2,176 matches
-
Familia regală a suferit, alături de întreaga populație, toate privațiunile. Ca și întreaga populație, aveau cartele cu bonuri pentru alimente și îmbrăcăminte. Chiar și în timpul perioadei de extremă austeritate postbelică, ei nu au fost niște privilegiați (ca toți guvernanții republicani pretinși democrați). Cînd prințesa Elisabeta, moștenitoarea tronului regal, s-a căsătorit cu tînărul locotenent de marină Philip Mountbatten, ea a trebuit să împrumute încă un bon (coupon) de textile pentru a-și putea comanda o rochie mai lungă. În ultima fază a
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
a fost un anticomunist visceral declarat; aflînd de asasinarea familiei imperiale ruse, a spus " I-am învins pe huni și pe tigri și n-o să mă sperii de niște babuini" (= comuniștii de la Moscova). Nici la întrebarea dacă a fost un democrat în plan social și politic nu se poate răspunde afirmativ: în timpul Grevei Generale din 1926, se spune că ar fi recomandat folosirea mitralierelor împotriva greviștilor, pe care îi considera o unealtă a agitatorilor comuniști (Churchill era un anticomunist visceral). Se
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
ar fi posibil să cădem de acord asupra a ceea ce înseamnă ea în zilele noastre? Odată ce ați început, poate că veți continua: și de ce ne-am dori democrația? Cît de democratică este "democrația" în țări pe care astăzi le numim democrații: Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franța, Norvegia, Australia și multe altele? Mai mult, putem explica de ce aceste țări sînt "democratice" și multe altele nu sînt? Iar întrebările ar putea continua. Atunci, răspunsul la întrebarea din titlul acestui capitol este destul de clar
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cele șase instituții politice ale democrației poliarhice s-au constituit, cel puțin parțial, ca urmare a revendicărilor referitoare la cuprindere și participare la viața politică. Toate șase există în țări despre care astăzi se spune în mare măsură că sînt democrații. Ați putea foarte bine întreba: nu sînt unele din aceste instituții nimic altceva decît rezultate trecute ale eforturilor istorice? Nu mai sînt necesare guvernării democratice? Și dacă mai sînt necesare astăzi, din ce motiv? FACTORUL MĂRIME Înainte de a răspunde la
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
XX-lea în țările democratice, s-ar putea da un răspuns aproximativ conform căruia alegerile anuale pentru reprezentanții legislativi ar fi puțin prea frecvente, iar orice perioadă mai mare de cinci ani ar fi prea lungă. Este totuși evident că democrații se pot contrazice în mod rezonabil asupra intervalului exact și asupra modului în care acesta poate varia în privința diferitelor funcții și practici tradiționale. Ideea principală este că fără alegeri frecvente cetățenii ar pierde într-o măsură considerabilă controlul asupra oficialilor
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
extrem de autoritariste înfăptuite în Europa Centrală și de Est, în țări care au căzut sub dominație sovietică în timpul și după cel de-al doilea război mondial. Dar de ce să acceptăm în mod laș pretențiile despoților că ar fi de fapt democrați? O cobră nu devine porumbel pentru că așa spune stăpînul ei. Indiferent de ce ar pretinde liderii și propagandiștii unei țări, sîntem îndreptățiți să considerăm că o țară este o democrație numai dacă posedă toate instituțiile politice necesare democrației. Înseamnă însă acest
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
au oferit și exemple concrete a ceea ce voiau să spună prin el. Dacă analizăm cel mai cunoscut exemplu al democrației grecești, cel al Atenei, remarcăm două deosebiri importante față de versiunea noastră actuală. Din motive pe care le-am studiat, majoritatea democraților din zilele noastre ar pretinde că un sistem democratic acceptabil trebuie să îndeplinească un criteriu democratic pe care grecii l-ar fi considerat inacceptabil: cuprinderea. Au adăugat de asemenea o instituție politică pe care grecii o considerau nu doar inutilă
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
despre care am spus anterior că era un delegat la Convenția Constituțională Americană. Guvernator ales al statului Massachusetts, Gerry a inițiat o retrasare a granițelor districtelor din care erau aleși reprezentanții în legislativul statului, retrasare care i-a ajutat pe democrați să-și mențină majoritatea. Atunci cînd cineva a observat că un district avea forma unei salamandre, un critic a remarcat că semăna mai degrabă cu o "gerrymandră". Termenul, căruia îi este asociat și verbul, a intrat ulterior în vocabularul american
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Ceea ce ignoră adesea adepții sistemului V. Pl. este că în unele țări cu sistem RP programe cuprinzătoare de reformă au fost adoptate de către majorități parlamentare stabile care constau deseori dintr-o coaliție între două sau trei partide. Într-adevăr, cîteva democrații cu sistem RP, cum sînt Olanda sau țările scandinave, sînt adevărate modele de pragmatism al reformei precum și de stabilitate. CÎTEVA OPȚIUNI FUNDAMENTALE PENTRU CONSTITUȚIILE DEMOCRATICE Putem înțelege acum de ce nu trebuie tratată cu ușurință sarcina conceperii unei constituții noi sau
