113,833 matches
-
reacție Recentele alegeri din Republica Moldova au evidențiat un fapt scandalos (pe care însă, în mod surprinzător, nimeni nu l-a considerat astfel): etalarea fără nici o reținere de către partidul lui Voronin a unor însemne ale comunismului ("regim criminal", cum l-a definit, printre alții, Vladimir Tismăneanu, politolog de notorietate internațională): figura lui Lenin, simbolul "secera și ciocanul" etc. Dacă într-o țară un partid ar fi arborat fotografia lui Hitler sau zvastica în campania electorală, acel partid s-ar fi compromis pentru
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
explică degenerarea confruntării polemice. În mai 1935, Lucian Blaga publică în revista "Gândirea" studiul Spațiul mioritic, capitolul introductiv al volumului din 1936, a doua parte a Trilogiei culturii. Nu reamintesc decât o idee, cea esențială: ritmul deal-vale al plaiului mioritic definește orizontul spațial al culturii române. Lucian Blaga se recunoaște, în mod deschis, continuatorul unei morfologii a culturii, bazate pe sentimentul spațial, impuse de Frobenius și Spengler. Anticipez, afirmând că Dan Botta nu-i va invoca pe aceștia ca precursori în
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
m-a interesat atît poetica genului, cît Ťfenomenologiať cazului individual, atitudinile față de jurnal ale fiecăruia dintre autorii avuți în vedere, miza pe care o folosesc aceștia în scrierea lui, metaforele proprii de care se slujesc pentru a-și justifica și defini concepția după care abordează un astfel de tip de scriitură." (p. 6) Pentru a-și susține teoria, criticul supune analizei cărți cu mare impact la public. Amintiri din copilărie de Ion Creangă ("Amintirile lui Creangă trebuie luate drept ceea ce sunt
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]
-
e că lungmetrajul lui Jeunet e "blindat", mi-e foarte greu să-i găsesc un defect la designul producției, la nivelul cinematografiei sau la orice alt nivel. Montajul e în continuare rapid, dând un ritm alert pe care l-aș defini ca subliminal, pentru că nu ai senzația, deși evenimentele sunt foarte numeroase, că pelicula te grăbește cumva. E melanjul perfect de poveste și de rafinament vizual. Iar despre coloana sonoră am două cuvinte de spus: Angelo Badalamenti. Aș încheia acest panegiric
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]
-
primelor volume ale Hortensiei Papadat-Bengescu, și mai ales concluzia pe care o extrage . La nivel teoretic, demonstrația lovinesciană îi apare autoarei, pe bună dreptate, restrictivă și simplificatoare, tributară unei retorici a contrastelor (criteriile folosite de criticul de la Sburătorul pentru a defini "literatura feminină"- instinctualitatea, pudoarea, sentimentalismul, lirismul, subiectivitatea, misterul feminin ș.a.m.d. - sunt evident discutabile), dar aspectul esențial rămâne faptul că ele nu se regăsesc "în practică", adică pe terenul criticii aplicate. De aici autoarea Studiilor de literatură feminină, extrage
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
ediții Eminescu și Caragiale, cît și altor scrieri de valoare din afara spațiului literar: Istoria românilor de Constantin C. Giurescu sau Biblia tradusă de Gala Galaction. Pentru atîția alții, printre care T. Arghezi, Camil Petrescu ori Mihail Sebastian, sinonimia "editor - prieten" definește firescul. O poveste aparte o are editarea Istoriei literaturii române de la origini pînă în prezent a lui G. Călinescu, în condițiile înăspririi regimului antonescian. Travaliul celor doi, autor și editor, răzbate și din epistolarul lor, prelungit, de altfel, pînă către
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]
-
om în același timp rănit și surîzător, descumpănit și fericit. Un elogiu care este înțelepciune sau începutul unei înțelepciuni a prospețimii și seninătății clasice este acel presentiment de iminență a unei revelații ce întîrzie să se producă, prin care Borges definește însuși fenomenul estetic. (A. I.) Poemul darurilor Reproș ori lacrimi nimeni să nu poată A socoti divina-i măiestrie, Cînd El, cu o superbă ironie, Mi-a dat și cărți, și noapte deodată. În ăst oraș de cărți stăpîn făcut-a
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
că-n aceeași zi fatală Spurca-va marea nava legendară Din unghii strînse de la morți făcută.) La Zürich ori Geneva, cînd nebuna Mea soartă a vrut să fiu și eu poet, Mi-am stabilit, ca toți, canon secret De-a defini cu-nverșunare luna. Amarnic mă sileam să aflu chipul De-a depăși modeste variații, Cu spaima că Lugones comparații Cu ambra folosise și nisipul. Cu fildeș depărtat, cu fum, cu nea, Pe rînd a fost asemuită luna, Dar versul să
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
