4,073 matches
-
mare va fi dorința sa de a-și pune capăt zilelor. Cu toate că depresia este strâns corelată cu ideația și comportamentul suicidar, relația dintre acestea este foarte complexă; nu toți depresivii se sinucid și nu toți cei care se sinucid sunt depresivi. Se consideră ca fiind importanți factorii care contribuie la apariția și menținerea depresiei. Mai mult, Beck și colab. (1985, apud Hoeksema, S.N., 1998)212, consideră că deznădejdea sau expectanțele negative despre viitor, sunt catalizatori majori în suicid și ar putea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Au existat, însă, diferențe între cele două categorii în ceea ce privește deznădejdea. Analiza măsurării depresiei a evidențiat în continuare faptul că gradul de deznădejde resimțit de către individ este cel mai eficient predictor al suicidului. După cum s-a relevat anterior nu toți pacienții depresivi sunt candidați la suicid, lipsa de speranță (deznădejdea, disperarea) fiind factorul de mediere între depresie și tentativa de suicid. Disperarea este în mare măsură alimentată de anumite caracteristici de receptare, înțelegere, prelucrare și interpretare a datelor problemei. Astfel spus, disperarea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
problemei. Astfel spus, disperarea este alimentată și alimentează un mod defectuos de prelucrare a informațiilor. Beck și colab. (1979)215 arată că starea de deznădejde este mai predictivă pentru suicid decât depresia, pe când deznădejdea ca trăsătură este asociată cu tulburarea depresivă. Un corolar al deznădejdii suicidare este inflexibilitatea cognitivă, care include dificultatea de a crede că există alternative non-suicidare pentru problemele vieții. Astfel, conform literaturii de specialitate, indiferent de vârstă și sex, deznădejdea este considerată componentul cheie care mediază comportamentul suicidar
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
că rata depresiei printre recidivi nu a fost mai mare. S-ar putea ca mulți dintre cei care au încercat încă o dată să se sinucidă, să nu se fi înscris în criteriile fixate de studiul respectiv pentru a stabili disfuncția depresivă, dar asta nu înseamnă că nu au fost la fel de grave. Totuși, nu toți cei care încearcă sau comit suicid sunt persoane depresive. La primul interviu 8% dintre recidivi au fost diagnosticați ca fiind maniaci, spre deosebire de cei nonrecidivi cu o rata
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să se sinucidă, să nu se fi înscris în criteriile fixate de studiul respectiv pentru a stabili disfuncția depresivă, dar asta nu înseamnă că nu au fost la fel de grave. Totuși, nu toți cei care încearcă sau comit suicid sunt persoane depresive. La primul interviu 8% dintre recidivi au fost diagnosticați ca fiind maniaci, spre deosebire de cei nonrecidivi cu o rata de 0.6% de manie. Mai mult de jumătate dintre persoanele cu tulburări bipolare încearcă să se sinucidă și poate unul din
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și al controlului asupra propriei vieți iar gândurile suicidare i-au dispărut treptat. Un aspect interesant al tehnicii terapeutice folosite este folosirea consistentă a întrebărilor în vederea obținerii informațiilor contradictorii concluziilor ei și obținerea unei gândiri raționale. Conform Terapiei Rațional-Emotiv-Comportamentale simptomele depresive sunt inițiate de două tipuri de evenimente care sunt legate de pierdere sau respingere. Interpretarea irațională sau nonempirică a acestor evenimente perpetuează starea depresivă. În REBT depresia este asociată cu o credință de genul "această pierdere nu trebuia să se
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
întrebărilor în vederea obținerii informațiilor contradictorii concluziilor ei și obținerea unei gândiri raționale. Conform Terapiei Rațional-Emotiv-Comportamentale simptomele depresive sunt inițiate de două tipuri de evenimente care sunt legate de pierdere sau respingere. Interpretarea irațională sau nonempirică a acestor evenimente perpetuează starea depresivă. În REBT depresia este asociată cu o credință de genul "această pierdere nu trebuia să se întâmple și este groaznic faptul că s-a întâmplat". În acest caz persoana se va simți responsabilă pentru pierderea respectivă și va avea tendința
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
o conduită de anticipare a anxietății în viitor. Anxietatea cronică sau anxietatea generală poate să interfereze nu doar cu abilitatea de a evolua și savura viața. Anxietatea este și o caracteristică evidentă în alte tulburări psihologice. De exemplu, majoritatea oamenilor depresivi prezintă de asemenea accese de anxietate. Oamenii cu schizofrenie se simt adesea anxioși când cred că alunecă într-un nou episod de psihoză. Mulți oameni, care abuzează de alcool și alte droguri fac în așa fel încât să-și potolească
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
