1,414 matches
-
Printre alții, da. Urmăresc îndeaproape ce se întâmplă aici. E posibil ca Hamas să fi simțit nevoia să-și arate - îmi cer scuze - boașele prin uciderea unui cercetător care scotea la iveală un adevăr ce nu convenea. Dar ar fi deghizat ei asta într-un asasinat pentru colaborare? Cu siguranță l-ar fi făcut să pară o execuție de stat, dacă ar fi vrut să-și întărească legătura cu al-Qaeda. Maggie făcu o pauză. —Sau poate și ei au vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
care trebuia să lege Africa de Sud cu Sudanul. Cecil Rhodes tocmai lansase proiectul unui vast imperiu britanic al Africii, din Egipt și până la Capul Bunei Speranțe. Aspirațiile portugheze zădărniceau acest măreț imperiu și atunci agenții britanici se așează la lucru; agenți "deghizați în misionari protestanți, în exploratori științifici sau simpli negustori" (Joîo Ameal). Guvernul britanic încurajează intrigile între șefii triburilor, înarmează grupuri de rebeli, declară posesiuni engleze teritorii care până atunci fuseseră portugheze (Masiona, în 1888; Rhodesia în 1889). Și pentru a
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
lui Sidonio Paes: Președintele - Bernardino Machado - e silit să-și semneze demisia. Afonso Costa e condus pe bordul vasului Viana. Dictatorul nu-și ascunde frica. Dacă află nemții că sunt pe bord, ne vor ataca... Dar e ușor să mă deghizez... Am la mine cele trebuincioase pentru ras..." (Costa, ca toți revoluționarii portughezi, purta barbă). Rămâne totuși arestat - și i se dă numărul 3307. Șapte ani după instaurarea republicii, regimul se prăbușește tot printr-o sângeroasă luptă de stradă, începută la
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cu mâinile Încrucișate, rezemat de stâlpul din stânga al porții, savuram plăcerea de a Închide ochii, ascultând astfel cum Îmi bate inima și simțind burnița oarbă pe față, auzind de departe zgomotele intermitente ale partidei, imaginându-mă o ființă exotică fabuloasă deghizată În fotbalist englez, compunând versuri Într-o limbă pe care nimeni n-o știe despre o țară Îndepărtată pe care nimeni n-o cunoaște. Curios, nu eram foarte popular printre colegii mei. Nici măcar o dată În cei trei ani petrecuți la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
marii febrei aflată în fază de incubație. Din lecturile copilăriei își amintea că un anumit rege din orient, nu era prea sigur dacă era rege sau împărat, cel mai probabil e că era vorba de califul din acea vreme, ieșea deghizat din când în când din palatul său ca să se ducă să se amestece cu poporul de rând, cu pleava, și să asculte ce se spunea despre el în flecărelile deschise de pe străzi și din piețe. În realitate, nu erau atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
s-a exilat de cealaltă parte a frontierei și se află, la această oră, în mod sigur, în ședință de lucru cu colaboratorii săi, vom afla cu care și pentru ce. De aceea, acest primar nu are nevoie să meargă deghizat cu barbă și mustăți, figura pe care o are în locul unde stau de obicei figurile îi aparține, este cea dintotdeauna, doar puțin mai îngrijorată ca de obicei, așa cum se observă după ridurile de pe frunte. Unii îl recunosc, dar sunt puțini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
e mai bine să cunoaștem cât mai mult despre el înainte să ajungem în contact direct, Am o idee, spuse al doilea adjutant, Altă idee, întrebă prost dispus comisarul, Garantez că asta e din alea bune, unul dintre noi se deghizează în vânzător de enciclopedii și în felul ăsta va putea să vadă cine apare la ușă, Trucul ăsta cu vânzătorul de enciclopedii s-a fumat demult, spuse primul adjutant, în afară de asta, în general femeile sunt cele care vin să deschidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
omul a ajuns un sublim creator. La plecarea din peșteri, nu am luat decât tabieturile. La izvoare, toate speranțele sunt plăpânde. De la Neanderthal la Premiul Nobel aproape nimic spectaculos din punct de vedere biologic. Unii se transformă, alții doar se deghizează. S-ar putea ca în curând să fim împinși în rezervații alături de bizon și de capra neagră. Nu ne mai mănâncă nici lupii. Pentru că avem modificări genetice. Speranța noastră de viață s-a dublat în ultimul secol. Am devenit niște
