3,536 matches
-
și să ne pună pe fugă. Câteva minute mai târziu, apăru procurorul Silviu Angheliu. La ivirea sa, inculpatul nu schiță niciun gest, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Rămase nemișcat pe scaun. Doar senzația de nonșalanță pe care o degajă se întări mai mult. În schimb, ofițerul și subofițerii luară poziția drepți și salutară cu mâinile la caschete. Procurorul nu-i luă în seamă. Nici pe el, nici pe ceilalți. Își trăsese o morgă de plictiseală și dezgust, de parcă ar
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
înghită gălușca. Redeveniră mofluzi. Și își frânseră mâinile de ciudă. Spre marea lui satisfacție. Pe care le-o picura ca pe un venin în sânge. Deși sta jos, tolănit în scaun, îi privea de sus, ca din înaltul cerului. Chicotea. Degaja o trufie fără margini. Se puse chiar să-i dădăcească aidoma unui atotcunoscător pe niște învățăcei cu caș la gură. Nu mai constituia o anchetă. Se transformă într-o dispută. În care el era protagonistul. Le dădea lecții. Își bătea
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
ceva, neașteptat, a intervenit, parcă. Alinuș era mai vesel, mai plin de elan, mai avântat, ca n alte dăți. Primul - la urcat; primul - la schiat; primul - la declanșarea concertului; primul - la servitul mesei. Și,încă ceva: o anume grabă, se degaja, din toate mișcările sale, din tot ce spunea, din tot ce făcea. Dar, ce-i cu tine, azi, Alinușule?, l-a întrebat, careva,în timpul mesei. Ce să fie? Nimic. Nu se poate. Ce nu se poate? Parcă, ceva, nu e
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
un mic tratat de istorie și de morală creștină, la nivel de individ, de regulă ignorat în generalizări și sinteze științifice, tratat gustat de lector pentru autenticitatea sa și specificul social românesc dintr-o perioadă grea. Din textul „amintirilor" se degajă spiritul civic al povestitorului, comportamentul lui în limita strictă a moralului, a cinstei, a devotamentului pentru binele societății în care a trăit. El scrie undeva: ,,A fi liber, înseamnă să trăiești civilizat și întotdeauna să faci ceea ce trebuie, folositor și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
lăsat țigara în echilibru pe pervaz și s-a apucat să improvizeze o scrumieră de hârtie dintr-o foaie de caiet, scrisă cu creionul. Când a fost gata, a scrumat în ea până când incandescența pură din vârful țigării s-a degajat complet din învelișul ei de cenușă: „Mi s-a propus să intru în Securitate...“ Mintea mea e lentă și mai mereu dusă aiurea, așa că ratez de obicei clipa. Cele mai grave mo men te din viață le-am trăit de parcă
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
devenit, într-o complementaritate... barbiană poet de notorietate națională, au vocația eșecului. Corelativ, este mai presus de orice îndoială că Filigran a pierdut mult ca forță a semnificației nefiind publicat la momentul potrivit. Citit cu un ochi atent și detașat, degajă o impresie puternică de desuetudine (idei, adevăruri, crâmpeie de viață, mentalități, informații benigne aparțin unui timp revolut). Ultimii 15 ani din istoria actuală a României au produs mutații adânci în structura societății noastre, de la schimbarea sistemului politic până la o altă
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
din mâinile înaintașilor noștri. Numai credința și totala uitare de sine au putut ajuta acei oameni să făurească asemenea minuni artistice, astfel încât și noi, după sute de ani să le putem admira, să ne pătrundem de sfințenia pe care o degajă. Cu siguranță nu va fi ultima vizită. Mihaela Spiridon, împreună cu fii Spiridon, Mihai și Alexandru, Botoșani * 3 august 2003 Între comorile de arhitectură ale Moldovei, Mănăstirea Secu este o bijuterie unică, iar sufletele care o locuiesc sunt pline de har
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
chip, care, Într-adevăr, chiar și atunci cînd era În viață, purta o culoare gălbejită, bolnăvicioasă pe obrajii fleșcăiți, ușor buhăiți, avea uscăciunea tipic irlandeză - a irlandezului de la oraș -, buzele subțiri, supte, ușor lăsate În jos, arborînd o expresie de degajară ascunsă, de umor corupt și tainic. Chipul acela era În același timp mohorît, jenat, irascibil și servil, chipul omului mărunt - paznic de teatru, portar la un depozit dărăpănat, la o clădire cu birouri sau la un bloc cu apartamente ieftine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