că sunt pe cale să "înnebunească" sau să "piardă controlul". Multor oameni cu atac de panică le e rușine de problemele pe care le au și încearcă să le ascundă față de ceilalți. Dacă nu sunt tratați, ei se simt demoralizați și depresivi. Pe parcursul vieții, prevalența atacului de panică este între 1.5-3.5% conform unor studii realizate în diferite țări (APA, 1994)226. Cei mai mulți oameni manifestă tulburări de panică între adolescența târzie și vârsta de 30 de ani, iar tulburarea tinde să
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care individul îl experimentează înainte de a trăi trauma. Oamenii care deja trăiesc simptome crescute de anxietate sau depresie înainte de a se declanșa trauma sunt mult mai predispuși la tulburarea de stres post-traumatic decât cei care nu au fost anxioși sau depresivi înainte de traumă (Davidson, Swartz, Storck, Krishnan & Hammett, 1985291; Nolen-Hoeksema & Morrow, 1991292). Există și anumite dovezi că stilurile de coping cu evenimente stresante și cu propriile simptome de distres pot de asemenea influența vulnerabilitatea oamenilor la PTSD în urma unei traume. Multe
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
femei, iar la bărbați alcoolism. Câteva femei cu tulburare de panică raportează un nivel crescut al anxietății pe parcursul perioadelor premenstruale și postnatale (Yonkers & Gurguis, 1995)311. În plus, femeile au o formă de proastă dispoziție cunoscută ca sindromul premenstrual, devin depresive pe parcursul ciclului menstrual, ceea ce poate constitui un risc crescut pentru a avea atacuri complete de panică când sistemul lor nervos autonom este stimulat. Aceste observații i-au condus pe unii teoreticieni să afirme că hormonii ovarieni, în mod particular progesteronii
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este între 6 și 15 ani, iar la femei între 20 și 29 de ani (APA, 1994317; Rasmussen & Eisen, 1990318). TOC pare să fie o tulburare cronică dacă nu este tratată. Mai mult de 66% dintre oamenii cu TOC sunt depresivi (Edelmann, 1992)319. Atacurile de panică, fobiile și abuzul de substanțe pot fi de asemenea comune în tulburările obsesiv-compulsive. 10.6.1. Teorii biologice ale tulburărilor obsesiv-compulsive Una dintre cele mai promițătoare cercetări asupra tulburărilor obsesiv-compulsive este perspectiva unei tulburări
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de succesul adaptării în mediul de viață fără persoana dragă, abilitatea de a se detașa de persoana pierdută și de ușurința de a dezvolta noi relații. Până acum tulburările de personalitate sau dezechilibrele biochimice erau considerate ca fiind cauza durerii depresive sau anxietății și scopul terapiilor de a trata aceste simptome dominau psihiatria. Notabil este că după această tragedie Lindemann a ajuns să accepte că paraprofesioniștii din comunitate și preoții pot fi la fel de eficienți în acordarea serviciilor de intervenție în caz
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cu simptome ușoare/ moderate reprezintă un mare interes, deoarece aceste tipuri de tratament reduc simptomatologia acesteia. Studii asupra prevenției și a intervenției timpurii indică faptul că acestea pot fi implementate cu succes la tulburările de anxietate și având asociate simptome depresive sau simptome legate de consumul de alcool, însă numărul acestor studii este redus. Gardenswartz și Craske (2001)359 au testat un program de prevenție pe tulburarea de panică. Participanții erau studenți la facultate care au experimentat un atac de panică
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
importantă, deoarece acesta este printre primele programe care examinează eficacitatea unei intervenții timpurii pentru adulți cu tulburare de panică și foarte necesar pentru psihologii practicieni clinicieni care se confruntă tot mai mult în ultimul timp cu patologia tulburărilor anxioase și depresive. 11.5. Prevenția, intervenția în criză și postvenția în suicid Schneidman(1967)362 a identificat existența a trei etape în prevenția suicidului: prevenția primară, intervenția în criză și postvenția. Fiecare terapeut ar trebui să aibă capacitatea de a asista o
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
timp înainte de producerea actului de aceea ar fi bine ca toți specialiștii să dețină cunoștințe despre sinucidere indiferent de specialitate pentru a identifica în mod corect pacienții cu risc suicidar crescut. Diagnosticul precoce al tulburărilor afective, în special al episodului depresiv major, se conturează astfel ca o problemă specifică. Prevenția secundară se referă la categoria bolnavilor psihici sau cu boli somatice, care au avut o tentativă de suicid și care au acceptat să fie dispensarizați. La aceste cazuri tratamentul corect, bine
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
treating obsessive/compulsive disorder", în Journal of Nervous & Mental Disease, 181, 1993, pp. 189-193. Ferrell, B.A., Ferrell, R.R. &Ostreweil, D., "Pain in the nursing home", în Journal of the American Geriatrics Society, 38, 1990, pp. 409-414. Filimon, L., Experiența depresivă perspective socio-culturale, Ediura Dacia Cluj-Napoca, 2002. Fisher, B. W., Flowerdew, G., "A simple model for predicting postoperative delirium in older patients undergoing elective orthopedic surgery", în Journal of the American Geriatrics Society, 1995. Fisher, C., Lerner, R., Applied developmental psychology
