2,354 matches
-
12. În anul 1330 a avut loc bătălia de la ............... A B Voievodatul care și-a păstrat autonomia și instituțiile specifice În cadrul regatului maghiar. JOCUL „DE-A GHIDUL ȘI VIZITATORII” Sunt expuse În fața elevilor portrete ale marilor personalități din istorie, articole decupate din diferite publicații, albume, hărți, mulaje, reprezentând așezări, arme sau cetăți confecționate de elevi. Se aleg câțiva ghizi pe sectoare. Aceștia printr-o exprimare corecta, clară, vor prezenta vizitatorilor exponatele existente În sectorul respectiv. Vizitatorii trebuie să pună cat mai
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
regularizează, expresiile prind contur. Atitudinile se ordonează, valorile sînt aranjate, societatea începe să fie locuită de fraze și viziuni noi." Ibid., p. 51 Prin conversație, oricine rezumă diversele elemente din propria sa viață obișnuită și orice alt fenomen. [El] "le decupează, le clasează și suferă aceeași tentație ca un documentarist de a le scufunda într-un același univers [fără prudența specialistului și în funcție de regulile sociale, științifice, practice] [...]. Ca urmare a acestui efort, de mii de ori reînceput și repetat, și deplasat
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
aplicate pe aceste două tipuri de text. "Să presupunem că un etnograf de pe Marte care studiază Terra vrea să afle din ce este făcută o "casă". Își alege, prin studenții lui, un eșantion de case, care vor fi mai apoi decupate în bucățele mici, pe fiecare aplicîndu-se cîte o etichetă care să-i indice proveniența. Face apoi grămezi cu aceste bucăți, încercînd să facă grămezi cît mai omogene (bucăți de aceeași culoare, textură etc.)." [Se formează și etichetează ansambluri de lemn
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Dacă reclasăm apoi bucățile în funcție de proveniență, vom putea spune că o anumită serie de case (de exemplu, HLM-urile de la periferii) este făcută în principal din marmură, cărămizi și lemn. Acesta este modul în care Alceste operează pe texte: le decupează în bucăți de fraze, pe care apoi le clasează, toată arta constînd în a decupa cum trebuie bucățile și a face grămezi omogene. Utilitatea programului Alceste este deci aceea de a observa elementele de bază ale discursului, materia din care
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de exemplu, HLM-urile de la periferii) este făcută în principal din marmură, cărămizi și lemn. Acesta este modul în care Alceste operează pe texte: le decupează în bucăți de fraze, pe care apoi le clasează, toată arta constînd în a decupa cum trebuie bucățile și a face grămezi omogene. Utilitatea programului Alceste este deci aceea de a observa elementele de bază ale discursului, materia din care este făcut, fără a priori, ceea ce permite, în principiu, o bună reperare a ceea ce este
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
lucrări, elevii își vor fixa pentru totdeauna forma fruzelor diferiților copaci ( plop, stejar, arțar, mesteacăn etc) și culoarea lor de toamnă. frunzele pot fi folosite în realizarea unor lucrări nu numai în întregime, ci și părți din frunze sau frunze decupate în forma dorită. Alte lucrări care se por realiza din acest material la îndemâna oricui sunt :puișorii din frunze, fluturașul, avionul, barca cu pânze, păpuși, peisaje din frunze,chenar din frunze etc. Având drept scop dezvoltarea priceperii de a aprecia greutatea
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
din plastilină, antene din plastic, elitre din hârtie glace. Trăsurica are coșul dintr-o cutie de margarină învelită în hârtie glace, osiile din pixuri consumate, roțile din dopuri de plastic umplute cu plastilină și este ornată cu flori de hârtie decupate după șablon. „Zâna Primăverii” este o siluetă decupată din carton după șablon și ornamentată după propria fantezie, prin colorare sau lipire de modele decupate din hârtie glace. În finalul orelor alocate, se obține trăsurica zânei Primăverii, condusă de zână și
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
glace. Trăsurica are coșul dintr-o cutie de margarină învelită în hârtie glace, osiile din pixuri consumate, roțile din dopuri de plastic umplute cu plastilină și este ornată cu flori de hârtie decupate după șablon. „Zâna Primăverii” este o siluetă decupată din carton după șablon și ornamentată după propria fantezie, prin colorare sau lipire de modele decupate din hârtie glace. În finalul orelor alocate, se obține trăsurica zânei Primăverii, condusă de zână și purtată în zbor de insecte: fluturi și coleoptere
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
