3,462 matches
-
lână de lucrau surorile mele pulovere și alte cele. C. I.: Asta se petrecea deja la Râmnicu Sărat. Dar când v-au urcat în camion câți erați? R. R.: Păi, mama, bunica, 4 surori și eu. Numai noi am fost deportați. C. I.: Ați fost singura familie ridicată în acea noapte, sau au mai fost deportați și alții din Lupești? R. R.: L-au ridicat din Lupești și pe vărul meu, pe Mătăsaru Virgil. Era cel mai mic dintre cei doi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la Râmnicu Sărat. Dar când v-au urcat în camion câți erați? R. R.: Păi, mama, bunica, 4 surori și eu. Numai noi am fost deportați. C. I.: Ați fost singura familie ridicată în acea noapte, sau au mai fost deportați și alții din Lupești? R. R.: L-au ridicat din Lupești și pe vărul meu, pe Mătăsaru Virgil. Era cel mai mic dintre cei doi frați. Mama lor a murit într-un bombardament la Fetești și nu mai țin bine
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ca să nu-l afle cineva că maică-sa era deportată politic acolo. I-aducea maică-sii bani, îi aducea ceea ce-i trebuia. C. I.: Agarici fiind eroul aviator. R. R.: Da. El era în Comitetul Central iar mama lui era deportată politic. Cum de nu-l aflaseră cei din Comitetul Central că maică-sa era deportată politic, nu știu. C. I.: Cât ați stat la ruda asta, cine a suportat cheltuielile cu hrana și îmbrăcămintea? R. R.: Aveam doar hainele cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
generală: ăștia, adică noi, pot să dispară că nu se întâmpla nimic. C. I.: Dar dumneavoastră ați încercat să vă angajați? R. R.: Nu, dar oricum nu te primea nimeni, că îți cereau buletinul și dacă te vedeau că ești deportat politic nici nu stăteau la vorbă. Nici măcar cu ziua nu te lăsau să muncești. Că dacă te prindeau că ai plecat din localitate te arestau imediat, bătaie ca la hoți și nu-ți mai trebuia. Pe unul care a încercat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Suferința nu ți-o poate lua nimeni înapoi oricât de mare ar fi vreo despăgubire. R. R.: Eu n-aveam nici un fel de protecție sau ocrotire. Se știa că n-aveam tată, sau vreun frate mai mare și că suntem deportați, că nu suntem de acolo, uneori se legau și copiii de noi. Dacă aș fi fost și eu ca frații mei, liber, aș fi putut face și eu vreo școală, să ies vreun profesor sau inginer, că prost n-am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
băieți. Mai suntem acum doar doi frați și două surori. Surorile mai mari decât mine și Maria n-au urmat nicio școală. Numai eu și cu Maria am încercat să facem școală. Mă refer doar la cei care am fost deportați. Maria s-a hârâit și ea vreun an de zile până a terminat clasa a IX-a și venea acasă plângând că o dădeau și pe ea afară de la orele de clasă. C. I.: Trebuie să spunem că frații dumneavoastră
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ducă la Securitate să denunțe că ar fi plecat vreo una. C. I.: Dar îi cunoașteați pe turnători? R. R.: Nu, n-aveam cum să-i știm. C. I.: Ați ținut legătura cu cei doi frați cât timp ați fost deportați? R. R.: Sigur că da. Prin scrisori, că doar nu ne oprea nimeni să scriem. Mai trimitea fratele meu câte un bănuț. Mama a fost chemată odată la Miliție să dea o declarație împotriva poștașului bătrân care ne aducea scrisorile
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aveam 12 ani, iar acum aveam 20. C. I.: Îmi ziceați că după deportare mama dumneavostră s-a întors la Lupești. R. R.: Da, mama s-a întors. Eu lucram deja la "Întreprinderea de Rulmenți" din Bârlad. Eu am fost deportat aproape 10 ani. Mama, împreună cu una dintre surori, au stat în deportare 14 ani. C. I.: A mai găsit ceva în sat? S-a putut întoarce în casa din care ați fost ridicați? R. R.: Nu. S-a întors în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
foc. Pentru că mi-am zis că decât să-l ia scândură cu scândură, am preferat să-l aduc acasă. Fratele meu nici n-a vrut să audă, se temea că or să mă aresteze dar i-am zis: "am fost deportat 12 ani pentru proprietatea asta a lui tata. Cum să las pe alții să mă jefuiască așa, nu m-au jefuit suficient comuniștii?" C. I.: Exact acesta este termenul care trebuie folosit: jaf. R. R.: Și voiau să fure în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