partea aceea schimba culorile. Erau acolo majoritatea culorilor pe care le cunoștea; și ideea era că dacă erai primul care alinia o culoare pe verticala acelei suprafețe, sau pe orizontală, atunci erai câștigător. Când primul joc era câștigat, câmpul era degajat pentru un nou joc prin apăsare pe un desen aflat lateral: un buton de control cu ajutorul căruia un computer stabilea cu promptitudine o linie nouă, ascunsă, câștigătoare și o culoare câștigătoare. Existau niște indicii, după cum îi explică tânărul împărat, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
ecourile propriilor pași erau, de fapt, ai altcuiva care îl urma. îl trecură fiorii. Se lipi de un gard viu și așteptă. Pașii străini șovăiră, apoi își continuară cu hotărîre drumul. în obscuritatea înnourată a ceții, apăru o umbră care degaja o densitate neverosimilă de negru, apoi silueta zveltă a Rimei trecu pe lîngă el, aruncîndu-i doar o privire scurtă. El alergă după ea și o strigă bucuros: Rima! Eu sînt! — Așa, deci. Te căuta Provost Dodd. — Cine-i Provost Dodd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
curînd pentru femei decît pentru bărbați. Știu că majoritatea femeilor trebuie să muncească acasă pentru că acolo cresc oamenii, dar cînd lucrezi acasă, ai mai multă libertate decît atunci cînd lucrezi într-un birou, într-o fabrică; mai mult... Vocea lui degaja un ecou care concura cu propriile cuvinte. Pentru a încheia propoziția și a fi auzit, începu să țipe, producînd o explozie asurzitoare, care se stinse abia în cîteva minute. După aceea se încruntă la aerul din fața lui pînă cînd vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
zid care închidea orașul, deși zărea siluetele copacilor proiectate pe linia orizontului. își aminti cum îi povestea mama despre acești copaci cînd era foarte mic. îi evocau un șir de cămile traversînd deșertul. Tavanul de nori coborî și mai apăsător, degajînd o bură subțire ca o ceață care se lasă. Polei străzile pînă cînd reflectară cerul străveziu, iar un pescăruș care zbura deasupra străzii păru că plutește sub ea. Orașul părea suspendat între întinderi de aer cenușiu, iar ferestrele se ridicau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o parte, nici de alta. Lanark își zise hotărît că, dacă aceasta era noua conducere a Unthank-ului, pe el nu-l impresiona. Aveau gesturi patetice și vehemente sau apatice și plictisite. Unii aveau semnul consiliului pe frunte, dar nici unul nu degaja puterea calmă și reținută a unor bărbați ca Monboddo, Ozenfant și Munro. Ați putea să-mi vorbiți despre comitet? îl întrebă Lanark. — O să ajung la asta. Războiul s-a încheiat și creatura împreună cu organele sale au devenit mai puternice ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
îneacă sau mor la foametea care vine după aceea, iar consiliul îi ajută pe supraviețuitori, iar cei care ajută organizează industria țării în stiluri pe care creatura le consideră profitabile. Sînt sigur că acest comisar de trafic dorește cinstit să degajeze intersecția. Sînt sigur că experții lui au treburi mai urgente. Și mai sînt sigur că în trei zile, cînd administrația noastră se va prăbuși și orașul va deveni o hoardă de răsculați înfometați, consiliul va introduce un program onest de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
noului model Algolagnics define un obiect periculos. La început afem doar fibrațiile, dar după două zile, pe scara feche a timpului, sublimarea produce fum radioactif de un tip neobișnuit de letal și cu arie mare de răspîntire. — Dar de ce nu degajați dumneavoastră dezastrul? întrebă Lanark pierzîndu-și răbdarea. Nu aveam costume de protecție. Fără ele nimic nu poate trăi pe o arie de șaizeci de metri în jurul acestor obiecte. — Sînt grele? insistă Lanark. Nu puteți inunda drumul și pe ele odată cu asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cred că prezența mea e suficientă, nu-i așa? La început îi veni greu s-o țină, pentru că muzica era atît de rapidă și de sincopată, că toți ceilalți dansau fără să se atingă. Lanark dansă pe sunetul mai lent degajat de cameră, al cărei singur zgomot era conversația. Ascultate laolaltă, toate conversațiile sunau ca o cascadă care sporovăie într-un lac, transformînd orchestra într-un zumzăit de insecte înfierbîntate. La început, ceilalți dansatori se loviră de el, dar mai tîrziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
