3,021 matches
-
structuri labirintice dintre care unele au o singură cale pentru intrare și ieșire, altele dețin mai multe coridoare de contact cu exterioritatea sau se află construite circumsferic, dispuse în jurul unui centru-ieșire liber spre care își revarsă brațele precum ramurile unei delte în azurul marin. Reprezentarea grafică a labirintului este realizată, cu precădere, din perspectiva înălțimii. Un labirint nu poate fi reprodus pictural, dar nici măcar privit decât de sus, de la înălțime, iar creația sa propriu-zisă se realizează după proiectul, schița ce l-
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
acest sistem emanatist, bizuit pe un soi de eoni numiți sephiroth, înfățișează lumea istorică, inteligibilă, șapte fiind numărul zilelor în care creațiunea s-a împlinit. Totalul de zece formează arborele cabalistic. În acest ton talmudic își desfășură Eliade trinitățile sale, "deltele", o deltă fiind Eloim-Spiritul-Materia, alta Spiri-tul-Materia-Universul. Aceste două trinități formează numărul șase (zilele lucrătoare ale săptămânii creației), termenul șapte fiind acela al încetării, simbolizând gama armoniei universale. Eliade vorbește adesea de "echilibru între antiteze", dar, precum se vede, triada lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
emanatist, bizuit pe un soi de eoni numiți sephiroth, înfățișează lumea istorică, inteligibilă, șapte fiind numărul zilelor în care creațiunea s-a împlinit. Totalul de zece formează arborele cabalistic. În acest ton talmudic își desfășură Eliade trinitățile sale, "deltele", o deltă fiind Eloim-Spiritul-Materia, alta Spiri-tul-Materia-Universul. Aceste două trinități formează numărul șase (zilele lucrătoare ale săptămânii creației), termenul șapte fiind acela al încetării, simbolizând gama armoniei universale. Eliade vorbește adesea de "echilibru între antiteze", dar, precum se vede, triada lui nu este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
după cum virtutea proletară e din psihologia eroilor lui Gorki. Îndeobște literatura lui Carol Ardeleanu se caracterizează prin simpatie pentru umili, prin bizarerie epică dusă până la fantomatic și grotesc și printr-un realism exterior. Autorul "studiază" mediile la fața locului, minele, delta, casele de prostituție, aducând o documentare de ordin pitoresc. Am ucis pe Dumnezeu are pretenția, ca și Crimă și pedeapsă, de a analiza căința produsă de o crimă, făcută din motive mistice. Viermii pământului prezintă insuficient dramele miniere (Diplomatul, Tăbăcarul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în funcție de locul de origine astfel: crap de Olt, crap de Siut Ghiol, crap de Prut, crap de Siret, crap de Valea Mostiștei, crap de Jijia-Bașeu, crap de Pietrele, crap de Carpina, crap de Jijila, crap de Pardina și crap din Delta Dunării. Indicele de profil pentru aceste varietăți, oscileaza între 2,4 (crap de Padina în vârstă de 2 ani) si 3,7 (crap de Siut-Ghiol în vârstă de 5 ani). In marea lor majoritate, varietățile de crap enumerate au pentru
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
84 - 86 (R). 15. BILLARD, R. (1989). L'aquaculture dans le monde et en France. Problemes economiques, nr.2124 - INRA, 11.05.1989, 14 18. 16. BABOIANU, C., SUCIU, R. Polimorfismul transferinelor la crapul de cultură (Czprinus carpio L) în Delta Dunării. P1-138 17. BOBROVA, J. P. (1978). Organization and principal results of breeding work with common carp in Para fish farm in V. Ja. Katasonov ed., Genetika I selekcija Ryb., VNIIPRCH Publ., Moscow (R), pp.99-111. 18. BOGATU, D. (1991
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
the carp. Budapesta, 1993. 154. STOENESCU, A., PERIANU,T.: Epizootologie generală. Edit. Ceres, 1987, București. 155. STOSKOPH M. Fish Medicine. Ed. William B. Saunders, Philadelphia, 1993. 156. SUCIU, R. Primele experiențe privind inducerea reproducerii ginogenetice la crapul de cultură în Delta Dunării. Sesiunea de comuinicări științifice 11-12 mai 1984, Galați. 157. SUZUKI, R. (1979). The culture of common carp in Japan in T. V. R. Pillay and Wm. A. Dill eds., Advances in Aquaadture. Fishing News Books Ltd, Farnham, pp. 161-166
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
nociceptori există În fiecare organ, dar cei mai intens studiați au fost cei din piele atît la om cît și la animale. Într-un nerv cutanat de ex. aproape 50% din fibrele senzoriale sunt funcțional nociceptive și aparțin fibrelor A delta și C. Aceste două clase de fibre sunt asociate cu transmiterea durerii primare (epicritice) caracterizată prin: localizare precisă, caracter ascuțit, de pumnal (fibre A delta) și respectiv ale durerii secundare (protopatice), ce apare după o perioadă de latență de 0
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