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
regim democratic constant de prin 1950, poate fi inclusă în rîndul democrațiilor vechi. Spre deosebire de celelalte, totuși, ea combină forma de guvernare prezidențială cu RP. Opțiunea mixtă: alte combinații. Pe lîngă aceste variante mai mult sau mai puțin "pure", alte cîteva democrații vechi au creat cadre constituționale care se abat de la modelele pure în unele privințe importante. Au acționat astfel în efortul de a reduce consecințele nedorite ale tipurilor pure, dar reținînd în schimb avantajele lor. Franța, Germania și Elveția furnizează exemple
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
guvern. Și, datorită procedurilor consensuale adoptate în aceste țări, membrii din guvern ai fiecărei subculturi puteau să-și exercite dreptul de veto în privința vreunei politici cu care n-ar fi fost de acord. (Asemenea aranjamente pe care politologii le numesc "democrații consociaționale" prezintă aspecte foarte diferite între cele trei țări. Pentru detalii consultați Anexa B). În mod evident, asemenea sisteme consensuale nu pot fi create și nu vor funcționa cu succes decît în condiții foarte speciale. Acestea includ talentul conciliator; toleranța
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
văzut, au depășit cu succes situațiile de criză rezultate din deosebirile culturale accentuate. Iar unele și-au redresat corabia democrației, făcînd-o chiar mai pregătită de luptă decît înainte. Supraviețuitorii acestor perioade încercate sînt statele pe care le numim în prezent democrații vechi. De ce instituțiile democratice din unele țări au rezistat situațiilor de criză, iar altele nu? Pe lîngă condițiile favorabile pe care le-am prezentat deja, mai trebuie adăugată una. Pentru ca o țară să-și sporească perspectivele stabilității democratice, cetățenii și
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
neașteptată capacitate de a rezolva problemele cu care se confruntau într-o manieră neelegantă și imperfectă, e adevărat, dar satisfăcătoare. Dacă democrațiile mai vechi înfruntă și depășesc provocările noului secol, s-ar putea să se transforme pînă la urmă în democrații cu adevărat avansate. Succesul democrațiilor avansate ar putea oferi, peste tot în lume, o rază de speranță celor care cred în democrație. Apendicele A DESPRE SISTEME ELECTORALE Dacă doriți să aflați mai multe despre sistemele electorale, un punct bun de
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
fixă între "democrație" și "non-democrație", este puțin prea arbitrar. Pentru a exemplifica cele afirmate, voi menționa trei asemenea eforturi. Un tabel din lucrarea mea Democracy and its Critics (New Haven și Londra: Yale University Press, 1989)* arată creșterea numărului de democrații poliarhice din 1850 pînă în 1979, și am folosit acest tabel pentru figura 1. Un alt tabel din acea lucrare (tabelul 17.3) clasifică 168 de țări, în perioada 1981-1985, în 7 categorii, pornind de la poliarhii depline, unde există patru
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Competence", Good Society 5, 1 (toamna 1995): 36-44. CAPITOLUL 10 1 Vezi Arend Lijphart, Democracies: Patterns of Majoritarian and Consensus Government in Twenty-One Countries (New Haven și Londra: Yale University Press, 1984), tabel 3.1., 38. (Ed. în limba română Democrații: Modele de guvernare majoritară și consensuală în douăzeci și una de țări, trad. Ștefan Lupu (Chișinău: SIGMA IG, 1999)(. Am adăugat la listă Costa Rica. 2 Printr-o serie de legiferări ale parlamentului întrunit în calitate de organ constituțional, Israelul e pe cale să-și transforme
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Press, 1997. Klingemann, Hans-Dieter, Richard I. Hofferbert, Ian Budge ș.a., Parties, Policies, and Democracy. Boulder: Westview Press, 1994. Lijphart, Arend. Democracies: Patterns of Majoritarian and Consensus Government in Twenty-One Countries. New Haven și Londra: Yale University Press, 1984. (Ed. rom., Democrații: Modele de guvernare majoritară și consensuală în douăzeci și una de țări, traducere de Ștefan Lupu, Chișinău: SIGMA IG, 1999.( Democracy in Plural Societies: A Comparative Exploration. New Haven and London: Yale University Press, 1977. (Ed. rom., Democrația în societățile plurale, traducere
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
crucifix din plastic și mă întrebă dacă l-ar ține la distanță pe vârcolac. Un babalâc sclerozat, în șort și tricou și cu guler preoțesc, mă asigură că fata moartă a fost sacrificată întru Domnul, fiindcă Leimert Park votase cu democrații la alegerile din ’46. Un băiețel mi-a arătat un afiș cu Lon Chaney jr. în rolul Omului lup și mi-a spus că terenul viran de la intersecția lui 39th cu Norton era rampa de lansare a rachetei lui, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