grăbite pe care statul modern o cere imperios. Oameni palizi și rozalii ca mine nu au nici un motiv să îndrepte un deget disprețuitor. Poeții ne spun că timp de două milenii Europa a vibrat și s-a întreținut cu energiile degajate de lichidarea Troiei asiatice. Citez din celebrul epos lancastrian: „De cînd asediul și asaltul au încetat în Troia, Orașul sfărîmat a ars pînă la cenușă, Enea cel Viteaz și-ai săi de viță-soți Provincii au prădat și stăpîni au devenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de pomeții obrajilor mei, bine accentuați; în jos, cu piciorușe cu tot, abia îmi ajungea la limita bărbiei. În dreapta desenului, un con de umbră subțire și ascuțit, cu vârful în sus, marca vidul. Senzația de straniu și de diafan se degaja mai ales din ansamblu, zămislit parcă din transparențe și palori... Al doilea desen, intitulat „Starea Lumii“, n am să-l descriu. Am să vă spun doar că începea, jos, cu mulțimea infirmilor care viermuiau în marea cutie a maladiei conștientului
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
scena. Își propusese să nu-l slăbească din ochi pe Corl. Tot n-avea altceva de făcut. Nimeni nu părea să simtă nevoia de a fi ajutat de singurul nexialist aflat la bordul navei Space Beagle. În timp ce privea, poarta fu degajată. Directorul Morton păși peste pragul ei și intră în clădire, împreună cu un membru al expediției. Curând după aceea, Grosvenor le auzi vocile în aparatul lui. Individul care-l însoțea pe Morton vorbi cel dintâi: - E o adevărată hecatombă! Pesemne c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
pregăteam să-l dau și eu, zise căpitanul. Consider că securitatea navei e în pericol și este de datoria mea să o apăr. Faceți loc! Dați-vă înapoi! Adăugă el pe un ton poruncitor. Îi trebuiră multe minute până să degajeze coridorul. Grosvenor era mulțumit de intervenția căpitanului. Dacă monstrul ar fi ieșit din cușcă și i-ar fi găsit pe oamenii aceia îmbulziți în fața ușii, ar fi putut să dea iama-n ei, omorându-i sau schilodindu-i pe mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
legătura cu Robert Hedrock. - Un moment, vă rog. Chipul bărbatului care apăru aproape imediat pe ecran era mai degrabă masculin decât frumos, dar părea nu numai puternic, ci și destul de sensibil, iar fiecare încordare a mușchilor, fiecare mișcare a lui degajau o mândrie și o vitalitate care te uimeați. Personalitatea bărbatului iradia din imagine un curent magnetic continuu. Când vorbi, glasul lui sună calm, deși puternic: - Departamentul de coordonare. - Aici e Lucy Rall, paznica lui Cayle Clark, potențial ofițer al Imperiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
patru milioane de oameni fuseseră uciși acolo în doar câțiva ani. Le găseai prin păduri, pe după tufișuri, la marginea drumurilor, la fel de răspândite precum florile sălbatice. Dar nu stătuse niciodată atât de aproape de unul așa de... proaspăt. Căldura pe care o degaja corpul femeii în timp ce Maggie îi atingea spatele o înspăimânta și o nedumerea. Începu să tremure, apucându-i instinctiv brațul, încercând să o ridice, ca să nu mai zacă pur și simplu acolo ca un, ca un... cadavru. Atunci auzi podeaua din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
a lui Canton pentru un viitor global încărcat de succes vine ca o schimbare proaspătă în urma rapoartelor deseori deprimante care circulă prin lume. Inteligența, agerimea și pasiunea lui Canton, ușor de depistat în numeroasele discursuri ținute în lumea întreagă se degajă acum și din proza sa.” Barbara A.Prope, președinte, World Affairs Councils of America „Canon face o treabă extraordinară când identifică cele zece tendințe care ne vor modela viitorul. Dacă doriți să fiți pregătiți pentru Viitorul extrem, atunci citiți această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
american a fost fisurat în acea zi odată cu turnurile World Trade Center și cu clădirea Pentagonului. Și totuși, încă suntem aici. Pe măsură ce înaintam pe lângă gărzile de securitate și intram prin spate în clădirea Biroului Oval, am simțit o neliniște pătrunzătoare degajată de clădire și care plutea în încăpere. Mi se ceruse cu ceva timp în urmă să pregătesc un briefing pentru președinte și consilierii săi și mă conformasem. Așa că știau deja care era opinia mea; acum eu eram cel care vroia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
oamenii preferă ciberdoctorii -------------------------------------------------------------- Aceasta va conduce la o asistență pentru sănătate mai ieftină disponibilă pentru mai mulți oameni care au nevoie. De fapt, companiile de asigurări ar putea ajunge să solicite utilizarea robodoctorilor și a ciberdoctorilor întrucât precizia și încrederea degajată de aceștia sunt net superioare decât aceleași trăsături ale ființelor umane. Utilizarea roboților și a ciberdoctorilor va fi un șoc pentru mulți dintre noi la început, dar la fel a fost și mesageria vocală și comerțul online. Dreptul la longevitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]