3,354 matches
-
din LEGEA nr. 69 din 2 aprilie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 3 aprilie 2015. (2) De aceleași drepturi beneficiază soțul (soția) celui decedat după ieșirea din închisoare, din spitalul de psihiatrie, după întoarcerea din strămutare, din deportare, din prizonierat sau după încetarea măsurii de stabilire a domiciliului obligatoriu, dacă ulterior nu s-a recăsătorit. ... (3) Această indemnizație se poate cumula cu orice pensie. ... ---------- Alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 2 al art. I
DECRET-LEGE nr. 118 din 30 martie 1990 (**republicat**)(*actualizat*) privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106978_a_108307]
-
1) Persoanele care s-au aflat în situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a), b) și e) și alin. (2) au dreptul la o indemnizație lunară de 400 lei pentru fiecare an de detenție, strămutare în alte localități, deportare în străinătate sau prizonierat, indiferent dacă sunt sau nu sunt pensionate. ... ---------- Alin. (1) al art. 4 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 69 din 2 aprilie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din
DECRET-LEGE nr. 118 din 30 martie 1990 (**republicat**)(*actualizat*) privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106977_a_108306]
-
din LEGEA nr. 69 din 2 aprilie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 3 aprilie 2015. (2) De aceleași drepturi beneficiază soțul (soția) celui decedat după ieșirea din închisoare, din spitalul de psihiatrie, după întoarcerea din strămutare, din deportare, din prizonierat sau după încetarea măsurii de stabilire a domiciliului obligatoriu, dacă ulterior nu s-a recăsătorit. ... (3) Această indemnizație se poate cumula cu orice pensie. ... ---------- Alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 2 al art. I
DECRET-LEGE nr. 118 din 30 martie 1990 (**republicat**)(*actualizat*) privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106977_a_108306]
-
au aflat în situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a), b) și e) și alin. (2) au dreptul, incepand cu anul 1999, la o indemnizație lunară de 130.000 lei pentru fiecare an de detenție, strămutare înalte localități, deportare în străinătate sau prizonierat, indiferent dacă sunt sau nu sunt pensionate. (2) Persoanele care s-au aflat într-una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) și d) au dreptul, incepand cu anul 1999, la o indemnizație
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 9 din 18 februarie 1999 pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123026_a_124355]
-
prizonieri, are dreptul la o indemnizație lunară de 130.000 lei neimpozabila, daca ulterior nu s-a recăsătorit. (2) De aceleași drepturi beneficiază soțul (soția) celui decedat după ieșirea din închisoare, din spitalul de psihiatrie, după întoarcerea din strămutare, din deportare sau din prizonierat, daca ulterior nu s-a recăsătorit." ... ........................................................................... "(4) Beneficiază de indemnizația prevăzută la alin. (1) și soția (soțul) celui decedat în condițiile prevăzute la alineatele precedente și care, din motive de supraviețuire, a fost nevoit să divorțeze de
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 9 din 18 februarie 1999 pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123026_a_124355]
-
OFICIAL nr. 655 din 2 octombrie 2009. Articolul 2*) (1) Persoanele care s-au aflat în situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a) și b) au dreptul la o indemnizație lunară de 250 lei pentru fiecare an de deportare ori de detenție. ... (2) Persoanele care s-au aflat în situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c), d) și g) au dreptul la o indemnizație lunară de 200 lei pentru fiecare an de strămutare, de muncă forțată sau
ORDONANŢĂ nr. 105 din 30 august 1999 (*actualizată*) privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125211_a_126540]
-
începutul anilor 1920, a fost înlocuit în 1944 de către forțele de ocupație naziste cu Ferenc Szalasi, liderul grupării fasciste "Crucile cu săgeți". Deși fusese un colaborator loial al celui de al Treilea Reich începând cu 1940, Horthy boicotase în permanență deportarea evreilor maghiari spre lăgărele naziste. Succesorul său, care se evidențiase prin zelul cu care îmbarcase populația de rit iudaic în infamele "trenuri ale morții", nu a apucat să își păstreze funcția mai mult de un an: avansul rapid al Armatei
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