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
prilej, atunci ea poate fi folosită ca argument pentru faptul că fiecare clipă este importantă și că ea se înscrie și durează în coerența unui destin. Aceeași conștiință acută a finitudinii poate să genereze "nevroza dinamică" a destinului sau "nevroza depresivă" a unei maladii de destin. Din punctul de vedere al indivizilor (și nu al comunităților), destinul și maladiile de destin apar ca simple variante stilistice la aporia unică a finitudinii, ca opțiuni, egal întemeiate, pentru zgomot sau tăcere. Din această
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Frisonul de atunci era acum la altă scară: ce Dumnezeu făcusem cu viața mea? 23 mai Am trăit toată viața cu infernul conștiinței mele. Lucrul acesta sună, desigur, patetic, dar din nefericire el exprimă o stare de fapt. Fiind melancolic și depresiv, în ciuda exuberanțelor periodice și a unor înclinații ludice evidente., tot ce am încercat să fac, susținut și pe termen lung, mi-a fost bruiat de umori insuportabile. Având pesemne o minte bună, ea nu a reușit niciodată să obțină o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ceva în necunoștință de cauză poate să devină sursa unui protest infinit. De aici ambiguitatea oricărui jurnal, amestec de curtoazie, tandrețe și recunoștință cu strigăte, reproșuri și blasfemii. Ceea ce se numește îndeobște "depresie nervoasă" este o criză prelungită de luciditate. Depresivul iese din rândul "oamenilor normali" și începe să vadă altfel. Această schimbare a calității privirii survine ca urmare a degradării stratului protector pe care, pentru orice om, îl reprezintă sistemul lui de iluzii. Tocmai de aici provine miopia care este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
1970 din Kent State Campus și, în fine, cel deja menționat, de la Beslan, în Rusia. Primul masacru școlar din secolul XX se produce pe 18 mai 1927 într-o școală din Bath, SUA5. Vinovatul este Andrew Kehoe, un fermier, trezorierul depresiv al școlii publice dintr-un sătuc din Michigan. Acesta a pus în subsolul școlii suficientă dinamită ca să dărâme o aripă a clădirii, să ucidă patruzeci și cinci de persoane (dintre care patruzeci și unu de copii) și să rănească cincizeci
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
consum". De asemenea, ne spune echipa de la INSERM, au fost inserate "o întrebare din modulul "Activități domestice" despre frecvența televiziunii, precum și jumătate din modulul "Violențe". În fine, mai multe întrebări au fost adăugate în chestionarul francez; ele privesc scara stării depresive (Kandel et al.), comportamentele sinucigașe, fuga de acasă, absenteismul școlar, violențele fizice și verbale (serie de întrebări alcătuită de CRIJ* Corsica), practicile sportive, sexualitatea (serie de întrebări alcătuită de Florence Maillochon, CNRS), pornografia (finanțată de Consiliul Superior al Audiovizualului) și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sau hărțuirea, permite o abordare pertinentă a efectelor psihologice și individuale asupra victimelor. El arată că stresul cauzat de victimizare poate fi un stres cumulativ și de aceea dificil de tratat, fiind adânc instalat în structura psihologică a subiecților. Tendințele depresive, chiar sinucigașe se combină cu efectele puternice ale insuccesului școlar și cu abandonul. Cele două noțiuni sunt complementare: stresului individual cumulat îi corespunde o retragere în sine și o abandonare a spațiului public care sunt deopotrivă rezultatul și cauza acestui
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ele adesea au ca ultim efect doar înlocuirea unui grup al liderilor cu un altul deoarece ideile democratice inițiale, atâtea câte au fost, sunt pierdute sau uitate. Dacă cele scrise de Michels sunt absolut corecte, atunci descoperirea lui poate fi depresivă pentru cineva care dorește democrație, deoarece ea conduce la concluzia inevitabilă că democrația este un ideal imposibil. Din fericire Michels pare să exagereze. Deși liderii în toate organizațiile au putere disproporționată față de ceilalți membri, această putere nu este nelimitată. Multe
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
nu se simte pe deplin împlinit până nu înfăptuiește niște fapte mărețe, partenera de viață se lamentează dureros și veghează neîncetat la întoarcerea celui plecat, durerea ei impresionând întreaga curte. Dar doamnele de companie reușesc să o scoată din starea depresivă în care se afla și să o îndemne către activități mai profane și mai relaxante totodată: să se plimbe, să danseze, să joace șah sau table, semn că voința femeii nu era cu totul de necombătut. și pentru că femeile îndurerate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]