3,978 matches
-
aspectele de relief din zona cercetată, căutând să scoată în evidență legătura dintre alcătuirea geologică a regiunii și aspectul său morfologic. Între 1922-1936, V. Mihăilescu abordează atât problemele ramei înalte de la vest (zona Dealul Mare-Hârlău) cât și regiunea de contact (depresiunea Hârlău-Cotnari) privitoare la degradările de teren, precum și delimitarea regiunilor morfologice a platformelor din jurul orașului Botoșani și Hârlău (1930). Pentru zona Dealul Mare-Hârlău și a depresiunii de contact Hârlău, cel mai amănunțit stadiu asupra sarmațianului la realizat V. Tufescu (1937), care
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
abordează atât problemele ramei înalte de la vest (zona Dealul Mare-Hârlău) cât și regiunea de contact (depresiunea Hârlău-Cotnari) privitoare la degradările de teren, precum și delimitarea regiunilor morfologice a platformelor din jurul orașului Botoșani și Hârlău (1930). Pentru zona Dealul Mare-Hârlău și a depresiunii de contact Hârlău, cel mai amănunțit stadiu asupra sarmațianului la realizat V. Tufescu (1937), care a stabilit pe criterii faunistice prezența volhinianului și basarabianului, iar din punct de vedere tectonic consideră Dealul Mare ca o unitate distinctă, generată de mișcări
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și o serie de falii în cuvertura sedimentară. În 1932, V. Tufescu a efectuat cercetări amănunțite asupra reliefului și rețelei hidrografice din zona de contact dintre Câmpia Moldovei și Podișul Sucevei. De asemenea, a fost studiată limita de vest a depresiunii Jijiei (1934) ce corespunde cu actuala depresiune de contact Hârlău-Cotnari (în zona cercetată), caracterizând-o în amănunt. S-a ocupat apoi de zona platourilor structurale ale Dealului Mare, de procesele geomorfologice ce afectează contactul dintre cele două subunități. În anul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sedimentară. În 1932, V. Tufescu a efectuat cercetări amănunțite asupra reliefului și rețelei hidrografice din zona de contact dintre Câmpia Moldovei și Podișul Sucevei. De asemenea, a fost studiată limita de vest a depresiunii Jijiei (1934) ce corespunde cu actuala depresiune de contact Hârlău-Cotnari (în zona cercetată), caracterizând-o în amănunt. S-a ocupat apoi de zona platourilor structurale ale Dealului Mare, de procesele geomorfologice ce afectează contactul dintre cele două subunități. În anul 1949, N. Macarovici realizează un studiul asupra
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
N. Barbu, 1977). Râul Bahlui a constituit agentul principal de modelare a reliefului zonei în studiu. Etapele de formare a văii sale cât și a afluenților pot fi reconstituite cu ajutorul teraselor care au o răspândire foarte largă, îndosebi în sectorul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Astfel, în pleistocenul inferior, albia Bahluiului era deplasată mult mai spre est, cu câțiva kilometri, la nivelul Dealului Dumbrava (240 m) (C. Martiniuc - V. Băcăuanu, 1965). Apoi treptat-treptat în preistocenul mediu și superior, Bahluiul s-a deplasat
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
depunând aluviunile din Dealul Morii (204 m). În holocen deplasarea s-a făcut și mai spre vest, în sectorul șesului actual de la Ceplenița Cotnari. Această deplasare este rezultatul retragerii treptate spre vest a coastei Dealului Mare, cu apariția și lărgirea depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Și afluenții principali ai Bahluiului, din cadrul Dealului Mare, cum sunt Buhalnița, Cârjoaia, Valea Cotnarilor și Sărata, au lăsat urme ale evoluției lor sub forma unor terase în Dealul Babanului, Dealul Furcilor, Dealul Salcâmilor-Sărata etc. Pârâul Buhalnița, după ce
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
vârsta reliefului din zona cercetată este pliocen-cuaternară. Dacă pe ramele înalte din vestul și nordul regiunii se poate vorbi de forme de relief mai vechi decât cuaternarul, adică din pliocenul inferior și mediu datorită rezistenței rocilor la denudație, în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, relieful actual a fost sculptat în pliocenul superior și pleistocen (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). 2. CARACTERIZARE MORFOGRAFICĂ ȘI MORFOMETRICĂ Relieful din cadrul bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, dezvoltat pe depozite volhiniene și basarabiene
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
parte factorilor geografici modelatori. Astfel, prezența orizonturilor mai dure de gresii calcaroase și de calcare oolitice, explică atenuarea denudației și altitudini mai mari în vestul, nordul și nord-estul regiunii, respectiv mai mici, sub formă de dealuri și coline în zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari. Orientarea culmilor deluroase înalte și a depresiunii de contact, Hârlău Cotnari, este paralelă cu direcția râului Bahlui. Culmile secundare prezintă orientare paralelă cu afluenții Bahluiului, mai exact vest-est (pe coasta estică a Dl. Mare) și est-vest
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
