prin care se urmărește îndeplinirea unor intenții generale, fiind înaintat decidenților spre acreditare, și programul de formare, care are un caracter operațional și prin care sunt vizate obiective concrete. Pentru a-și dovedi viabilitate, atât proiectul, cât și programul de formare trebuie să îndeplinească în opinia lui Ș. Iosifescu (1999, p.
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în același timp. În aceste condiții apar în mod repetat noi întrebări: "Care este statutul actual al managerului școlar?", " Ce calități comportamentale ar trebui să întrunească acesta pentru a garanta performanța organizației școlare?". Sunt doar câteva dintre preocupările actuale ale decidenților din domeniul educației, interesați de promovarea schimbărilor educaționale. Aceste probleme au interesat dintotdeauna specialiștii în domeniul managementului și, mai nou, al managementului strategic. În acest sens, s-au emis ipoteze, s-au realizat studii, toate finalizate prin apariția unor teorii
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
rezultate. Capacitate sporită de încercare a noului; Alegeri în cunoștință de cauză; Angajare emoțională intensă. Tabelul 2. Comportamentul efectiv al managerului în procesul de schimbare (după C. Argyris, 1985) Trecerea de la centralism la descentralizare aduce în atenția specialiștilor și a decidenților în materie de educație o nouă provocare ce va nuanța în chip diferit comportamentul managerial: profesionalizarea managementului educațional. Nevoia de profesionalizare a managementului educațional reprezintă consecința firească a evoluțiilor în domeniu, atât în plan teoretic, cât și în plan practic
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
strategie flexibilă, anticipativă ce trebuie susținută de toți actorii schimbării. A considera că schimbarea în educație se adresează doar cadrelor didactice, sau doar unei anumite zone a școlii românești ar fi total eronat. Dimpotrivă, ea se adresează în egală măsură decidenților, cadrelor didactice, managerilor școlari, dar și elevilor, părinților și comunității în ansamblu, fiecare dintre aceștia putând deveni pârghii de promovare a inovației și schimbării în educație. Acesta reprezintă și motivul pentru care propunem și anansăm spre analiză un posibil ghid
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
din perspectiva societății și a nevoilor ei și nu din perspectiva intereselor sistemului și ale birocrației care îl deservește. Se impune, așadar, o viziune pragmatică în construirea schimbărilor din educație, o reașezare a valorilor școlii și un consens acțional între decidenți, cercetători și practicieni. Gestionarea schimbărilor din educație reclamă un management bazat pe creativitate, care valorifică experiențele, motivează și găsește soluții la probleme dificil de surmontat. Schimbarea nu trebuie să devină un scop în sine, ci un factor care determină progresul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
administrația oficială) devin de cele mai multe ori subiectul știrilor politice naționale și chiar internaționale. Acest lucru se datorează, în primul rând, faptului că provin de la cei care lansează și definesc pentru prima oară o anumită temă (engl. primary definers) de regulă decidenții politici și, în al doilea rând, se datorează faptului că aceste "prime definiții" au consecințe directe asupra felului în care publicul înțelege respectivele teme. Agenda este apoi filtrată, la următorul nivel, de către elite și ajunge ulterior la media, care "împachetează
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
procesul guvernării, dat fiind că de informația diseminată de media depind: a) abilitatea cetățenilor de a înțelege mizele politice și de a-i evalua pe politicieni (de Vreese, 2012; Iyengar, 1991; Matthes, 2012; Scheufele și Iyengar, 2011) și b) capacitatea decidenților politici de a influența opinia publică (Bennett, 2008; Zaller, 2002). În pofida unor astfel de contribuții, considerăm totuși că există în comunicarea politică o multitudine de problematici care încă nu și-au găsit răspunsul, o multitudine de paradoxuri care încă își
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
primește mai multă vizibilitate media, cu atât interesul cetățenilor pentru el crește și, în egală măsură, cresc șansele ca el să treacă și pe agenda politicienilor. În acest fel imaginează autorii un fel de dialog care se produce între presă, decidenți politici și public dialog care determină ce este considerat ca fiind "agenda publică a unui anumit moment sau context" (McCombs și Shaw, 1972, p. 152). Acest dialog se află în interdependență cu "indicatorii" lumii reale, cu situația social-economică a unui
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cărora li se acordă mai multă atenție de către mass-media sunt considerate mai importante (McQuail și Windahl, 1993/2004, p. 88). 2 Sursa: Weaver (2007, p. 144). 3 Acest model presupune filtrarea agendei publice prin interacțiunile dintre mass-media, politicieni și alți decidenți ai vieții publice și public (Entman, 2004, p. 172). 1 Sursa: Brants și Van Praag (2006). 2 Preluare după Le Bohec (2007, p. 46). 3 Rieffel (2005, pp. 118-119) distinge între "imaginea despre sine" (fr. l'image pour soi) și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
achiziționare a activelor 135. Însă, apar trei observații de fond privind investițiile În managementul resurselor umane, corelat cu conceptul de noua economie manifestat prin creșterea volumului de cunoștințe materializate În noi invenții și inovații: 1. Există o preocupare redusă din partea decidenților activității agenților economici din România pentru implementarea unor principii pertinente privind crearea unor colective profesioniste În vederea realizării și dirijării continue a noului În activitatea agenților economici. Motivarea acestei constatări se găsește În faptul că Anuarul statistic pe 2005 menționează că
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