tata aici". Domnule, dar vine la mine câte o echipă din asta de control". "Păi, să le spuneți treaba asta! Că echipa nu știe că atunci când am plecat din școală strigau prezența și mă treceau prezent dar eu eram deja deportat de mult". C. I.: Dar în ceea ce privește recunoașterea statutului de fost deportat politic ați întâmpinat dificultăți după Revoluție? R. R.: Foarte multe. După 1989, am făcut intervenții la Ministerul de Interne pentru că nu mi se recunoștea statutul de fost deportat politic
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
asta de control". "Păi, să le spuneți treaba asta! Că echipa nu știe că atunci când am plecat din școală strigau prezența și mă treceau prezent dar eu eram deja deportat de mult". C. I.: Dar în ceea ce privește recunoașterea statutului de fost deportat politic ați întâmpinat dificultăți după Revoluție? R. R.: Foarte multe. După 1989, am făcut intervenții la Ministerul de Interne pentru că nu mi se recunoștea statutul de fost deportat politic. Mi se spunea că mama a fost deportată dar nu și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
deja deportat de mult". C. I.: Dar în ceea ce privește recunoașterea statutului de fost deportat politic ați întâmpinat dificultăți după Revoluție? R. R.: Foarte multe. După 1989, am făcut intervenții la Ministerul de Interne pentru că nu mi se recunoștea statutul de fost deportat politic. Mi se spunea că mama a fost deportată dar nu și eu. Și când am fost a doua oară și am stat de vorbă cu doi ofițeri, în civil, unul dintre ei mi-a spus să scriu în cerere
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
statutului de fost deportat politic ați întâmpinat dificultăți după Revoluție? R. R.: Foarte multe. După 1989, am făcut intervenții la Ministerul de Interne pentru că nu mi se recunoștea statutul de fost deportat politic. Mi se spunea că mama a fost deportată dar nu și eu. Și când am fost a doua oară și am stat de vorbă cu doi ofițeri, în civil, unul dintre ei mi-a spus să scriu în cerere al cui fiu sunt. Și am scris în josul cererii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
civil, unul dintre ei mi-a spus să scriu în cerere al cui fiu sunt. Și am scris în josul cererii că sunt "fiul lui Ștefan și Elena Ralea din Lupești". Abia după asta mi-a venit confirmarea că am fost deportat politic, cu mama și cele patru surori, de n-au mai avut ăștia de la Vaslui ce să mai zică. Eu am avut proces la Vaslui pentru recunoașterea celor 10 ani de deportare. Șeful completului de judecată sau a comisiei era
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fost secretar de partid în conducerea forului județean de justiție comunist. Acesta m-a respins de mai multe ori, mi-a vorbit urât și mi-a spus că îmi acordă doar 5 ani din cei 10 ani cât am fost deportat, de parcă îmi dădea de la el din propriul buzunar. Și nu a vrut domnule să-mi recunoască cei zece ani de deportare, îmi recunoștea doar 5 ani. Și m-am rățoit la el, că dacă nu-mi dă integral drepturile, să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu vrea să-mi recunoască drepturile. Și i-am adus și de la spitalul din Agigea acte doveditoare că am stat un an în spital, cu fractura aceea. Drept să vă zic, medicii de acolo nici nu știau că eu eram deportat politic cu întreaga familie, că dacă ar fi știut, cine știe dacă mai aveau la fel grijă de mine. Bun, că erau internați mai mult militari, dar printre ei erau și comuniști îndrăciți. Era un spital militar și erau acolo
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am fost angajat din 1957. Și s-a dus fratele meu, la unul de la cadre și mi-a luat dosarul de l-am trimis la Vaslui. Și în felul acesta mi-au fost recunoscuți 8 ani și jumătate ca fost deportat politic în loc de 10 ani, cât am fost de fapt deportat. Eu am stat în secret doi ani de zile, deși figuram la Râmnicu Sărat ca deportat politic în acea perioadă de doi ani. Dacă mă prindeau? După Revoluție, încercând să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cât am fost de fapt deportat. Eu am stat în secret doi ani de zile, deși figuram la Râmnicu Sărat ca deportat politic în acea perioadă de doi ani. Dacă mă prindeau? După Revoluție, încercând să dovedesc că am fost deportat politic, am fost cu