1,919 matches
-
le este împiedicată ascensiunea pe scara socială? Spre ce va fi redirecționată toată această energie?" (Morris, 2010, p. 77) Dacă ne referim strict la copii, într-o atare situație aceștia fie adoptă atitudinea "strugurii sunt acri", încercând să arunce în derizoriu poziția sau interpretarea partiturii de către lideri (prin comentarii răutăcioase), fie vor constitui propriile grupuri, în afara structurii recunoscute și acceptate de toți; ultima soluție le oferă și lor posibilitatea de a ocupa o poziție de lider, care vine împreună cu aura de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
numărul unu, de a primi recunoaștere din partea celorlalți îl poate împinge pe individ fie către imitare și afișarea însemnelor care atestă o poziție dominantă, chiar dacă poziția respectivă reprezintă doar un vis, fie către crearea unor ierarhii insignifiante social, în domenii derizorii, marginale; în primul caz, se poate vorbi de mimare de statut, adică de recursul la însemnele exterioare de statut pentru a transmite mesajul că sunt altceva decât ceea ce sunt. Lupta pentru o poziție dominantă, dorința de a fi "cineva" poate
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
acum când totul s-a terminat, a încerca să redai, să reconstitui ceea ce s-a întâmplat, e ca și cum ai vrea să lipești cioburile împrăștiate, ciuntite ale unei oglinzi, încercând cu neîndemânare să le rearanjezi, obținând de fapt un rezultat incoerent, derizoriu, stupid, în care spiritul nostru, sau mai degrabă orgoliul nostru, ne obligă sub amenințarea nebuniei și împotriva oricărei evidențe, să găsim cu orice preț o succesiune logică a cauzelor și a efectelor, acolo unde rațiunea nu poate să vadă decât
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
când e ste la mintea oricui că religia, termenul de creștin vine de la fondatorul acestei religii, adică Cristos .În ce mă privește am ad opt at termenul de Christos pe care l-am întâlnit în unele cărți. Oricum subiectul este derizoriu și constituie prilej de poticnire pentru cei care nu înțeleg mare lucr u. Am mers și la radio Trinitas iar în redacție am găsit oameni receptivi, deschiși dialogului pe proble me spinoase. Dar la un moment dat directorul acestui post
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
ce ar trebui început? Eu cred că instituția ar trebui în primul rând să și definească foarte clar rolul în societate! Mai este ea necesară în timpurile actuale ? Pentru că dacă nu face ceea ce este important, dacă pierde vremea cu lucruri derizorii, s-ar putea ca sarcina sa să fie preluată de altcineva. Și n ar trebui să sune ca o fantezie pentru nimeni ! Încep să fie tot mai mulți oameni documentați, care ajung pe un drum propriu la propriile concluzii și
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
se știe, de fapt, congiarum, măsură pentru lichide, era echivalent cu șase sextarii, adică cu 3 litri și 1/4, în timp ce hemina (ήμι`να) reprezenta doar 1/2 sextarius, adică circa 0,44 litri, fapt pentru care era o măsură derizorie! Se poate imagina cu ușurință că o asemenea replică trebuie să fi făcut turul tuturor cercurilor și banchetelor, trecând de la aristocrați și până la masa poporului, subminând autoritatea împăratului și punând la îndoială generozitatea darurilor sale!340 Ar putea părea un
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
drept "o conștiință opacă, simplă, cu identitatea nedivizată, nefisurată de acel du-te-vino al oglindirii". Eroul tragic nu are cum să posede, așadar, nici o "conștiință scindată", pentru că lui "îi ajunge scopul său substanțial", iar personajului comic îi e suficientă "subiectivitatea lui derizorie". Abia drama reprezintă "desfășurarea și analiza mișcării recunoașterii", proces făcut a descoperi omul în "acel ceva care ia naștere între oameni"67. Just. În aceeași ordine de idei, Evanghelos Moutsopoulos 68 definea tragicul și dramaticul drept niște categorii estetice determinative
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
nu se încurcă deloc în frazeologia revoluționară atunci cînd declară în fața unui auditoriu dinainte convins: Nu v-ați săturat de această existență mizerabilă, existență asigurată din spargeri, vînzări de biciclete furate de pe trotoare, plasarea cîtorva monede false sau chiar salariul derizoriu de la uzină, atît de penibil cîștigat sub ochii maistrului, paznic mizerabil al patronului?" (Le Journal, 24 aprilie 1913, notele lui Callemin, in Jean Maitron, op. cit., pag. 164). Acest discurs marchează începutul unei serii de "mari lovituri". Pe 21 decembrie 1911
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