din ’48, iar eu am sărbătorit evenimentul încingând pahare Berzelius pline cu matrafox pe arzătorul meu Bunsen. I-am abțiguit pe toți băieții din laborator. Alegerile generale din ’48 mi-au adus vești despre familia Sprague. O listă provizorie de democrați reformiști candidau pentru locuri în Consiliul Municipal și în Comisia de Cenzori din Los Angeles, iar tema campaniei lor electorale era „Sistematizarea orașului“. Susțineau că peste în tot Los Angeles există locuințe proiectate greșit și nesigure și cereau ca Marele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
exercita presiuni pentru redeschiderea cazului. Ellis Loew a pregătit deja o Întîmpinare În cazul În care situația devine riscantă, așa că trebuie să constat cu regret că Nite Owl este din nou o mîță aruncată În ograda noastră. Lupte politice, flăcău. Democrații cu vederi de stînga au luat În brațe tema negroteilor acuzați pe nedrept și vor ridica problema În campania pentru alegerile primare, iar procurorul general republican a făcut o fentă și a răspuns printr-o contră. Flăcău, deții cumva informații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
și de Carl Hempel, care afirmă clar că obiectivul unei teorii este de a extinde analiza unei problematici date62. Din această perspectivă, am formulat cadrul conceptual așa încît să fie util în analiza altor FEP, precum Partidul European al Liberalilor, Democraților și Reformatorilor (ELDR), Partidul Verzilor Europeni (PVE), Partidul Democratic al Popoarelor Europei Alianța Liberă Europeană (PDPE-ALE) și Partidul Popular European (PPE), ca și celelalte europartide apărute ca urmare a reglementării din 2003 în privința statutului și finanțării partidelor politice europene. În
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
că e vorba de deputați europeni provenind din partide membre "naționale" moderate sau chiar opuse, în istoria lor, construcției europene. Apoi, deputații europeni au dezbătut problema xenofobiei. Au fost confruntate două poziții. Conservatorul britanic Christopher Beazley (Partidul Popular European și democrații europeni, PPE-DE) era favorabil partidelor europene xenofobe. El se opunea criteriilor Comisiei Europene despre care considera că, excluzînd europartidele xenofobe, riscă să le facă mai atractive în ochii cetățenilor. În replică, John Fitzmaurice, reprezentantul Comisiei Europene, considera că regulile înscrise
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de altă parte, familia social-democrată se confrunta uneori cu problema alegerii între diferiți candidați care se prevalau de social-democrație. Cazul maghiar este ilustrativ. Trei partide candidate doreau să intre în cercul social-democrat european și internațional: Partidul Socialist Maghiar (MSZP), Alianța Democraților Liberi (SZDSZ) și Partidul Social-Democrat din Ungaria (MSZDP). IS și PSE au privilegiat inițial partidul social-democrat tradițional, MSZDP, în detrimentul foștilor comuniști reformatori din MSZP și al "liberalilor" din SZDSZ, moștenitori ai mișcării drepturilor civile 386. La vîrful diferitelor partide, miza
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
o secțiune intervenționistă pentru politica industrială, criterii de convergență bazate doar pe obiective economice, dreptul de vot în PE și la alegerile regionale în toate statele membre 464. Astfel, Hix identifică existența unor alianțe latente: între Partidul European al Liberalilor, Democraților și Reformatorilor (ELDR) și Partidul Popular European (PPE) în problemele legate de piață; între PSE și PPE pentru mizele corporatiste; între PSE și ELDR în domeniile democrației și cetățeniei. Tabelul alianțelor triunghiulare la conferințele interguvernamentale S. Hix (1996)465 Pe
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
empirice, paradigmatice/teoretice și normative. Amintindu-le concluziile, vom evidenția implicațile analizei noastre în dezbaterea generală privind trecerea și transformarea Europei patriilor în Europa partidelor. 10.4.1. Aspecte empirice În acest scop, vom începe cu natura și politica social- democraților și a europartidelor. În această privință, Hix și Lord își pun următoarea întrebare: state-națiune sau partide politice "care să influențeze poziționarea cetățenilor europeni, să articuleze cererile acestora la nivel european și să organizeze comportamentul actorilor în procesul decizional?"736. Spre deosebire de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
vol. 6, nr. 1, 1999, pp. 85-101. Karl-Magnus Johansson, "Party Elites in Multilevel Europe. The Christian Democrats and the Single European Act", în Party Politics, vol. 8, nr. 4, 2002a, pp. 423-439. Karl-Magnus Johansson, "Another Road to Maastricht: The Christian Democrat Coalition and the Quest for European Union", în Journal of Common Market Studies, vol. 40, nr. 3, 2002b, pp. 871-893. Karl-Magnus Johansson și Peter Zervakis, "Historical-Institutional Framework", în Karl-Magnus Johansson și Peter Zervakis (ed.), European Political Parties between Cooperation and
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]