1,786 matches
-
crede scutită de această înțelepciune a vecinătății. Dacă ar fi după mine, pasager al vasului Pământ, eu aș declanșa imediat semnalul de alarmă. Toată lumea pe punte, prieteni! Un dușman periculos dă târcoale corabiei. Transporturile aeriene îi dau lui Chateaubriand o descendență neașteptată dar fotogenică. În numai două săptămâni o clipire de pleoape am putut vedea o jumătate de duzină de candidați de ambele sexe în tot felul de alegeri refăcând, nu în scris, ci pentru micul ecran, itinerarul Paris-Ierusalim. Oare ce
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a vedea în juru-i atâtea spirite care inițial detestau naționalismul și care, odată trecuți de vârsta de cincizeci de ani, îmbrățișau cauza unui "naționalism teologic". Cum laicitatea à la française se revela, cu timpul, a fi periculoasă prin absența unei descendențe, aceasta putând duce chiar la dispariția neamului, și cum asimilarea republicană amenința să ducă la eradicarea memoriei, poate că a fost nevoie ca "israeliții", cum erau ei numiți odinioară, să-și refacă poporul așa cum își refac alții sănătatea. De unde și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Nicolae Iorga, Dimitrie Onciul, Vasile Pârvan și alți istorici au afirmat că Ștefan cel Mare este fiul lui Bogdan și al Oltei, descendentă a Basarabilor din Oltenia, pe care Bogdan a cunoscut-o în timpul pribegiei sale. În felul acesta, prin descendența sa din familiile domnitoare ale Moldovei și Țării Românești, Ștefan ne apare ca o sinteză a geniului românesc. În unele izvoare, mama lui Ștefan cel Mare e numită Maria. Oltea, a murit la 4 noiembrie 1465 și a fost înmormântată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1472, chiar cu un an înainte să înceapă conflictul cu Imperiul Otoman. Prin această căsătorie Ștefan cel Mare avea posibilitatea să se considere ca moștenitor, prin soția sa, așa cum o face și Ivan al III-lea, al împăraților de la Constantinopol. Descendența Mariei de Mangop și însemnele imperiale de pe acoperământul mormântului ei au fost subiectul unor studii speciale, printre care se numără și studiul lui Ștefan Gorovei și al Mariei Magdalena Szekely, intitulat Însemnele imperiale ale doamnei Maria Asanina Paleologhina, publicat în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mânăstire Putna, 2006. Broderia, care o înfățișază pe Maria de Mangop “amintește o seamă de piese cu reprezentări similare ale unor împărătese și împărați bizantini.” Monogramele din cele două colțuri ale broderiei însumează numele de Asanis și Paleolog, care indică descendența Mariei din neamul Asăneștilor și al Paleologilor, iar în centru sub arcadă este vulturul bicefal, simbolul imperial bizantin. Celelalte elemente decorative, grilajul și zvastica sunt însemnele împăraților din dinastia Paleologilor. Autorii sunt de părere că “Este imposibil ca Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Colindele de fecior promit, prin cuvântul ritual, mireasa solară: „De frumoasă - e frumoasă,/ De-mbrăcatăe-mbrăcată,/ Ca soarele-i poleită/ Și lui Gheorghe [i] dăruită.” (Stâlpu - Buzău). Singularizarea flăcăului cu puteri fabuloase se face, odată cu desăvârșirea în plan arhetipal, prin intermediul fecioarei cu descendență astrală: „Nimeri-n lume nu s-or d-aflat,/ Numai Gheorghe, Făt-Frumos,/ El în lume s-or d-aflat,/ S-or d-aflat, s-or devărat/ Să-mi ia sora soarelui.” (CiocăneștiIalomița). Alăturarea perfectului compus în formă populară cu conjunctivul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
moștenitori compromite regatul, îl face vulnerabil în fața luptelor pentru putere. La nivel spiritual, infertilitatea cuplului uns de divinitate este contagioasă și pune în pericol rodul întregului univers ordonat. Totodată, doar fiul împăratului poate înfrânge fiara haosului, e nevoie de o descendență superioară, motiv pentru care G. Călinescu apreciază că „în fond adevăratul Făt-Frumos este feciorul de împărat, desprins de orice gânduri materiale, posedat numai de instinctul de a-și găsi o mireasă și gata să facă mari fapte dezinteresate și umanitare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
iepei, Făt-Frumos fiul vacii, în aceste cazuri el fiind protagonistul basmului ATB, cunoscut și sub alte nume (Tei Legănat, Ion năzdrăvanul de lut, Craiovisin, Petre fiul oii, Busuioc fiul vacii, Frunză verde, Rujănic voinic)”. Celții erau supranumiți „copii de iapă”, descendența totemică explicând abilitățile de echitație ale acestui popor. În acest context, geneza animalieră conferă feciorului capacități superioare regnului uman, legătura cal - călăreț fiind întărită o dată în plus. Vit’eazu d’e apă, ca și Frunză-Verde, ori Voinic de codru își