achiziționare a activelor 135. Însă, apar trei observații de fond privind investițiile În managementul resurselor umane, corelat cu conceptul de noua economie manifestat prin creșterea volumului de cunoștințe materializate În noi invenții și inovații: 1. Există o preocupare redusă din partea decidenților activității agenților economici din România pentru implementarea unor principii pertinente privind crearea unor colective profesioniste În vederea realizării și dirijării continue a noului În activitatea agenților economici. Motivarea acestei constatări se găsește În faptul că Anuarul statistic pe 2005 menționează că
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Totuși, medicul poate considera aceste opțiuni inutile sau fără nici un beneficiu, pentru că nu vor produce o restaurare „acceptabilă” a stării de sănătate. Cu alte cuvinte, ceea ce medicul apreciază drept inutil poate să nu fie privit la fel de către un pacient sau decidenții surogat. În consecință, dacă un pacient rămâne de neclintit în solicitarea unei anumite intervenții și dacă intervenția este în acord cu valorile și scopurile sale, atunci cererea ar trebui onorată. Totuși, dacă implementarea intervenției violează conștiința medicului, atunci acesta ar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
bună democrație. Astfel, responsabilitatea se referă la experiența reprezentării democratice, fiind una dintre dimensiunile centrale în măsura în care permite un control efectiv al instituțiilor politice, exercitat de către cetățean sau de către societatea civilă în general, permițând atenuarea problemelor create în mod artificial de către decidenții politici. Mai departe, încercând să definească ce înseamnă o democrație bună, autorul are în vedere cinci dimensiuni. Prima dimensiune este rule of law sau respectarea legii, cea de-a doua se referă la accountability sau responsabilitate. Cea de-a treia
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ascultată și luată în considerație, slaba implicare a familiei în deciziile și în programele educaționale care îi privesc pe copiii cu dizabilități; relația dintre profesioniști și familie este încă bazată pe autoritate și nu implică în mod real calitatea de decidenți și de responsabili ai beneficiarilor; părinții nu pot decide pentru că nu au informația necesară, iar profesioniștii aleg și direcționează alegerile pentru a urmări binele persoanei mai mult prin prisma propriilor informații. în plus, percepțiile profesioniștilor sunt încă de tip tradiționalist
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
viitoare în cadrul procesului de management al riscurilor de securitate a informațiilor 32. 4.3.1.2. Comunicarea riscurilor de securitate a informațiilor Comunicarea riscurilor de securitate a informațiilor este procesul prin care se schimbă sau transmit informații despre riscuri între decidenți și factori implicați din interiorul sau exteriorul organizației. Informații ce se pot comunica: existența, natura, forma, probabilitatea, impactul, metoda de tratare sau alte aspecte relevante privind riscul. Procesul de comunicare trebuie să presupună mai degrabă discuții cu grupurile interesate (stakeholderii
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
forma, probabilitatea, impactul, metoda de tratare sau alte aspecte relevante privind riscul. Procesul de comunicare trebuie să presupună mai degrabă discuții cu grupurile interesate (stakeholderii), cu accent pe consultare și găsirea de soluții comune decât simpla informare cu privire la riscuri de la decident la partea interesată (stakeholder). Stakeholderii, ca orice altă persoană, au tendința să facă judecăți cu privire la riscuri pentru că au percepțiile lor. Aceste viziuni diferite ale stakeholderilor cu privire la riscuri pot avea un impact semnificativ în luarea deciziilor 33. Este de dorit ca
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
2. Analiza riscurilor relevante de securitate a informațiilor Analiza riscurilor reprezintă utilizarea sistematică a informației pentru a identifica sursele și pentru a estima riscul 36. În cadrul analizei riscurilor sunt identificate și înțelese nivelul riscului și natura acestuia. Analiza riscurilor ajută decidenții în stabilirea metodei de tratare a riscului. Analiza riscurilor de securitate a informațiilor presupune 37: * examinarea surselor riscurilor de securitate a informațiilor; * examinarea consecințelor riscurilor de securitate a informațiilor; * probabilitatea de apariție a riscurilor de securitate a informațiilor și factorii
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
unui cetățean orientat către sistem, interesat, care se simte competent subiectiv și eficace politic. Rolul lui în angrenajul societății civile este de a se angaja în acțiuni de influențare a politicii și de control al politicienilor. Presiunea societății civile asupra decidenților politici se consideră că duce la responsabilitatea, receptivitatea și eficiența celor din urmă. Răspunsul presupus va fi o satisfacție mai mare, dar și un activism mai crescut al societății civile, într-o serie de cercuri virtuoase precum cele imaginate de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cele pur politice (partidele și uniunile politice), cu o categorie intermediară semi-politică (asociații comunitare locale, asociații umanitare sau pentru protecția mediului etc.). Cele din urmă sunt mai implicate în politică decât cele non-politice, dar au un contact mai redus cu decidenții politici decât cele pur politice. Din cauza afilierii multiple, tipul organizației trebuie combinat cu activitățile din diversele organizației într-o variabilă dihotomică (introdusă în analizele de regresie) care să exprime distincția între scopurile politice și non-politice. În al doilea rând, autorii
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
fie incluse nediferențiat. Nu se știe însă dacă efectele noii participări vor duce la o mai mare democratizare a politicii, pentru că nu se poate spune cu certitudine dacă noile forme de participare sunt la fel de eficiente ca cele tradiționale în influențarea decidenților politici. Vom aborda în continuare celelalte caracteristici sociale ale participanților, pentru a reveni in extenso asupra problematicii participării politice a femeilor. O a doua observație este că importanța educației în disponibilitatea de a participa a supraviețuit schimbării de repertoriu politic
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]