vulnerabilă datorită granițelor directe pe care le avea cu Iugoslavia și a minorității sârbe care locuiau la granița vestică a țării. Campania anti-titoistă a fost deosebit de intensă în această regiune, soldându-se cu arestări abuzive, procese falsificate și chiar cu deportarea unor etnici sârbi în Bărăgan (Constantiniu, Pop: 2007, 52). O dovedește un articol publicat de Gheorghiu-Dej în Scânteia la finalul anului 1949 în care atrăgea atenția asupra acțiunilor subversive ale "spionilor titoiști" localizați pe teritoriile "republicilor populare" și solicita intensificarea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
concesii economice și culturale, care nu erau însă constante, variind în funcție de obiectivele pe termen scurt și mediu ale regimului. Nu și-a respectat însă promisiunea de a se manifesta indulgent și cu clemență la adresa foștilor combatanți anticomuniști, "iar procesele politice, deportările, arestările, și execuțiile secrete, reminiscențe ale regimului stalinist al lui Rákosi, au revenit încă o dată în prim-plan". De asemenea, partidul însuși a cunoscut metamorfoze majore: s-a birocratizat, pentru a fi cât mai sigur de sprijinul membrilor săi, coalizați
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
regiune cu un plus de represivitate. Spiritul burghez, foarte bine conturat prin sentimentul dezvoltat al proprietății și al participării civice, reprezenta un inamic funciar al ideologiei comuniste. Pentru a asigura măcar perpetuarea, nu neapărat victoria regimului, acesta trebuia neapărat eradicat. Deportările etnicilor germani, apoi a celor sârbi, în perioada paranoiei anti-titoiste, stau mărturie în acest sens (Munteanu în Rusan: 2000, 636-637). Un rol deosebit de important în revoluția maghiară l-a jucat, după cum urmează să vedem în continuare, Iugoslavia lui Tito. Prin
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Lungu, Rețegan: 1996, 394). Pe de altă parte însă, soluția aleasă de către sovietici pentru "cazul" Nagy nu avantaja cu nimic partea iugoslavă; dimpotrivă, îi conferea rolul unei marionete docile, care acceptase fără nici un fel de obiecții zdrobirea revoluției maghiare și deportarea lui Imre Nagy și a colaboratorilor acestuia, împreună cu familiile lor, pe teritoriul României, fapt care se petrecuse printr-o desconsiderare totală a drepturilor omului. Nu în ultimul rând, șansele membrilor "grupului Nagy", cel puțin a celor mai proeminenți, de a
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în Ungaria cu acordul Guvernului ungar și că nu va împiedica eforturile acestui guvern în restaurarea țării etc. ar stârni un uriaș răsunet pozitiv în rândurile poporului ungar și ar fi fost înlăturate argumentele pentru campania în lumea întreagă împotriva deportării lui Nagy. Într-un cuvânt, toate acestea ar fi scos de pe ordinea de zi (sic!) și normalizarea situației din Ungaria ar fi progresat considerabil mai mult (Lungu, Rețegan: 1996, 362-363). Pe Hrușciov, propunerea lui Tito l-a înfuriat de-a
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
acum accesibile cercetătorilor români, fără să mai fie nevoie ca ei să plece din București. În același timp, ancheta IRIR s-a adresat supraviețuitorilor Holocaustului și răspunsurile a patruzeci dintre ei se găsesc În acest volum. Jumătate se referă la deportarea În Transnistria, cealaltă jumătate urmărește calvarul evreilor din Ardeealul de Nord, unde ocupației maghiare i s-a suprapus În 1944 cea germană, ei fiind trimiși la Auschwitz-Birkenau, Dachau, Buchenwald, Ravensbruck, Mauthausen... Aceștia din urmă fuseseră și ei cetățeni români, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
povestiți despre familia dumneavoastră dinainte de război... Lucian Mehler: Înainte de război tata era comerciant, mama era casnică. Și dumneavoastră... Eu aveam 14 ani când am fost dus În lagăr. Eram elev la liceul „Aron Pumnul” din Cernăuți. Cum ați aflat de deportare? Foarte simplu. Au venit Într-o zi și ne-au spus că toți, cei de la sate, trebuie să mergem la reședința de județ. Dumneavoastră nu erați din Cernăuți? Nu, nu, nu. Eu făceam numai liceul În Cernăuți. Când a Început
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lagăr” Interviu cu Erica Antal (n. 1927) Mihai Vakulovski: Doamnă Antal, mai Întâi ar fi interesant să ne spuneți ce lucrau părinții dumneavoastră Înainte de război. Erica Antal: Tatăl meu a fost avocat și mama era casnică. Cum ați aflat de deportare și cam ce vârstă aveați dumneavoastră atunci? - Eu m-am născut la Putna, dar am trăit la Cernăuți - și din Cernăuți am fost deportată. În lagăr am Împlinit 15 ani. Am fost deportați din Cernăuți la 28 iunie 1942. Înainte de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și cam ce vârstă aveați dumneavoastră atunci? - Eu m-am născut la Putna, dar am trăit la Cernăuți - și din Cernăuți am fost deportată. În lagăr am Împlinit 15 ani. Am fost deportați din Cernăuți la 28 iunie 1942. Înainte de deportare am fost În ghetou la Cernăuți și renumitul primar Popovici ne-a salvat de ghetou și am venit acasă. Dar cum ați aflat de ghetou când erați Încă acasă? Când eram acasă erau grupuri. Nu totdeauna au fost deportați. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