criza lecturii în lumea contemporană. Oarecum paradoxal, deși pare atins de o boală gravă care îl face în permanență să gliseze dintr-un plan într-altul (aflăm într-un loc că, în psihiatrie, "femeia visurilor" este expresia utilizată pentru a defini un atac de panică), Thomas realizează analize punctuale cît se poate de coerente. De altfel, pentru a spori starea de confuzie pe care o trăiește cititorul, autorul însuși se întreabă flaubertian, la un moment dat, dacă nu cumva Thomas este
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
înseamnă că-i fals, nici atunci cînd unele din trăsăturile enumerate nu sînt ale sale". Ceea ce nu e așadar un semn de inautenticitate a lui Bacovia, ci doar unul de inhibiție, de timorare, un cifru psihologic. Modalitatea bardului de-a defini condiția poetului, constată mai departe exegetul, e una apofatică, din care mai curînd ar reieși ce nu este poetul decît ce este: "Nu e Ťpoetť, deducem, insul care, din vanitate sau din complezență, își alterează natura, superficial și limbut, cel
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
competiția scrierilor făcea posibilă o determinare estetică și nu doar civică a producției literare, canțonetele comice și micile gingășii lirice în vers fluid nu mai puteau satisface spiritele, cu atât mai puțin justifica o situație artistică privilegiată". Cât de bine definește prefațatorul veritabilul seism literar al acelor ani: trecerea necesară de la determinarea civică a poeziei la determinarea ei estetică! Cu atât mai binevenită și mai convingătoare este schimbarea-prin-continuitate pe care Vasile Alecsandri o va realiza în creația sa poetică din Pasteluri
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
Tinerii poeți preferă stilul minimalist, cel de concentrare ale celebralității și esteticului. Tudor A. Ursente scrie în stilul minimalist sub auspiciile principiului lui Mies van der Rohe care a spus: "Less is more": “mai puțin înseamnă mai mult”, pentru a defini strategiile estetice. Aș numi noul procedeu de versificare un altfel de simbolism la început de veac, într-o avangardă situată pictural și acustic, cuvintele devenind valori în sine, expresiile devenind informație. Despre minimalismul practicat și în veacurile trecute, dar actualizat
PREFAŢĂ- TUDOR A. URSENTE, FĂRĂ HASHTAG de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382679_a_384008]
-
constrast, la Cotroceni, apare o mișcare contrară, împotriva Președintelui și a DNA-ului ( adevărații vinovați de crearea acestei situații! ), în sprijinul Guvernului și apărarea rezultatului alegerilor parlamentare din decembrie 2016. Toți sunt de acord că abuzul în serviciu, așa cum este definit, permite procurorilor să aresteze pe oricine pentru orice, iar denunțul poate opera, fără nicio limitare în timp, dacă trebuie, chiar de la naștere, numai că cei din Piața Victoriei, par să agreeze aberațiile acestor coduri, deși e greu de crezut. Mai
DRUMUL APELOR, 18 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382751_a_384080]
-
iubitor", spune o altă stihiră. Sădită în mijlocul Postului Mare, Crucea înfățișează celor ce s-au curățit în timpul celor trei săptămâni primele binefaceri duhovnicești pe care le aduc virtuțile lor. Crucea apare ca un pom al vieții, din mijlocul Raiului. Ea definește și caracterizează tot timpul celor 40 de zile și conduce la Sfânta Înviere. Astfel, vremea postului este un timp răstignit care duce la Învierea lui Iisus Hristos. Până ca Mântuitorul să se răstignească pe cinstitul ei lemn, Sfânta Cruce a
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
provocare, dat fiind că tot dumneavoastră spuneați că acest fenomen "muribund" și-a extins granițele în Asia și în Europa de Est în ultimii douăzeci de ani? Mai putem vorbi de Postmodernism cînd poetica mișcării astăzi este atît de diferită de ceea ce defineam cu acest nume în anii '80? Douwe Fokkema: Problema definiției e mai puțin interesantă. Ceea ce consider important este conceptul care o subîntinde și modul în care sînt folosite posibilitățile poeticii postmoderniste. Pentru început ar trebui să facem o distincție între
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
Rodica Zafiu Dacă unele sensuri ale cuvântului atmoferă sînt ușor de definit (cel științific, de pildă) - altele rămîn esențialmente vagi: DEX menționează un "mediu social înconjurător, ambianță" și o "stare de spirit care se creează în jurul cuiva sau a ceva"; în unele dicționare străine apar mai multe referiri la domeniul estetic - "climatul
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
luat cu asalt ministerul, urmat, după 1996, de ex-bursierul occidental, de "engiositul" bun la toate și la nimic. Dar nici unul dintre tipurile profesional-umane invocate nu se compară cu cel parașutat în ultimele luni în minister. Noua categorie nu poate fi definită nici social, nici fiziognomic, ci moral: omul rău. Un individ care nu e nici prost, nici deștept, nici frumos, nici urât: e o lichea sinistră obsedată doar de obstrucție și de grija de-a produce în jurul lui cât mai multă