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Defilează prin fața noastră aceeași istorie cu picioarele ei nespălate și varicoase. E trist să constați că trăiești într-o țară vitregă. Memoriile trebuie să povestească mai mult viața epocii, decât pe cea a autorului. Până acum istoria nu s-a deghizat decât în monstru. Popoarele expansioniste nu au timp să devină prospere. Istoria rămâne violatorul fundamental al condiției umane. Memoria istoriei îi reține pe cei care ucid popoare, nu indivizi. Istoria se repetă obsedant. Deși are destulă imaginație. Cotiturile istorice atrag
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
la pace. Tot în contul onoarei am trecut și faptul că au fost invitați la botez foarte mulți profesori de-ai mei, dar și niște domni care umblau, de regulă, pe străzi, mascați în milițieni, iar acum i-am văzut deghizați altfel. Am cântat cu atâta patos un memorabil Mulți ani trăiască, încât au aplaudat și milițienii, despre care, se știe, n-au nimic în comun cu arta muzicală; sau poate că din cauza asta or fi aplaudat, săracii. Apoi am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
răpește fără rușine bunurile noastre...> Multă vreme au circulat felurite povestiri și legende în legătură cu atitudinea lui Cuza față de călugări. În mai toate, domnul este arătat ca un om drept, revoltat de dezmățul și abuzurile monahilor, constatate și personal, pe când umbla deghizat pe la mănăstiri, ca om sărac, cerând adăpost și hrană. Peste tot sărmanul, sub al cărui veșmânt se ascundea domnitorul, era întâmpinat cu ostilitate, alungat, în cel mai bun caz tratat cu indiferență și dispreț. Problema avea însă și serioase aspecte
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
oasele scheletului pe piele, astfel încât, atunci când își încheiară sarcina, puteau fi luați drept adevărate schelete în viață. — Ce fac...? José Correcaminos venise din nou alături de el și se așeză pe o pirogă răsturnată cu fundul în sus pe mal. — Se deghizează în schelete, răspunse el. Azi e o zi cumplită. Ziua în care capetele vor fi într-adevăr micșorate și când spiritele morților rătăcesc prin sat, încercând să-i prindă pe învingătorii lor. Văzând scheletele care umblă, ele cred că și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și Orfeu, că este descendent al templierilor și rozicrucienilor, ordine pe care le-ar fi unit sub forma unui nou ordin denumit Ordinul Catolic al Trandafirului și Crucii. Ca o ilustrare a parodiei mistice, Nordau relatează cum acest personaj se ”deghiza” cu o robă din satin neagru ori albastru, își tundea barba și părul, negre și dese, în forma tunsorilor vechilor babilonieni, uza în scrierile sale de caracterele gotice și folosea cerneală galbenă sau roșie și desena ca blazon distinctiv al
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
bronzați, mai puternici. Peste ani, Bruno avea să-și dea seama că universul mic-burghez, al funcționarilor și al cadrelor medii, era mai tolerant, mai primitor și mai deschis decât universul tinerilor marginali, reprezentați În epocă de hippies. „Pot să mă deghizez Într-un funcționar respectabil, iar ei mă vor accepta, obișnuia să spună Bruno. E suficient să-mi cumpăr un costum, o cravată și o cămașă - totul, 800 de franci la C & A În perioada de solduri; practic, e suficient să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
cravată. Mai e, ce-i drept, problema mașinii - În fond, e singura dificultate În viața funcționarului mediu; dar asta se poate rezolva, faci un Împrumut, muncești câțiva ani și rezolvi. În schimb, nu mi-ar sluji la nimic să mă deghizez În marginal: nu sunt destul de tânăr, nici destul de frumos, nici destul de cool. Îmi cade părul, am tendința să mă Îngraș; iar pe măsură ce Îmbătrânesc, devin tot mai angoasat și mai vulnerabil, semnele de respingere și de dispreț mă fac să sufăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
și așa Însă, nu era o tragedie. Ar fi putut ajunge În timp util la bătălie, dacă n-ar fi trebuit să aștepte douăzeci de minute, Într-un defileu, trecerea unei turme de capre. Armata franceză călătorea incognito (Napoleon era deghizat În institutoare, iar soldații, În copii aflați În excursie), Întrucât, În acele vremuri, zona era plină de pictori flamanzi care-ar fi putut da de gol iscusitele manevre ale oștii imperiale. Își amintea cum Îndurase așteptarea chinuitoare sub soarele puternic
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
oprise pe austrieci să traverseze podul punând În capăt o plăcuță cu „Închis pentru consolidare“. Ca la Austerlitz, când lansase În noaptea dinaintea luptei zvonul că țarul va scumpi vodca În caz de victorie. Ca la Jena, când soldații lui, deghizați În stejari, se deplasaseră tiptil În spatele prusacilor, care sfârșiseră prin a se culca la umbră, fiind astfel luați ca din oală. În timpul bătăliei, adulmecase din nou mirosul de aftershave ieftin al inamicului, auzise nechezatul papucilor de plastic pe mozaic și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