calcaroase și de calcare oolitice, explică atenuarea denudației și altitudini mai mari în vestul, nordul și nord-estul regiunii, respectiv mai mici, sub formă de dealuri și coline în zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari. Orientarea culmilor deluroase înalte și a depresiunii de contact, Hârlău Cotnari, este paralelă cu direcția râului Bahlui. Culmile secundare prezintă orientare paralelă cu afluenții Bahluiului, mai exact vest-est (pe coasta estică a Dl. Mare) și est-vest (pe coasta vestică a C. Holmului) (N. Barbu, N. Bucur, 1954
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a C. Holmului) (N. Barbu, N. Bucur, 1954). Altitudinea medie, calculată pe întreaga suprafață cercetată, este în jur de 250 m. Ea diferă însă de la un sector la altul, ridicându-se la cca. 400 m în partea înaltă, pentru ca în depresiunea de contact valoarea medie a altitudinii să fie de cca. 170 m. Distribuția înălțimilor în cadrul subunităților înalte este destul de echilibrată. Astfel, altitudini mai mari de 500 m sunt puține și dispersate, ocupând un areal restrâns. Între acestea, în zona Dealului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Masa Tâlharului (513 m); Dealul La Vamă (531 m); Dealul Holm (556 m); Piscul Bobeica (531 m). Cele mai coborâte altitudini se întâlnesc în lungul șesului Bahluiului, 137 m la Hârlău și 102 m la Cotnari. Pentru rama estică a depresiunii de contact altitudinile se mențin în general între 200 m la est de orașul Hârlău în Dealul Humăria și 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari, în sud estul zonei cercetate. Din analiza hărții fragmentării reliefului , rezultă că cele mai mici valori
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari, în sud estul zonei cercetate. Din analiza hărții fragmentării reliefului , rezultă că cele mai mici valori (0 la 1km/km2) se întâlnesc pe suprafețele structurale din Dealul Mare-Hârlău și Culmea Holmului, pe interfluvii din estul depresiunii de contact și pe unele porțiuni de versant din zona Cotnari, Deleni, Scobinți, Maxut sau în partea joasă a văii Bahluiului. Valori mari ale densității fragmentării reliefului cuprinse între 3 și 4 km/km2 se înregistrează pe areale mai reduse
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
al râului Bahlui în amonte de Cotnari există o mare varietate a înclinării formelor de relief, de la valori mai mici de 10 la peste 45. Relieful cu pante mici până la 5 Bahluiului, terasele fluviale și unele suprafețe sculpturale din estul depresiunii de contact. De asemenea, aceleași pante se pot întâlni și pe platourile litostructurale Sângeap Sticlăria, Aliciurilor, Berezlogi, Holm Cele mai răspândite sunt pantele cu valori cuprinse între 60-150, întâlnite pe aproximativ 60% din suprafața întregii regiuni cercetate, fiind caracteristice versanților
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
versanților, efectuate relativ rapid, favorizate și de alcătuirea petrografică (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). Valea Bahluiului, principala arteră hidrografică a regiunii cercetate, prezintă o orientare conform înclinării stratelor, NV SE, cu mici devieri locale. Profilul transversal este asimetric în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. În amonte de lacul de acumulare Pârcovaci, valea este mai îngustă, prezintă numeroase rupturi de talveg, care nu depășesc 1 m și are o pantă de 21,5m/km, pentru ca în zona joasă depresionară panta să se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Sărata-Cotnari, Cetățuia, Bahluiul, în zona de obârșie . De remarcat că în afara masivelor deluroase cu platouri structurale (Dealul Mare-Hârlău și Culmea Holmului), cuestele nu mai au aspecte tipice, cu întreaga suită de elemente morfologice. În cadrul văilor de origine fluviatilă din estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari (Valea Broscăria, Bădeni, Nicolina-Hârlău), cuestelor le lipsesc, în primul rând, planul de revers ca element structural caracteristic acestui tip de relief (I. Bojoi, 1983). La contactul dintre rama înaltă din vest cu depresiunea de contact Hârlău-Cotnari se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
origine fluviatilă din estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari (Valea Broscăria, Bădeni, Nicolina-Hârlău), cuestelor le lipsesc, în primul rând, planul de revers ca element structural caracteristic acestui tip de relief (I. Bojoi, 1983). La contactul dintre rama înaltă din vest cu depresiunea de contact Hârlău-Cotnari se constată prezența unor versanți, coaste morfologice sau abrupturi cuestiforme (I. Sârcu,1971). Energia acestor “coaste” depășește 200 și chiar 300 m, având pante cu înclinări de 150 200, iar la partea superioară , în cazul când sunt
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