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mitice pe tărâmul celălalt, al Haosului precosmic și al unei probe depășite. „Stăpână a apelor primordiale” (Mihai Coman) și „cerber” în ritualurile funebre, vidra cunoaște o ipostază surprinzătoare pentru o fiară, dar familiară totuși din basme: maternitatea îi conferă vulnerabilitate. Descendența din șarpele ce stă la baza creației face ca „Idolița” să aparțină paradigmei dragonului și prin aceasta se integrează faunei inițiatice. Haosul are numeroase întrupări zoomorfe, fiecare animal zugrăvind o mentalitate istorică și socială și în același timp fiind elementul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mezina în trecerea rituală. Cel mai adesea feminitatea în pragul inițierii este asociată cu staticul, recluziunea și întunericul. V. I. Propp a analizat amănunțit motivul izolării în literatura populară rusă, făcând paralele și cu mentalul tradițional georgian, megrelian și german. Descendența regală pare a fi cea care impune separarea de cei de rând, fiindcă „«împăratului» i se atribuie o putere magică asupra naturii, asupra cerului, ploii, oamenilor, vitelor” și ieșirea prințeselor din casă ar cauza calamități naturale. Vârtejurile neguroase sunt însă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cât timp stă în mormântul de sub palat, își pierde trupul perisabil și se purifică pentru incursiunea în sacru. Același scenariu al izolării și comportamentului caracteristic pentru cultul morților este prezent într-un basm din antologia Schott, în care feciorul fără descendență regală este închis în ruinele cetății albe și hrănit acolo noaptea de prințesă. Cromatica spectrală a efigiilor și închiderea tânărului într-un spațiu al trecutului glorios circumscriu locul caracteristic pentru intrarea în sacru. Fata inițiată, capabilă să dispună de metamorfoza
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vânat la tinerețe”. Prada răpusă se schimbă apoi, dacă fetei mijlocii i se arată în chip de lup, pielea balaurului este cea potrivită pentru viteaza mezină. Este limpede că împăratul însuși este un draconocton ce încearcă să își asigure o descendență eroică și pune în scenă, asemenea bătrânilor din triburile aborigene, un simulacru al confruntării mitice. Ierarhia pe care se așază surorile este sugerată de compoziția podurilor pe care le au de trecut și gradul de terifiant creat acolo. Într-un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în devenirea (ce prețios sună!) literaturii române? Sunt un poet născut la o sută doișpe ani după Mihai Eminescu, în timpul vieții lui Nichita Stănescu, care murea când împlinisem 21 de ani. Sună exact, nu prețios. Nu mă așez în nici o descendență. Nu i-am prins în timpul vieții mele pe Arghezi sau pe Blaga, nu i-am cunoscut, adică. Dar nici pe Nichita Stănescu nu am apucat să-l văd, el, cel cunoscut de o întreagă suflare românească. L-am zărit, totuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
evrei din Catalonia, care, în urma persecuțiilor de la sfârșitul secolului al XIV-lea și în special a masacrului din 1391, s-ar fi refugiat la Genova! Să mai adăugăm la generosul "arbore genealogic" al Amiralului o variantă emisă chiar de acesta descendența din Julius Colonus, consul roman, învingătorul lui Mitridate, regele Pontului! Columb italianul, spaniolul, portughezul, grecul, norvegianul, evreul... a acumulat până la data primei călătorii în "Indiile occidentale" o vastă experiență de marinar, în călătoriile sale din anii 1470-76 prin Mediterana. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
dezvoltată din comentariile pe criterii pur valorice, estetice, ale lui D. Popovici. Nu vreau să dezvolt acum și aici o analiză a acestora dar trebuie să notez că mai nou venitul pe tărâmul eminescologiei, Călin Teutișan, se așează confortabil în descendență directă prin Ioana Bot și Ioana Em. Petrescu pe orizontul ideatic deschis de cel de al doilea profesor de la Facultatea de Litere al almei mater napocensis. El se angajează în citirea și recitirea operei eminesciene de pe aliniamentele metodei dați-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
tabloul genealogic publicat de Ion Roșu [...] unde cel de-al treilea fiu al lui Imin(u) din Banat, Vasile Iminovici Rați (n. cca 1715) a avut doi băieț, pe Ioan (n. 1748) și Vasile (n. 1752). Deși Ion Roșu arată descendența poetului din primul fiu al lui Imin(u) din Banat, anume preotul Ianul Iminovici (n. 1705), tatăl lui Petre Iminovici (1755-1811), străbunicul lui Eminescu, acest "străunchi" Vasile Iminovici Rați rămâne o trimitere la spațiul sud-dunărean". Discuțiile pe această temă se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și urmărirea Arborelui genealogic, începând cu Strămoșii poetului (de la 1675, anul de naștere, probabil, al acelui Imin care va da, mai apoi, patronimul Iminovici, parcurs până în 1907 când se înregistrează moartea Anei Eminovici, sora căminarului, tatăl poetului, ultima persoană în descendență directă a familie). Un capitol interesant este și următorul, cel consacrat creionării Anturajelor poetului (Cernăuți-Viena-Berlin-Iași-București). Discuție incisivă susține Mihai Cimpoi în subcapitolul intitulat Mitul Eminescu ("e un mit ce crește piramidal pe baza personalității puse sub semnul deplinătății culturale"), dedus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cu acesta, țelurile urmărite de ei nu erau bunăstarea sau mărirea puterii imperiului. Marile familii fanariote se simțeau direct legate de Imperiul Bizantin.8 Ele au depus mari eforturi încercînd să descopere sau să fabrice genealogii care să le dovedească descendența directă din dinastiile nobile ale Bizanțului. Cu toate că aceste legături puteau fi rareori demonstrate fără înșelăciuni, unii dintre membrii acestor familii au adoptat imediat numele și titlurile presupușilor lor strămoși. Scopul lor final, o viziune care includea întreaga lume ortodoxă, nu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
niciodată deslușit de ce neam e, putea să fie orice: feroez, galez, canadian, dar și evreu sau indian sioux. Politicianul s-a interesat la un genetician cât contează originea din partea mamei naturale când tatăl are o origine incertă, iar specialistul în descendențe, și el membru marcant al formațiunii de dreapta, aripa acuzată de naționalism, a fost ambiguu. A răspuns cu o întrebare: „Unii sunt de părere că mama dă marca genetică, dar te întreb așa, ca prieten și coleg, ce-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
schimb, călătorește în spațiul socialist, participând la multe festivaluri internaționale ale filmului de scurtmetraj. Este încântat de Praga, la Cracovia descoperă că numele său de familie apare frecvent în scrieri privind istoria Poloniei și stabilește că familia tatălui său are descendență nobilă încă de prin secolul al XVII-lea și că, scăpătați, vechii nobili polonezi, la îndemnul Ecaterinei, împărăteasa Rusiei, veniseră în Crimeea să dea o mână de ajutor la construcția Odessei. Asistând la săpăturile de la mormântul lui Negru Vodă, află
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
acționând ca un drog față de care se crease o dependență. La copiii de cinci ani, distrugerea era un fapt consumat. Dar asta nu era decât o față a lucrurilor. Cealaltă era bățul. Cu excepția „ființelor superioare“ din grupă, cu privire la a căror descendență fusesem inițiată pentru a le proteja, toți ceilalți copii, oricum și oricând m-aș fi apropiat de ei, își fereau automat capul. Nu țineam în mână nici un băț, dar erau atât de obișnuiți cu bătaia încât mereu îmi aruncau priviri
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
deriziune un rol major în literatura pașoptistă și postpașoptistă, acela de poet. Parodiile simboliste relevă însă o perfectă stăpânire a mijloacelor poetice cu care scriitorul ar fi putut foarte bine să-și construiască un profil simbolist și nu neapărat în descendența lui Macedonski. Refuzul romantismului se degajă din întreaga operă care ridică preocuparea pentru trivialul, anecdoticul existenței cotidiene decupat adesea din ziar, de la rubrica fapt divers, la nivelul unei alegeri estetice substanțiale. Altfel, Momentele și chiar comediile evidențiază decupajele câte unei
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
creolelor. Spre părerea mea de rău, au fost repartizate, nu știu din ce considerente, la Timișoara. Cam după șase luni mi s-a comunicat de la rectorat că una din copile greșise "obiectul de studiu" și era pe cale de a asigura descendența la tronul României. Am informat ambasada, vameșul Cuza a venit valvârtej în Cetatea de scaun, și-a luat prințesele și dus a fost. Acum, la Santiago, doream să știu cum a evoluat "speța", aflând că fata a născut o minunăție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
chiar a colonizatorilor lor (rușii) trebuie spus că bejenarii au fost așezați nu în părțile Basarabiei masiv populate de moldoveni, ci în Bugeacul rămas fără tătari, în parte pustiu. Familia tatălui meu locuia în Iambolskaia mahala, ceea ce ar putea indica descendența ei: cândva, predecesorii celor ce alcătuiau acea „mahala” veniseră probabil din orașul sau regiunea Iambol. Orbecăiesc îndelung pe o hartă a Bulgariei până descopăr localitatea respectivă, situată dincolo de Balcani, în câmpia Traciei, pe malul râului Tuijndja, nu foarte departe spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
toate planurile vieții mele își arunca umbra lui grandioasă. Numai că el se înșela amarnic - eu rămâneam mai departe un adevărat prieten. Pentru toată viața. Nu mă cunoștea decât superficial, cu toate că ființa din adâncul lui știa precis „rangul” meu elevat, descendența mea spirituală dintr-o generație de femei care au trăit dedicându-se efortului spiritual, renunțând total la valorile lumii. Toate astea îmi vin acum în minte după lectura Jurnalului lui Vaslav Nijinski (cel necenzurat de soția lui, Romola), apărut la
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]