KorAP: Find »[drukola/base=descântec & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 ...78 >

1,930 matches

Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828

favorabilă începerii lucrurilor noi; este considerată cea mai sfântă zi din săptămână deoarece se spune că este ziua când s-a născut Hristos. Joia este o zi fastă, dar nu se începe nimic nou, se pot face descântece, mai ales descântece "de dragoste". Vinerea, considerată zi sfântă, este ținută cu strășnicie de femei: ele nu cos și nu coc, de teama bubelor și ca să nu împungă cu acul în ochii Sfinte Vineri; nu spală rufe, nu fac leșie, nu torc, nu

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Nedei, care amintesc de "stihia primordială".110 c. Imaginea-cronotop Prin rit și prin ritual, cultul soarelui a prins rădăcini în traiul de zi cu zi al țăranului român, întrupându-se în destinul artistic al creației, fiind prezent în legende, basme, descântece, în diferite ipostaze ale desfășurării sale ciclice. Astfel, într-o primă legendă arhaică, soarele a foste creat odată cu luna, stelele și cometele, în arborele cosmic care s-a ridicat din apele primordiale. Într-o a două legendă mitică, soarele s-

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
În ambii umerei, / Doi luceferi! / Jur-prejur de poale, / Cerul plin de stele, / Toate văzdurele! / Pe piept și pe spate, / Soarele cu razele, / Cerul tot cu stele, / Luna cu luminile, / Pământul cu florile!"122 Acest motiv este preluat, de fapt, din descântecele de dragoste și de frumusețe,iar cele care oficiază, de regulă, ritualul împodobirii sunt Maica Domnului și Surorile Soarelui; astfel, într-un descântec "de frumusețe", Maica Domnului zice: " Soarele-n față pune-ți-oi, / Lipi-ți-l-oi, / Strălucite-te-oi; / Luna-n

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
tot cu stele, / Luna cu luminile, / Pământul cu florile!"122 Acest motiv este preluat, de fapt, din descântecele de dragoste și de frumusețe,iar cele care oficiază, de regulă, ritualul împodobirii sunt Maica Domnului și Surorile Soarelui; astfel, într-un descântec "de frumusețe", Maica Domnului zice: " Soarele-n față pune-ți-oi, / Lipi-ți-l-oi, / Strălucite-te-oi; / Luna-n piept ți-oi răzima! / Și luceferi/ Pe umerei / Ți-oi așeza."123 Sau " Sora Soarelui cea mare / Luna-n piept pusu-mi-o, / Luminatu-mi

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
călărași, / Vin pe drumul dorului / Cu voinicii satului. Frunzuliță mărgărit, / Jocul nostru s-a pornit, / Și iar verde busuioc, / Hai, căiuții, la galop. Frunză verde, foaie lată, / Hai, căiuții, roată, roată, / Numai roata roților;"155 Soarele este prezent și în descântece, ca "ajutor", dar și ca element de comparație. În seara înspre Anul Nou, fetele descântă de "ursită", punând un inel pe o punte de pe o apă înghețată: "Bună seara, Sîn Vasile! Eu nu mă spăl de zoioasă, / De lepoasă, / Da

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Cum stă lumea și ascultă cucu / Când cântă în mijlocul codrului / Și telegarii din fundul grajdului."157 În ziua de Bobotează, se descântă "apa", adusă de seara, în care s-a pus busuioc, și care a fost "bătută" de razele soarelui, descântecul fiind rostit de fetele care vor să fie "căutate, iubite" și "jucate de feciori": "Maica Domnului i-a răspuns / Și din gur-așa i-a zis: / Taci N. , nu te cânta, / Nu te văieta, / Că eu cu mine te-oi lua

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
bucin de aur pusu-mi-a, / În mâna stângă, trâmbiță (...) / La casa jocului am stat, / Din trâmbiță am trâmbițat, / Din bucin am bucinat, / Toți feciorii m-au luat, / Toți m-au jucat, / Toți în fruntea jocului, / Tot în fruntea danțului!"160 În descântece este pus în evidență un dublu semantism al soarelui, ca imagine hierofanică, punând în ordine timpul, dar și ca ființă cosmică negativă care distruge echilibrul existențial, provocând boala numită "de soare sec". În descântecele de "soare sec", se utilizează apa

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Tot în fruntea danțului!"160 În descântece este pus în evidență un dublu semantism al soarelui, ca imagine hierofanică, punând în ordine timpul, dar și ca ființă cosmică negativă care distruge echilibrul existențial, provocând boala numită "de soare sec". În descântecele de "soare sec", se utilizează apa, ca forță regeneratoare, și piatra, ca simbol al libertății și al divinului care reclădește sacrul din ființa umană. Astfel, se descântă cu 9 pietre, se stropește cu apă, iar pietrele se pun pe capul

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
se utilizează apa, ca forță regeneratoare, și piatra, ca simbol al libertății și al divinului care reclădește sacrul din ființa umană. Astfel, se descântă cu 9 pietre, se stropește cu apă, iar pietrele se pun pe capul bolnavului, iar, în timpul descântecului, se împrăștie în cele patru zări. Portretul evocativ al soarelui este realizat de epitetele cromatice și de indicii temporali care ipostaziază destinul soarelui, de la răsărituri la apusuri, măsurat, în descântec, de pietrele întemeietoare: "Soare negru, / Soare alb, / Soare vișiniu, / Soare