interconexiuni. Se știe că "a arunca o vrajă" înseamnă a-l face, accidental, pe cel asupra căruia cade, să "știe" că tocmai a primit una. Invers, a acuza pe cineva de vrăjitorie înseamnă a merge în căutarea semnelor cele mai derizorii ale unui "atac" și a încerca să numești "răufăcătorul". Unul din scopurile esențiale ale celui ce aruncă vrăji este de a ajunge la spiritul victimei sale, intrînd în centrul vieții sale și al felului său de a fi. Orice simbol
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Așa pot fi înțelese, de pildă, faptele extraordinare, supraomenești chiar, ale unor eroi ai istoriei și mitologiei diferitelor civilizații ale lumii. De altfel, trebuie să recunoaștem că, pentru societatea modernă, veridicitatea anumitor fapte istorice ar fi pusă, poate, sub semnul derizoriului, dacă nu ar exista și o anumită protecție mitologică. Mitul, susținut de credință, creează peste vreme o aură protectoare, care traduce în limbajul contemporan al oricărei generații semnificația și importanța unor modele exemplare ale trecutului. În spațiul artelor vizuale, imaginea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
călători. O echipă întreagă de specialiști, toți indispensabili pentru povara grea: suferința pricinuită de abuzurile sexuale. Relația stabilă dintre spațiu și alter-ego este tot ceea ce această fată poate considera ca fiind stabil. Dacă am ignora acea relație, am împinge în derizoriu strategia prin care filmul a fost transformat într-o narațiune procesabilă. Relația dintre spațiu și timp este importantă pentru ritmul narativ. Cînd un spațiu este prezentat într-un mod extensiv, întreruperea secvenței temporale este inevitabilă, în afara cazului în care percepția
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
gâtul înalt și robust. Părul încă des și sârmos, ruginit. Curba unei frunți proeminente. Nasul drept, puternic, buzele pline, uscate. Poartă un taior gros de stofă verde-închis. — Am văzut multă lume cunoscută în tren. La un spectacol în provincie ? Ceva derizoriu. Atâția oaspeți de gală. În provincie ! Nici nu știam că scrisese și piese... De fapt, motivația e alta, cu totul alta. Acest suflu nou, în ultimii ani, ca o renaștere. Numai că renașterile au nevoie de timp, noi n-apucăm
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
putere care este și o mare slăbiciune. Un farmec în plus, nu-i așa ? Vulnerabil, astfel. De aici i se poate trage sfârșitul. Deși, ți-am spus, eu îl înțeleg. — Un adversar pe măsură, admit. Boii ăștia care îmi plătesc derizoriu inteligența n-ar înțelege serviciile pe care le aduc împiedicându-l pe omul dumitale să urce către cercul mic de conducere, poate și în centru, până la urmă. N-ar bănui plăcerea unui joc atât de rar și delicat. Cu o
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
altora. Eternitatea este mereu monotonă pentru că nu este tranșată pe felii temporale. Geniile au obsesii, nu idei. Ne vindem sufletul pentru arginți și pentru glorie. Pe cei mai valoroși dintre noi îi înecăm rapid în invidie și îi coborâm în derizoriu. Cel care a inventat primul pantof, a devenit geniu. Cel care l-a făcut pe al doilea a fost cizmar. Tribunalul Suprem al creatorilor de artă este Posteritatea. Până acolo se spulberă toate conjuncturile. Copleșitoare moștenire când ești fiu ori
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Pozăm când pentru Iuda, când pentru Iisus. De multe ori, suntem victimele imaginației celorlalți. Poți să fii rupt în fund. Important e să ai papion. Are și calomnia doctorii ei docenți. Când nu poți învinge pe cineva, coboară - l în derizoriu ! Cârciuma este portul în care ancorează aproape toate epavele condiției umane. Să fim realiști. Vodca se va vinde întotdeauna mai repede decât arta. Crisparea poate fi semnul unui deranjament, nu al inteligenței. Bețivii se sprijină de garduri. În semeni nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
drumurile duc spre ea. Principalul aliat al morții este uitarea. Nu moartea în sine, ci conștiința efemerității face ca destinul omului să fie tragic. Mi-e frică de moarte, dar parcă mai tare mă tem de pomană. Moartea coboară în derizoriu totul. Peisajul vieții este foarte divers. Unii se luptă cu moartea, alții cu morții. Moartea este serviciul de salubritate al lumii. Ce ne-am face, oare, fără ea? Necăjiților nici sinuciderea nu le reușește din prima. Să-ți pierzi viața
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nu mai au ce pierde. Ironia se infiltrează în amabilități. Zeflemeaua este ruda impertinentă a umorului. Gafele mărunte sporesc zona de pitoresc a marilor personalități. Fără simțul umorului, inteligența devine rigidă, casantă chiar. Zeflemeaua poate împinge chiar și tragicul în derizoriu. A evoluat și râsul. A devenit rânjet. Ironia trebuie să gâdile, nu să muște. Plăcerea de a ironiza e sublimă. Până când încep să curgă consecințele. Și eu mă gândeam să înalț niște piramide. Dar aud că mi-au luat-o