fedeleș În fața unei oglinzi, Îmbrăcat În Joe Jeans, cu sălbaticii dansând În jurul meu și Întrebând: „Cumperi?“ „Cumperi?“ Îl Întrebam, la rândul meu, luni la prima oră, pe șeful teribilei miliții neomarxiste Peace Brothers, adus În mare secret În biroul meu, deghizat În lucrător la Fisc. Clătinând dojenitor din cap, mi-a răspuns că, Între timp, lucrurile evoluaseră În zona comună de acțiune, nu prea mai eram la curent cu ultimele tendințe, el Însuși se reprofilase În activist ecologic, militând activ pentru
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pizza pentru vegetarieni și, după ce apasă pe butoanele tuturor soneriilor din clădire, o șterge. Lăsând În urmă o zăpăceală teribilă, se mută apoi Într-un alt cartier și se Înscrie la cursurile unui club de salsa din vecinătate. În weekend, deghizat În iepure gigantic, Împarte pliante la un târg auto. Își schimbă din nou adresa. Folosește un alt nume și branțuri groase la pantofi, Își lasă barbă, Își face implanturi de burtă și chelie. Părul rămas deasupra urechilor și-l vopsește
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
voiajori. Merge la câteva Întruniri ale Alcoolicilor Anonimi, unde Își povestește viața, episod În urma căruia ședința se mută În barul de peste drum. Depune o cerere de emigrare În Australia. E refuzat. La trei săptămâni după cele descrise mai sus, noaptea, deghizat În contabil, se furișează afară din locuința sa, apoi alunecă de-a lungul zidurilor și coboară Într-o stație de metrou. Eram, așadar, o simplă ficțiune În mintea unui autor de romane polițiste. Cele douăzeci și patru de cărți scrise de Dmitri
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nu se potrivesc cu broșa, rochia de lamé e necălcată... Da. — Cum m-ai recunoscut? — Cum? Păi... Am prins-o de umeri și-am zgâlțâit-o ușor. — Ascultă! Nu știai că vin. Am trecut prin câteva operații estetice majore. Sunt deghizat de nici mama, dac-aș avea una, nu m-ar recunoaște. Or, când mi-ai deschis ușa, n-a trecut o fracțiune de secundă și mi-ai spus Igor. — Nu-mi dau seama. Ceva dinăuntru mi-a spus că ești
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pe care a trântit-o cu piciorul, și a Înaintat către noi. Era Îmbrăcat ca Humphrey Bogart În Șoimul maltez, costum negru, cămașă albă, cravată și pălărie lăsată peste unicul ochi funcțional. Cu șuncile strânse În costum, părea o balenă deghizată În pinguin, iar dacă ațele ar fi cedat, nasturii sugrumați de butoniere puteau produce mai mult rău decât pistolul pe care-l ținea În mână. — Sprijiniți tavanul, puicușorilor, a spus Stepa, scuipând ca o stropitoare. Am ridicat brațele și m-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
românească. Depinde doar de voința noastră și de voința politică neabătută a conducătorilor noștri iubiți". Dar haina de lichea nu mă prinde de fel, iar lichelele țin al dracului la hainele lor și nu le împrumută. Dar oricât s-ar deghiza, sau o va modifica, pentru a face impresie, haina va purta mereu pe rever acea „leke", specifică jigodiilor respective. Sperăm să reformăm fenomenul acesta cândva. Poate în mileniul viitor! De doi bani filozofie „Erooi au fost, eroi sunt muncă / Și-
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de butelii. C XXVII Cum ar fi putut să-l înțeleagă Cosmin pe Leo? Oare nu o visase el pe Adelina sub o cu totul altă înfățișare? Așa, ce făcuse? Schimbase o brunetă cu tenul alb, pe o șatenă mulatră, deghizată într-o brunetă? Să fi fost atras de tinerețea și împrăștierea ei, sau era vorba de ceva mult mai adânc? Mătușa lui Leo, căreia îi scrisese pentru a-i cere părerea cu privire la acest punct, se eschivase, de parcă s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
privirile alergau spre ea. Ca să pună un scut între ea și realitatea perplexă, purta niște ochelari de soare enormi, care îi acopereau jumătate din față. Pentru românul de rând, abia scăpat de uniformele stupide în care era nevoit să se deghizeze la parăzile proletare de 1 Mai și 23 august, Sabina avea efectul unui marțian venit să-i sfideze pe bieții pământeni, îmbrăcați toți în negru și gri. Curiozitatea îi dădu afară din case pe vecini. Nea Fane și țața Leana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]