cutanat de ex. aproape 50% din fibrele senzoriale sunt funcțional nociceptive și aparțin fibrelor A delta și C. Aceste două clase de fibre sunt asociate cu transmiterea durerii primare (epicritice) caracterizată prin: localizare precisă, caracter ascuțit, de pumnal (fibre A delta) și respectiv ale durerii secundare (protopatice), ce apare după o perioadă de latență de 0,5 0,8 s, difuză, caracter de arsură, profundă (fibre C) (Zimmerman, 1984; Badiu, 1986). Cercetările [122, 123] au evidențiat că și fibrele de tip
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
reticular joacă un rol selectiv În procesarea aferențelor dureroase cutanate și viscerale. Timp de mulți ani, subnucleul reticular dorsal a fost considerat ca parte a nucleului caudalis trigeminal, deși neuronii acestei zone răspund exclusiv la activarea fibrelor C și A delta din orice zonă a suprafeței corporale (Villanueva și colab., 1988) convertind semnale cutanate și viscerale nociceptive (Roy și colab. 1992). Fibrele C nociceptive ale fascicolului prezintă fenomenul de "Întețire" (windup) În condiții de stimulare repetitivă. Prin experiențe realizate pe maimuțe
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
stimuli nociceptivi și ar fi de două tipuri: un tip activat numai de stimulii mecanici puternic mediați de fibre A delta și un al doilea grup stimulat de excitanți polimodali nociceptivi (mecanici, termici, chimici) mediați de fibre din grupul A delta și C. Dar nu toți neuronii pericornuali sunt nociceptori specifici, unele grupe răspuzând și la stimuli nealgogeni. Neuronii din straturile 1,2,5 Rexed din substanța cenușie medulară Își trimit axonii lor spre centrii nervoși superiori. Cei mai mulți axoni se Încrucișează
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
după un scurt traiect intracornual Încrucișează linia mediană la nivelul comisurii anterioare și trec În partea opusă În cuadrantul ventro-lateral unde se organizează ca tract spino-talamic. Alte caracteristici ale NST sunt următoarele: este format din fibrele A gamma și A delta se poziționează antero-lateral În măduvă față de PST este un tract lemniscal este oligosinaptic, cu conducere rapidă prezintă o somatotropie bine organizată spațial și funcțional este un fascicol specific, cu puține colaterale. Nu există certitudine În privința Încrucișării totale a NST la
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
puțin precisă decât SI, ambele jumătăți ale corpului (controlaterală și ipsi laterală) sunt reprezentate bilateral și ar avea mai puține conexiuni cu talamusul comparativ cu SI fiind implicată esențial În sensibilitatea termică și durerea de tip "Înțepare" (condusă de fibre delta) și mai puțin În sensibilitatea tendoanelor și articulațiilor, contribuind În general la integrarea informațiilor senzitive primare În percepții sintetizate diferențiat. Cercetări de electrofiziologie animală au stabilit că sistemele lemniscal și extralemniscal proiectează somatotopie (precis) În VPL talamic și În S
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
colaterale ce fac sinapsă cu neuronii rafeului spinal care la rândul lor prin axoni de Întoarcere sinapsează neuronul II din cornul posterior având ca mediator opioizii endogeni. Acțiunea inhibitorie este direct proporțională cu nivelul excitării neuronilor II prin fibrele A delta și C . Pe de altă parte fibrele spino-reticulo talamice ajunse la nivelul substanței reticulate a bulbului fac sinapsă cu grupe de neuroni enkefalinergici care (atunci când sunt stimulați) au acțiuni dezinhibitorii asupra neuronilor nucleului giganto și paragiganto celular din formația reticulată
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ideea că manifestările din FM se pot explica prin existența tulburărilor În percepția și modularea durerii. Se știe astăzi că nocicepția este un fenomen complex, care cuprinde procesul de activare al receptorilor, neuromediatori, căile de transmitere (fibrele A beta, A delta și C) și conexiunile cu nucleii subcorticali și cortexul. Cea mai importantă descoperire În domeniul durerii a fost identificarea căilor descendente inhibitorii mediate de enkefalină, serotonină, adrenalină, precum și a nucleilor rafeului, talamici, hipotalamici, locus ceruleus, formațiunea reticulată, sistemul limbic de unde
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
doua celulă, a treia, a patra și vedeam cum Înconjoară coridorul... și ajunge chiar la celula din spatele meu. Și-n decurs de trei zile am luat legătura cu ea, prin alfabetul cel mai simplu, din alfabetul grec: alfa, beta, gama, delta. Alfa este 1, beta este 2 și așa mai departe, tot alfabetul... Și bat trei zile la rând, și, după trei zile, femeia se prinde și comunică. Și ce-mi comunică femeia? C-o fost funcționară la o bancă În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
asta e boală molipsitoare. În ’90, când mi-o făcut prima tomografie În Baia Mare, m-o Întrebat: „Dumneata ai fost bolnav de ficat?”. „N-am fost, dom’le doctor.” „Da’ ai fost Între bolnavi cu icter?” „Am fost.” „Unde?” „În Delta Dunării.” „Da’ ce ai căutat acolo?” „Păi dacă acolo m-o dus”... În fine..., curiozitatea din ei, da’ mai bine renunț decât să pornesc discuția, că ș-așa nu pot să vi le spun toate... Da. Să revenim la problema