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
apă, iar pietrele se pun pe capul bolnavului, iar, în timpul descântecului, se împrăștie în cele patru zări. Portretul evocativ al soarelui este realizat de epitetele cromatice și de indicii temporali care ipostaziază destinul soarelui, de la răsărituri la apusuri, măsurat, în descântec, de pietrele întemeietoare: "Soare negru, / Soare alb, / Soare vișiniu, / Soare sturungiu, / Soare di la prânz, / Soare de la amiaz`, / Soare di după amiază, / Soare di la chindie, / Soare di după chindie, / Soare de 99 de sori, / Tu să nu coci, / Să

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
nu mai ajungă / Pe Constantin, durerile, / Făcăturile. / Să iasă din creierii capului, / Din zgârciu nasului, / Din fața obrazului, / Că iel nu poate hodini, / Nu poate dormi, / Nu poate bea, / Nu poate cina, / Nici cu mine nu poate sta."161 Într-un descântec asemănător din Bucovina, realizat înainte de răsăritul soarelui, pe nemâncate, cu apa luată din cursul apei, descrierea soarelui malefic este simetrică descrierii ființei umane maladive, legătura ontologică fiind realizată de un conector semantic imperativ: "Soare roș, / Soare galbân, / Soare verde, / Soare

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
de 99 feluri, / Ieși din crierii capului, / Din zgârciu nasului, / Din fața obrazului, / Din rărunchi, / Din inimă, / Din ficat, / Din splină, / Din toate mădularele, / Din toate încheieturile; / N. să rămâie / Curat, luminat, / Ca de Maica Precistă lăsat."162 Dacă, de obicei, descântecele se fac înainte de răsăritul soarelui, pentru a se împlini, apusul soarelui anulează forțele răului: "Soare apune, / șerpe răpune. Cum apusul soarelui / ia puterea șerpelui, / așa descântecul meu / să ia veninul cel rău. / Eși, venin, din mână, / și din talpă, / din

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
N. să rămâie / Curat, luminat, / Ca de Maica Precistă lăsat."162 Dacă, de obicei, descântecele se fac înainte de răsăritul soarelui, pentru a se împlini, apusul soarelui anulează forțele răului: "Soare apune, / șerpe răpune. Cum apusul soarelui / ia puterea șerpelui, / așa descântecul meu / să ia veninul cel rău. / Eși, venin, din mână, / și din talpă, / din palmă / și din pulpă, / din oscior / și din picior, / să rămână Vasile curat / și luminat / ca-n ziua maica ce-a fapt, / ca roua de pe pământ

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
ia veninul cel rău. / Eși, venin, din mână, / și din talpă, / din palmă / și din pulpă, / din oscior / și din picior, / să rămână Vasile curat / și luminat / ca-n ziua maica ce-a fapt, / ca roua de pe pământ. / De la mine descântecul, / de la Domnul leacul."163 "Apa" utilizată la descântece are puteri tămăduitoare, numai dacă trece "pe sub lună și pe sub soare". Primind binecuvântarea astrală, apa capătă puteri apotropaice, tămăduind de "ochi răi", de "făcături", înfrumusețând, în același timp, ființa umană: " Apă lină

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
și din talpă, / din palmă / și din pulpă, / din oscior / și din picior, / să rămână Vasile curat / și luminat / ca-n ziua maica ce-a fapt, / ca roua de pe pământ. / De la mine descântecul, / de la Domnul leacul."163 "Apa" utilizată la descântece are puteri tămăduitoare, numai dacă trece "pe sub lună și pe sub soare". Primind binecuvântarea astrală, apa capătă puteri apotropaice, tămăduind de "ochi răi", de "făcături", înfrumusețând, în același timp, ființa umană: " Apă lină curgătoare, / Care mergi sub Sfântul Soare, / Am venit

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Nouă, Primul Pătrar, Luna Plină, Al doilea Pătrar. Luna Nouă, denumită și Luna Tânără, Lună în două coarne sau Crai Nou, este benefică pentru semănatul plantelor care cresc și rodesc "în sus" (secara, grâul, porumbul), dar și pentru vrăji și descântece. Luna Plină sau Luna Veche reprezintă timpul favorabil pentru semănatul plantelor care rodesc în pământ (ceapa, usturoiul, ridichea), dar și pentru in, cânepă, grâul de toamnă; la Lună Veche se vopsește lâna și este bine de tăiat lemnul din pădure

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Câteșinouă mările, / Trece Ion oștile. / Iar Ion făt-frumos, / El să fie sănătos / Ca un trandafir frumos."200 În structura magică tradițională a urăturii de Malancă, luna este supusă unui ritual al reîntoarcerii în matricea apelor, tocmai pentru a se împlini descântecele și farmecele. Moartea ritualică a lunii, care precede apariția lunii noi, numită popular Luna Tânără, Luna în două coarne sau Crai Nou, mijlocește împlinirea unor vrăji și descântece. "Luna din fântână", din recitativul urăturii pentru Malancă, simbolizează tocmai această renaștere