putem enumera: Dealul Bădacu, în nord-est, Dealul Șipoțele în zona centrală, Dealul Pietrăriei și Piscului, spre extremitatea sud-estică. Altitudinile lor coboară de la 400-380 m în rama Culmii Holmului, spre 300--260 m în zona sud-estică sau spre valea Bahluiului. În estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, interfluviile sculpturale aparțin Câmpiei Moldovei și sunt formate dintr-un complex argilo-marnos acoperit de luturi loessoide cu grosimi de până la 3-4 m. Dealul Cireșului, Vișinului, Humăria, Dumbrava sunt acoperite cu luturi eluviale și constituie terenuri bune pentru
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de Hârlău. Apariția și dezvoltarea degradărilor de teren sunt de asemenea strâns legate de morfologia reliefului reprezentată prin valoarea înclinării versanților și lungimii acestora prin energia și densitatea fragmentării. În acest sens, pe suprafața interfluviilor colinare și deluroase din estul depresiunii de contact (Dealul Cireșului, Dealul Vișinului, Dealul Morii, Dealul Dumbrava) cu înclinări de 3°-5° întâlnim doar slabe spălări, iar pe versanții de 5°-7° apar în plus ogașări, rigolări și chiar alunecări slabe. În zona coastelor estice și sud-estice
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
dintr-un amestec de luturi, argile, marne și nisipuri, are o grosime de peste 5 m, prezintă o suprafață cu fragmentare sub formă de monticuli mai proeminenți sau mai teșiți, cu înălțimi de 0,5 m până la 8 m și mici depresiuni în care apa băltește. Pe alocuri corpul alunecărilor este secționat de ravene prin care se face drearea naturală a apelor subterane. Cornișa este activă sau stabilizată în funcție de stadiul de evoluție. Astfel de microreliefuri deluviale cu aspect de movile, monticuli, țiglăi
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
izvoare și până la Pârcovaci (pe circa 20 km), valea este îngustă și adâncă, prezentând o pantă de 21,5 m/km, iar de la Pârcovaci până la Hârlău prezintă o pantă de 16 m/km. De la Hârlău până la Cotnari râul Bahlui străbate depresiunea de contact dintre Podișul Sucevei și Câmpia Moldovei. În acest sector râul prezintă numeroase meandre albia minoră este destul de adâncită, ajungând până la 8 10 m, în zona de debușare a râului Buhalnița și la Cotnari (această situație împiedică uneori revărsările
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
zona satului Pârcovaci, pe partea stângă, unde treapta de terasă aluvională are o înălțime de 6-10 m față de nivelul albiei minore. Această suprafață este de circa 1 km lungime, și 100300 lățime. Imediat ce părăsește regiunea Dealului mare și intră în depresiunea de contact, Hârlău Cotnari, râul Bahlui își dezvoltă o albie majoră, ale cărei lățime variază de la 600 la 1000 m la sud de Hârlău până la 1800 m la Ceplenița (acolo unde se unește cu șesul larg al Buhalniței) la Cotnari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
În partea din aval, la vest de gara Ceplenița, unde confluează cu valea Cotnarilor, șesul Buhalniței vechi este mlăștinos și uneori, la topirea zăpezilor sau în perioadele cu ploi torențiale se acoperă cu apă. Șesul Buhalniței actuale, la intrarea în depresiunea de contact, imediat în aval de localitatea cu același nume, se lărgește până la peste 400 m. Este un șes jos, mlăștinos și inundabil doar când sunt ploi abundente. Șesul pârâului Broscăria, afluent pe stânga al Bahluiului, în dreptul localității Ceplenița, se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de localitatea cu același nume, se lărgește până la peste 400 m. Este un șes jos, mlăștinos și inundabil doar când sunt ploi abundente. Șesul pârâului Broscăria, afluent pe stânga al Bahluiului, în dreptul localității Ceplenița, se dezvoltă larg la intrarea în depresiunea de contact, cu lățimi apreciabile, ce oscilează între 200 până la 600 m. Este un șes ce apare sub forma unei terase de luncă de 2-3 m, unde s-au amplasat numeroase ale locuitorilor din Ceplenița. Terasele Cunoașterea și evoluția bazinului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Bahluiului este flancat de numeroase conuri de dejecție, ca cel al Buhalniței, al văii Scobinți, Broscăria, Bădeni, Nicolina-Hârlău (V. Băcăuanu, 1968). O situație deosebită se întâlnește la contactul dintre rama înaltă din vest cu pante accentuate (10°-15°) și suprafața depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Acestă ramă s-a schițat încă de la sfârșitul sarmațianului și începutul pliocenulu, prin urmare, încă de atunci au existat premisele formării unor glacisuri deluvio-proluvio coluviale (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). Unele acumulări de contact din această regiune
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
între Hârlău și Cotnari), ca și pătrunderea afluenților Bahluiului în interiorul regiunii înalte de la vest, a contribuit la fragmentarea glacisului și chiar la înlocuirea sa cu alte forme de relief (C. Martiniu, V. Băcăuanu, 1962). Retragerea treptată a ramei înalte în favoarea depresiunii de contact Hârlău Cotnari s-a făcut, în principal, datorită proceselor deluviale, fără să neglijăm nici rolul rețelei hidrografice torențiale. Cele mai vechi acumulări din zona glacisului de contact pot fi paralelizate cu terasele superioare ale râului Bahlui. Deci, acestea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]