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de aci?” Zic: „Îți spun eu cum se poate evada. Să ai legătură cu cineva de afară și, când ai ieșit, să te urci În mașină, și pe când s-ar trezi ei că noi suntem lipsă, am fi ieșiți din Delta Dunării. Da’ unde te duci, măi? Trecem Dunărea, nu? Da’ oare rezistăm? După aia vine Dunărea Veche și unde merem, la ruși? Nu, tu fă ce vrei, du-te, da’ ține cont de-un singur lucru, eu anul viitor pe timpul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sunt copiii noștri!” „De unde știți?” Ei, Îți Închipui dumneata, de unde știa ăia că trece vagonu’ cu noi? I-a Împrăștiat pe toți de acolo, și am stat vreo douășpe ore În gara Tecuci. Și de aici ne-a dus În Delta Brăilei... Cum a fost primirea În Balta Brăilei? Acolo a pus doi dulapi cât Îi aleea mea de Îngustă, de ciment, și treceai de aicea dincolo, că era un pârâu, o apă. Și era un golan... cu păru’ creț. Cum
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mutilat Dej centrul Iașilor? Cum să rămână Ceaușescu în urmă? Iată că buldozerele au ras acum de pe suprafața pământului unele din cele mai vechi cartiere ale Bucureștilor. A distrus Dej bălțile Brăilei? Lasă că arată acum Ceaușescu ce poate în Delta Dunării! Vorba românului: capra sare masa, iada sare casa! Iată singura înțelepciune pe care au adus-o omului de rând cei patruzeci de ani de socialism. Există oare vreo trăsnaie pe care un analfabet să și-o dorească? Ei bine
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
se susține reciproc și nici una din aceste țări să nu încheie vreo convenție definitivă cu România până nu va avea avizul celeilalte. în fața acestei situații, pretențiile bulgarilor crescuseră. Asmuțiți mereu de ruși, erau înclinați să pretindă Dobrogea în întregime până în Delta Dunării. La aceasta îi împingeau cererile panslaviste și comunizante de la Sofia, care aveau interesul ca să se facă legătura pe uscat între slavii de nord și cei de sud. Guvernul și cercurile regaliste bulgare au fost mai moderate în pretențiile lor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
10-hidroxi-2 decanoic și acidul 10hidroxidecanoic. Acidul 10-hidroxi-2-decanoic (10-HDA) se prezintă cu o concentrație de 1.4 % până la 6 % (Kimura et al., 2002546; Bloodworh et al., 1995). Alte studii citează că lăptișorul de matcă proaspăt conține aproximativ 2% acid trans 10-hidroxi delta 2-decanoic (HDA). Se consideră că acidul 10-HDA este principalul responsabil care induce diferențele dintre matcă și albinele lucrătoare (Zhou, 2007547). Concentrațiile de 10-HDA reprezintă deasemenea un parametru de calitate pentru lăptișorul de matcă, compoziția acestuia rămânând stabilă la o temperatură
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
a afirmat ca prozatoare după ce s-a stabilit în Italia, publicându-și acolo scrierile redactate în limba maternă și destinate diasporei românești. Primul volum de nuvele, Sevastia Dumbravă (1949), cuprinde patru ample narațiuni cu subiecte și personaje ce evocă spațiul Deltei dunărene. Romanul Sultana (1954) urmărește destinul zbuciumat al unei tinere de condiție modestă, aruncată într-un mediu viciat, multe pagini conturând cu luciditate o seamă de caracteristici ale societății românești dintre cele două războaie mondiale. Un alt roman, scris în
GALACTION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287128_a_288457]
-
Benedict pentru o sirenă. Planul real îl constituie secvențele care înfățișează dragostea dramatică și deznădăjduită a Elfridei pentru Benedict. În nuvela Patima, tensiunea se păstrează, dar elementul fantastic e absent. Conflictul face să se confrunte trei puternice personaje din ciudata Deltă a Dunării. Trăind cu Ghioala, femeie cu un trecut aventuros, proprietară a unei mori, pescarul Vladimir nutrește o patimă ascunsă pentru fiica acesteia, Păstruga. Abrutizată de alcool, femeia înșelată se răzbună cumplit. Aurul șarpelui (1979), roman de dragoste, exploatează, într-
GALACTION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287128_a_288457]
-
Company, Columbus, Ohio. Manolescu, M. (2005), Evaluarea școlară, Meteor Press, București. McGrath, J.E. (1984), Groups: Interaction and Performance, Prentice-Hall, New York. McKim, R. (1980), Experiences in Visual Thinking, Brooks/Cole Publishing, Monterey. Metzger, M. (1993), „Teaching Reading. Beyond the Plot”, Phi Delta Kappan Magazine, noiembrie. Miller, G. (1956), „Information and Memory”, Scientific American, august. Moore, K.D. (1992), Classroom Teaching Skills, McGraw-Hill, Inc., New York. Moore, K.D. (1994), Secondary Instructional Methods, WCB Brown & Benchmark, Madison. Morgan, G. (1989), Creative Organization Theory: A Resource Book
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]