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
unui ritual al reîntoarcerii în matricea apelor, tocmai pentru a se împlini descântecele și farmecele. Moartea ritualică a lunii, care precede apariția lunii noi, numită popular Luna Tânără, Luna în două coarne sau Crai Nou, mijlocește împlinirea unor vrăji și descântece. "Luna din fântână", din recitativul urăturii pentru Malancă, simbolizează tocmai această renaștere a lunii din apele primordiale care primenesc sorții omului: "Ne primiți Malanca-n casă, / Că-i cu straie de mătasă / Și afară viscolește, / Mândre straie ponosește. Sculați, boieri

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Tra s-li mâți la Paști; / S-li bazî tu tăpsie, / S-le-ai (sau s-li) mâți tră Stămărie."202 "Luna Nouă" este invocată, în mentalitatea tradițională universală, prin diferite formule recitative, pentru sănătate, pâine, dragoste,fiind momentul prielnic descântecelor și vrăjilor de dragoste: "Lună, lună nouă, / eu ca tine, tu ca mine; / părul tău, până la piept; / cosița mea până la pământ; / Lună, lună nouă, / dă-mi pâine și ouă, / să mi-o bag în mânnecă, / să mi-o mănânc duminică

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
duminică" (la aromâni)203; "Bon venuta, luna nova, / jisti vecchia e turnasti nova / Comme criscinu li toi pizzi, / accusi mi scriscinu li mo` trizzi!" sau "Lua-nova, / tu bem me vês / dà-me dinheiro / pr`a todo o mez."204 În unele descântece de vindecare, luna scindează lumea cognoscibilă în planuri paralele, tocmai pentru a anula forțele malefice: "Luna-n cer, / Lupu-n pădure / Și piatra-n baltă. / Acești trei frați / Când se vor întâlni, / Și vor vorbi, / Își vor da bună ziua / Și

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
ziua de Paști, cojile ouălor se aruncau pe pământ, pentru rodul semănăturilor, în vii și în livezi, sau în apele curgătoare pentru a vesti Blajinilor sosirea Paștelui; se puneau în hrana animalelor și păsărilor sau se păstrau pentru vrăji și descântece.251 Alături de motivele cosmice soarele, luna, stelele pe ouăle încondeiate apar și motive avimorfe cocoșul, creasta cocoșului, coada rândunicii, laba gâștei. După Paști, de Sfinții Constantin și Elena (21 mai) se oficia sărbătoarea păsărilor de pădure, denumită popular "Constandinu Puilor

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
se duc pe la vecini / Și zic tată la străini. / Câte case stau la rând / Toate-s cu copii plângând, / Plâng mame după bărbați, / Copilașii după tați."313 Ca simbol al sufletului, cu rol apotropaic, "pasărea de fier" este invocată în descântece, fiind considerată un adevărat taumaturg. Fierul, extras din măruntaiele pământului, este de origine divină, protejând împotriva răului. Asocierea pasăre fier construiește principiul dualității i-materialitate / materialitate, făcând posibilă comuniunea dintre pământesc și ceresc. Într-un descântec pentru "durere de cap

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
fier" este invocată în descântece, fiind considerată un adevărat taumaturg. Fierul, extras din măruntaiele pământului, este de origine divină, protejând împotriva răului. Asocierea pasăre fier construiește principiul dualității i-materialitate / materialitate, făcând posibilă comuniunea dintre pământesc și ceresc. Într-un descântec pentru "durere de cap", realitatea imediată capătă valențele fierului, tocmai pentru a fi apărată de puterile malefice: "La stânca de fier, / O pasăre de fier / O scos puii de fier, / Cu clobanț de fier, / Cu aripi de fier, / Cu toate

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
sat, / treci în hat, / oprește-te, nu zbura / și prinde a întreba / din femeie în femeie / orbalțul să nu steie, / Ia-l din cap, / de sub cap, / omul să rămână curat, / luminat, / precum maica cea sfântă l-a dat."315 În descântece, pasărea este ilustrată ambivalent, de la negrul htonian al fierului, asociat forțelor primordiale, ca simbol al transcendenței absolute, la albul purificator, al mutațiilor ființei, prin moarte și renaștere: "Păsărică albă / cu aripa albă, / din piatră ai crescut, / cu nor te-au

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
lapte mi-l scălda, / De venin îl curățea / Și cu viața-l dăruia. / Apoi, mări, cât trăia, / Frați de cruce se prindea / Și-mpreună voinicea / Pe balauri de stârpea!"365 Anularea forțelor oculte este posibilă prin invocarea șarpelui arhetipal, în descântece, care primenește timpul și spațiul, reînnoind legăturile primordiale: "Șărpe, / șărpe, / cupugnărpe, / te-am apucat / și te-am adăpat. / Haști, / maști, / să nu rămâie nică. / Ptiu."366 Șarpele roșu, ca stare manifestă a dihotomiilor lăuntrice, este invocat în descântece "de spăriet

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]