hârtia asta la Iași la poliție să mi se dea măcar o dezmințire că n-am stat la Iași ca deportat politic, dar cucoana aceea, maior de la evidența populației, m-a repezit și nici n-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Securitatea a vrut să ne transforme în organizație contrarevoluționară și au mai adăugat cunoștințe diverse, din Hațeg, Bora Tit Liviu 5, care n-avea nici o legătură cu Ștefan cel Mare și cu preocupările noastre; o studentă din Basarabia, care fusese deportată aici; un țăran din apropierea Iașului, Cioltan 6, și încă vreo doi inși, Victor Ciochia 7, un asistent universitar de la Facultatea de Biologie sau Științe Naturale. Securiștii au vrut să ne transforme în organizație contrarevoluționară, să dea un exemplu întregii țări
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fără Dumnezeu în Rusia", articolul oferea informații despre arestarea a 112 preoți și condamnarea lor la moarte (în anul 1936). Datele preluate de la Agenția de presă din Varșovia arătau că în prima jumătate a anului 1936, au fost uciși sau deportați în Siberia 42.800 de preoți ortodocși. Dacă în 1917 în Rusia activau 200 de pastori ai Bisericii Evanghelice, în 1938 doar 4 mai erau în viață. În anul 1936, 800 de preoți catolici au fost închiși, din care 102
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost numit profesor de teorie și solfegii la Conservator, dar a predat și religie la mai multe licee din oraș. A continuat editarea revistei Lumina creștinului (pentru o scurtă perioadă) în atelierele catolicului Alexandru Terek, deoarece tipografia "Presa Bună" deportată la Beiuș nu a mai revenit la vechiul sediu. În 1946 a fost numit paroh la Dărmănești, unde a deschis o școală de dascăli. În perioada regimului comunist a deținut câteva funcții în mai multe localități, dintre care amintim: vicar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și cum ideea, atunci când trebuie să sapi cu ea, este un curent potrivnic!" (Scrisori către Louise Colet, sfârșit de octmbrie 1851). Îmbarcat în scris 415, Flaubert suspendă contradicțiile și diviziunile în imaginea unei ospitalități necondiționate și nesfârșite, deplasându-i nararea, deportând-o în vitraliu, vitraliul din ținutul său, vitraliu ospitalier ("Doar vitraliul este ospitalier. Povestea nu este ospitalieră decât cu vitraliul"). Pielea este vitraliul scrisului: transparență, opacitate, înveliș (înveliș care plesnind pune capăt narațiunii). Vitraliu care este trecere între interior și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cele două părți (spre exemplu conferințe universitare). 798 Principiul land for peace s-a consacrat odată cu încheierea acordului israeliano-egiptean, devenind principiu esențial în procesul de pace. 799 Relevante sunt evenimentele din 16 decembrie 1992, în urma cărora premierul Y. Rabin va deporta 415 activiști islamici în Liban; deoarece oficialii libanezi nu vor permite accesul acestora, deportații vor fi mutați într-o zonă de securitate, un așa-numit no man's land, între Israel și Liban. 800 Cf. "Situația din Orientul Apropiat ...", BBCRomanian
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
dat seama că situația era fără scăpare, se pleca foarte greu cu forme legale, plecau cu forme legale pe atunci evreii, pentru că era politica statului român de a favoriza plecarea evreilor. Germanii, cealaltă mare minoritate etnică, nu puteau pleca..., erau deportați în tot felul de locuri îndepărtate. Se pleca extrem de greu prin legături foarte sus puse, pe care unii, foarte puțini, le aveau printre responsabilii comuniști de mare influență. Cazurile acestea erau foarte rare. în schimb, se fugea. Cum se fugea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
introductiv, se dorește a fi o posibilă prefață a viitoarei monografii a americanilor care se revendică a face parte din grupul etnic român. Jill MASSINO „Ei ne-au spus că trebuie să reconstruim ceea ce au distrus nemții” Povești ale femeilor deportate 1. Introducere: victime, istorie și memorie colectivă Și, a doua zi... a venit mama [plângând] cu fratele meu și cu soru-mea cu sacu’ și ne-a adus de mâncare că n-aveam nimica, și tot striga „Sofi, Sofi, Sofi” că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]