consumate, roțile din dopuri de plastic umplute cu plastilină și este ornată cu flori de hârtie decupate după șablon. „Zâna Primăverii” este o siluetă decupată din carton după șablon și ornamentată după propria fantezie, prin colorare sau lipire de modele decupate din hârtie glace. În finalul orelor alocate, se obține trăsurica zânei Primăverii, condusă de zână și purtată în zbor de insecte: fluturi și coleoptere . O cale de articulare planificată a celor trei tipuri de educație considerăm că este proiectul interdisciplinar
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
ceilalți, uimită că nu-i vede. Perdele de aer vibrau, electrizate, despărțindu-i. Ca și cum soarele, pe care îl simțea pe buze, se risipise între ei. Soarele, precum coroana unui copac fără rădăcini, uriaș, ca un nor, din interiorul căruia se decupase curba albă a frunții de femeie. Apoi cealaltă, simetrică, un culcuș de scoică, urcând, de sub bărbie până la cercelul cald al urechii. Valuri roz. Albe altele, pufoase, violete. Carnea de argilă a soarelui devenit câmp și pământ, în care lumina săpase
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
doar bust. Aproape goală, acoperită doar cu un șal care transmite, parcă, răcoarea înserării. Broderiile și franjurile marginale se odihnesc încă, aparent neînsuflețite, gata să devină, peste doar câteva clipe, șerpi mișcători și veninoși. Chipul și umerii, pieptul tânăr se decupează din argila amurgului. Așteptare calmă și senzuală și provocatoare. — Celebrul tablou de la Karl Friedrich Museum din Berlin ? Pe smalțul înflorit al pajiștii, între amorași care duc coiful, scutul și celelalte arme ale lui Marte, în fața Cupidonului speriat de un iepure
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ochii, în alt tărâm - ceea ce cândva a fost sau ar fi putut să fie. După-amiaza de vară năvălind prin mari ferestre, holul deschizându-se jur-împrejur : soarele. Fața senină, fruntea limpede, sânii goi și albi, salbe de șerpi încercuind gâtul cald, decupat dintr-un peisaj întunecat și fantastic, de către florentinul acela. Mâna gazdei ștergând, apoi, dintr-o dată pata de praf de pe canapeaua roșie. Celula pușcăriei. Pregătirile, moleșeala captivei și viclenia fantomei, apoi, bucuria de a trăi, fie și în nenorocire, în singurătate
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mare și se hâțâna la orice respirație dar noi, nu băgam în seamă toate fleacurile și ne studiam înflăcărați. Giulia când își aducea aminte să răsufle iar o apucau nervii, - Edy, nu te mai foii atâta! Și iarăși ne mângâiam decupând părți din noi! Giulia își aminti de bluză și îmi șopti tare, fără să se ferească... trăiam cu certitudinea, că suntem singuri, toată lumea se evaporase la 100 de grade. - Stai să o dau jos că ne încurcă! Și își azvârli
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
-ntindea ca guma de mestecat... Ferestruica totuși glisa și puteam citi ce se spunea acolo despre cooperativizare. Nu aveam probleme să-mi amintesc textul, fiindcă-l citisem oricum de o mulțime de ori înainte, fără fereastră. Curând însă mi-am decupat singur alte coloane din cărți sau ziare, mijind ochii ca să nu văd ce scrie-n ele, și le-am lipit pe panou. Totul mergea strună. Mi se părea că prind foarte ușor sensul lor, citind dintr-o privire fiecare rând
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
care le evocă și le invocă textul haiku-ului nu sînt distorsionate de trăirea sa. Revelația există pur și simplu În scena, evenimentul, Întîmplarea surprinsă În planul obiectiv, al obiectelor așa cum sînt ele. Cuvintele nu vor decît să noteze, să decupeze și să propună cititorului acel cadru (evident privilegiat) În care și el poate avea o experiență similară cu aceea a autorului. Intenția autorului este mai degrabă una de a nu altera ceea ce a constituit prilejul acelei experiențe privilegiate și de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Textul haiku-ului este prin definiție evocator. El trimite la imagini (care se presupune că au fost văzute sau măcar vizate de autor) și cheamă/redeșteaptă În mintea și În sufletul cititorului fapte, Întîmplări sau scene din care au fost decupate acele imagini. Prima calitate a textului este prin urmare aceea de acuratețe a expedierii cititorului către imaginile de referință sau de abilitate a convocării evenimentului la care se face aluzie. Trimiterea va fi cu atît mai eficace cu cît textul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
film. Cuvîntul imagine are prin urmare mai mult de a face cu aluziile la reproducerea fotografică decît cu acelea la reproducerea artistică. O Încercare de a spune mai exact ce reținem În termenul imagine reală ar fi deci: un cadru decupat din realitate și oferit (direct, nemediat de vreo intervenție a imaginației autorului) receptării prin simțuri fără a-l deforma prin intruziuni umane. Haiku-ul ne aduce În față realul dar sub forma unei singure secvențe detașată de restul lumii. Este