aminte că 4-5 săptămâni nu puteam să dorm În pat. Tot jos dormeam. Eram obișnuită, de un an și nouă luni, să dorm pe jos. Încercam să dorm, dar era prea moale - dădeam așa, cu picioarele... Și asta a fost deportarea mea - foarte urât. Și după aceea am stat În Cernăuți până În ’46 și am venit În România. Văd că aveți multe cărți aici.. Da... Soțul meu, care a murit acum trei ani, din păcate, a fost regizor artistic la teatrul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
aveți multe cărți aici.. Da... Soțul meu, care a murit acum trei ani, din păcate, a fost regizor artistic la teatrul „Ariel”, teatru pentru tineret, și noi amândoi am avut aceste cărți. V-a interesat ce s-a scris despre deportare? Da, avem multe cărți - În limba maghiară... Și cum vi se par aceste cărți? Aveți și cărți scrise de oameni care au fost acolo? Da, da. Și soțul meu a fost deportat. La Auschwitz și În alte părți - și el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
limba maghiară... Și cum vi se par aceste cărți? Aveți și cărți scrise de oameni care au fost acolo? Da, da. Și soțul meu a fost deportat. La Auschwitz și În alte părți - și el a scris foarte multe despre deportarea lui. Acum nu am acasă cartea - e la cineva. - Cum vi se par aceste cărți? Cum le citiți dumneavoastră, care ați fost acolo? Nu s-a scris absolut nimic neadevărat. Degeaba se spune că Antonescu n-a deportat. El ne-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Pe strada unde noi locuiam am avut o mică vilă - mătușa mea și bunicii stăteau la etaj și noi stăteam la parter. Pe strada aceea nu s-a Întors nimeni dintre deportați, nimeni. Aveți vreun caz, vreo Întâmplare din timpul deportării pe care n-o puteți uita? Nu pot să uit ziua când nemții au venit și noi eram acolo băgați, de la 4-5 dimineața și până la trei și jumătate... asta știu, trei și jumătate. Afară se auzeau strigăte și Împușcături afară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dumneavoastră cum l-ați Întâlnit, că și el a fost deportat? Aici. Mai târziu. Noi am venit În ’46 la Târgu-Mureș. Și m-am căsătorit În 1950. El vă povestea... Da-a-a! Foarte mult. Fiindcă dumneavoastră, când povesteați despre deportarea din Transnistria, ziceați că „la noi n-a fost cameră de gazare” - de exemplu, În comparație cu ceea ce v-a spus el, povesteați... Da, era groaznic... camera aia de gazare... Și el a fost În mai multe lagăre - la Început la Auschwitz
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Sadagura a decăzut. Deci s-au căsătorit, iar eu am fost primul născut. Mai am un frate, care acum e În Canada - a plecat acum trei ani. Eu am rămas aici și m-am căsătorit cu o româncă. Și Înainte de deportare, când ați simțit mișcarea antisemită? În urma pactului Ribbentrop-Molotov ei au ocupat Bucovina*. Și Basarabia, și Bucovina. Au venit rușii, dar ei n-aveau treabă cu evreii. Tatăl meu, fiind funcționar de stat, ar fi trebuit să se refugieze. Dar necazurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a murit, că era fabricant de dulciuri, de ciocolată, și pe ăștia pe toți Îi duceau În Siberia, știți? Deci un an de zile acolo am stat. Și dumneavoastră ce vârstă aveați atunci? 18 ani. Și nu făceați nimic? În timpul deportării pur și simplu ați stat sau ați lucrat? În fiecare zi ne duceau la lucru. Erau jandarmii. La Moghilev am stat două luni, iar dimineața trebuia să mergem la lucru la jandarmi. Încărcam vagoane, descărcam vagoane... Dimineața trebuia să fim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În perioada cât am fost În Transnistria nu am avut practic de a face cu nemții. E dureroasă amintirea - ăsta este adevărul, e foarte dureroasă amintirea. Cine spune că Antonescu nu a făcut rău... Antonescu a făcut foarte mult rău! Deportarea, strămutarea noastră a fost din ordinul lui Antonescu și moartea a foarte-foarte mulți oameni a fost din cauza lui Antonescu. O imagine de neuitat este aceea a căruțelor cu cadavre scheletice pe care le vedeam zilnic trecând pe stradă pe lângă noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Înspăimântați. Care au fost interdicțiile impuse de puterea de atunci? Am fost obligați să purtăm steaua galbenă, apoi a venit ordinul de a ne muta În perimetrul ghetoului. Aici circulau tot felul de zvonuri, tot mai alarmante, mai ales despre deportări. Părinții au aflat că există o posibilitate de a obține o autorizație care ne-ar permite să rămânem la Cernăuți, eliberată de minunatul primar Popovici, omul care și-a găsit un loc printre cei drepți la Yad Vashem. Ați reușit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]