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
trei luni, după care se întorcea jigărită la mine pentru că știa că o primesc înapoi necondiționat. Într-o relație incendiară se consumă mult sentiment, iar consumul ăsta produce uzură, și uzura produce stricăciuni ale creierului care te aruncă într-un derizoriu al principiilor încît, deși la începutul relației cu cea cu care vrei să-ți petreci restul vieții, ești dur și de neclintit, nu concepi ca ea să flirteze cu altul, dacă te părăsește și ești prins adânc în relație, datorită
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
cu dimineața în care o să dau drumul la televizor și toată lumea o să fie sclava aceleiași știri. Dacă stau să mă gândesc bine, cam asta ar fi singura știre care ar alinia toate canalele de media din lume. Totul ar părea derizoriu, și războaie, și cataclisme, și alegeri furate, și găini violate, șl viața mea neîmplinită și chiar și cele șapte magnifice din viața mea cu care din nu știu ce motive nu am reușit să mă însor. Mai bine aș fi avut șapte
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
evoluția. în prezența lor, am citit un pamflet împotriva poeziei pe care o scriau față de care cele mai înverșunate atacuri de azi ale "Săptămînii" ar fi părut niște adevărați ditirambi. Ce nu scrisesem acolo! Toate etichetele: teribilism, poezie americană, superficialitate, derizoriu, tot ce prinsesem cu urechea din ceea ce spuneau alții pe la colțuri. Și am avut obrăznicia să mai și citesc după o săptămână la cenaclul lor un ciclu de versuri ("Calea regală"), care a fost pur și simplu aneantizat sub o
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Peru, nici podoabele de platină turnate pe vremea când nu se puteau obține cele 4 000° la care platina se topește. Astfel este poezia lui Gellu Naum: sloiuri inexplicabile de cuvinte, pietre căzute din cer și integrate apoi în Kaaba derizorie a istoriei literare. Civilizația străină din care au rămas aceste vestigii a purtat numele de suprarealism. Pentru că suprarealismul aducea oarecum, pe de-o parte, cu ars magna sive combinatoria a manieriștilor, pe de alta cu onirismul romantic profund, s-a
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
note de jurnal, căutări înfrigurate ale adevărului prin întrebări, la fel de bâiguitoare ca și răspunsurile) pe care poetul "care se respectă" îl lasă afară, îl consideră nepoetic: moloz, bruioane, bucăți de poze rupte... Forma căutată este informul, importantul se naște din derizoriu, spontaneitatea survine la capătul unei elaborări autone-gatoare. în măsura în care sânt artistice și intelectuale, cărțile nu pot fi decât false. Antiintelectualismul și mai cu seamă antiestetismul sânt deci, principalele trăsături ale 145 atitudinii poetice din "Xilofonul", carte care reia în mod strălucit
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Bucla" este organizată ca o biografie, mai mult, ca o apologie a personajului central, Nea Gică, și ca o monografie a lumii lui de carton și poleială, lumea ca frizerie. In prima jumătate a cărții ne mișcăm în gratuit și derizoriu, ca într-un film de desene animate cu episoade în care apar mereu aceleași personaje în situații diferite. O mahala dimoviană, nostalgică, un stadion, o frizerie ca din copilăria noastră, o închisoare, un circ și un blând ospiciu constituie decorul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
trupului lui Lenin, Nea Gică rămâne mai departe în frizerie, vizitat din când în când de pacienții ospiciului din apropiere. Pe măsură ce înaintăm în volum povestea capătă adâncime, și ceea ce părea farsă veselă devine în curând dramă. Mai întîi, personajul, inițial derizoriu, devine un demiurg, în lumea gândită în termeni de frizerie, evident frizerul este Artistul și Creatorul, este ombilicul lumilor. Mari viziuni romantice sânt reluate aici grotesc și parodic, adică în singurul fel în care mai pot fi reluate : Să țeseți
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
toate revistele și suplimentele literare ale ziarelor. Prin urmare, viața literară e azi dezmembrată ca Orfeu, cum ar zice Ihab Hassan. Editurile au acceptat tot mai puține scrieri contemporane ale autorilor români. Deodată totul a fost împins către pauperitate, obscuritate, derizoriu. 168 S-a scris tot mai puțină literatură originală, pentru că într-o lume asistemică nu pot exista nici stimulenți materiali, nici simbolici ("oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?") care să îndemne la scris. "în absența stăpîni-lor", grupurile
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]