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Pentru haiku, nu cuvintele poemului sînt deci cele care construiesc imaginea pentru a o oferi cititorului. Cititorul receptează și Își formează o imagine percepînd ceea ce există realmente În cadrele pe care autorul, cu abilitatea lui, le-a ales, le-a decupat și i le-a evocat. Abia acum putem să ne Întoarcem la imagine: vedem Într adevăr lucrurile, dar stării lor naturale li se adaugă toată moștenirea simbolică arhetipală cu care le a Înzestrat cultura În care trăim. Vedem lucrurile cufundate
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
niciun fel asupra imaginilor, nu s a insinuat metaforic În text nici ca să-și Încifreze emoția, nici ca-și etaleze cumva măiestria stilistică. Dar mai ales nu a complicat În niciun fel textul. Există doar notația succintă a două fapte decupate cu migală din lumea cea mare. Poemul execută un zoom focalizînd pe locul unde o casă este demolată și apoi, apropiindu-se și mai mult, pe zidul (căzut, povîrnit sau rămas Încă puțină vreme În picioare) unde un melc se
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ca o invazie a inesteticului în estetic (să ne amintim ce spune însuși Arghezi: limba e a noastră doar în piață; de acolo înainte, fiecare cu limba lui; de aici începe stilul). Cum tot la concluzii esențiale ajung analizele când decupează din discursul moralistului Arghezi o estetică a polemistului (expresia "estetică" este a Monicăi Lovinescu) sau când glosează inteligent în marginile estetizării violenței la Arghezi, pentru a nu mai vorbi de subtila poetică a violenței în pamfletul arghezian sau de strategiile
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
folosit la ambii autori), au rolul de a accesibiliza demonstrația, transpunând-o în registrul comun al limbii. 2.6.3. Discursul narativ. E limpede că polemica de presă se sprijină pe existența unei povestiri factuale ca matrice a unui eveniment decupat din realitatea imediată. Intervenția regimului ficțional ține de disponibilitatea autorului concret (A) de a se detașa de narator (N) și de personaj (P). Adoptând schema genettiană, observăm că, în articolul polemic, semnul de egalitate între A și N "simbolizează angajarea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în sine: "Pamfletul lui Iorga se desfășoară numai la cald", dublând la nevoie "violența interioară", și arghezian materializarea (pre)dispoziției polemice într-un demers ludic gratuit a cărui miză fundamentală e arta99. Distincția criticului este întemeiată, însă insuficient exploatată, de vreme ce decupează doar piesele care, în virtutea unei optici comune, întrunesc condițiile literarității: ficțiunea alegorică și poeticitatea. De altfel, propensiunea lirică apare ca o dominantă a literaturii noastre interbelice, alături de pamflet, fapt semnalat foarte de timpuriu de Lovinescu, el însuși polemist de vocație
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
titlu schimbat semnificativ (Dumitru Micu, Arghezi, Editura Institutului Cultural Român, 2005), care, în contextul actual, devine foarte valoroasă, demonstrând o cunoaștere în detaliu (cum ar putea fi altfel rodul unei munci de decenii?) a operei argheziene. Dacă, în ceea ce privește poezia, autorul decupează aceleași "motive lirice fundamentale", uzând de mijloacele unei cercetări critice de dată mai recentă, gazetăria poetului este receptată tot din perspectiva conținutului ideatic și a valorii strict stilistice a limbajului. Același critic și istoric literar privește astăzi, eliberat de constrângerea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și fumând havană, el cere capete și procente din împrumutul popoarelor mai mici." Pentru că vom analiza, mai pe îndelete, ficțiunea iconică în secțiunea dedicată poeticii violenței, aici vom adăuga câteva observații cu caracter general și anticipativ. Observăm că imaginarul violenței, decupat în "cadre descriptive" care interferează cu diferite alte secvențe la nivel textual, captează elemente escatologice pe care le expune cu o detașare grotescă. Pathosul e suprimat în favoarea descrierii "la rece", semn al unui spirit anesteziat, abulic, incapabil să-și exprime
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și că abstractul este într-adevăr la sursa expresiei grafice"57. Cu largile și calmele lui regularități, specialistul în preistorie vine în mod util în ajutorul miopiilor noastre. Rezumând traiectoria artei paleolitice, care ține între -30000 și -8000, Leroi-Gourhan, o decupează în patru stiluri sau perioade. Stilul 1 (30-25000), simbolicul sau pre-figurativul (incizii, cupule sau serii ritmice). Stilul 2 (circa 20000), trecerea de la semn la primele figuri. Stilul 3 (15000), punct de echilibru între geometric și reprezentativ. Stilul 4 (după 12000
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]