Răutatea vine pe unde radio by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16062_a_17387]
-
precauție trebuie, totuși, să-și ia și acesta din urmă atunci când citește: de a nu uita că, din moment ce cartea prezintă stereotipurile imaginate de români, subiectul cărții este nu atât evreul, cît românul, pentru că "avem nevoie de ei pentru a ne defini mai bine pe noi". Andrei Oișteanu - Imaginea evreului în cultura română; studiu de imagologie în context est-central european; ediție ilustrată; București, Humanitas, 2001. 472 p. Rudele bunului sălbatic... Toată lumea are impresia că înțelege perfect modul în care funcționează într-o
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
Cum ea urma să apară imediat după vizita la București a lui Gorbaciov, care l-a acuzat pe Ceaușescu de "nepotisme", autorul a fost nevoit să schimbe titlul și să asiste la apariția cărții într-un tiraj pe care îl definește drept "confidențial". La acea dată, antropologia era în România un cuvânt căruia cu greu îi putea fi asociată o realitate. Or, cea mai amplă secțiune a cărții lui Nicolae Constantinescu realiza o excelentă sinteză asupra principalelor probleme și teorii ale
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
variante povestite pe îndelete, reprezentînd, mai cu seamă ca arie de răspîndire, abia o infimă cîtime din amintitul sector al culturii populare". Mai tîrziu, în 1985, Romulus Vulcănescu, autor al unei dense lucrări intitulată Mitologie română, exegeză teoretică a domeniului, definea scrierea lui Tudor Pamfile numai o "mitografie antologică", ba chiar socotind că ea nu aduce nimic nou față de antecesori. Dar alți specialiști, ca, de pildă, Ovidiu Papadima, au socotit că lipsa de metodă a lui Pamfile e, dimpotrivă, un merit
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
oferi norme comportamentale. Cartea sa nu este un ghid al intelectualului modern. Dar discuția pe care o desfășoară e foarte importantă în măsura în care ne permite să înțelegem care sînt opțiunile disponibile, care sînt pericolele și dezavantajele. Rolul intelectualului e greu de definit, mai ales în absența unei definiții funcționale. Pentru mulți, termenul e mai curînd un calificativ-adjectiv cu valoare evaluativă, decît un simplu descriptor-nume. De aceea mulți se feresc a se declara intelectuali (e ca și cum te-ai declara filozof pur și simplu
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]
-
în aqua forte consacrate pe vremuri de Jean Cau lui Orson Wells și altora. De un sarcasm bine temperat, portretul schițat de dl Pleșu unuia din trubadurii ceaușiști pleacă de la premisa că nimic nu este mai potrivit în a-l defini pe dl Păunescu decît cantitatea: "E teribil ce mult poate să scrie (și ce lung!), ce mult poate să vorbească, ce volume groase tipărește, ce mulți decibeli are glasul său, ce mare e conturul fizic al prezenței sale" etc. Ideea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
marile sale compoziții, indiferent dacă sunt realizate în anii douăzeci și se numesc Cosași odihnindu-se sau în anii cincizeci și se numesc Semnarea apelului pentru pace, se înscriu în aceeași măsură în proiectul tînărului sistem comunist de a-și defini un profil moral și a-și identifica un conținut filosofic. Că profesorul Camil Ressu avea o altă atitudine, că omul de cultură nu era nicicum un colaborator docil al regimului, ci, din contra, un reprezentant demn și liber al apusei
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
grădini verzi cu fântâni publice, prăvălii de lux, procesiuni bogate, sărbători, carnavaluri, spectacole de teatru, focuri de artificii, calești aurite, aventuri galante, poezie, șoapte și cântece de dragoste, parfumuri, fructe, toalete, pictură ("totul se dizolvă într-o puritate greu de definit", p. 38) etc.... Totul se întrepătrunde ca într-un tărâm "la mijloc de rău și bun", într-o lume supraîncărcată cu de toate (lumea ca bazar), melancolică și decadentă, surprinsă însă cu multă eleganță și rafinament. Pe scena textului, lumea
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
furnizează mai multe citate lămuritoare și cuprinde și familia lexicală a termenului; din ea fac parte adjectivul regățenesc, adverbul regățenește și chiar un verb - a regățeniza (folosit de Cezar Petrescu). în Dicționarul limbii române moderne (DLRM 1958), cuvîntul regățean era definit în mod destul de exact - "locuitor din provinciile care constituiau România înainte de războiul din 1916-1918" -, dar prudența politică se manifesta într-o paranteză de avertisment: "ieșit din uz". De fapt, în definirea cuvîntului regățean erau activate simultan cîteva tabu-uri ale
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]