71,108 matches
-
în poemele mai tîrzii, după ce Umbria a fost atinsă nu doar cu gîndul, lirismul are ceva din tandrețea lui Ion Pillat și e surprinzător să citești cum locuri atît de îndepărtate se transformă în amintire în peisaje pseudo-natale și sînt descrise cu un sentimentalism aproape casnic, deși întotdeauna sunetul livresc se face auzit. Un text semnificativ pentru construcția tipică a poemelor lui Adrian Popescu e Ginestre. Motivul e livresc, din Leopardi, dar imaginea se concretizează treptat, pînă la a deveni senzuală
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
Elementul cel mai prezent în conștiința vorbitorului e desemnat prin ăsta, în vreme ce ăla presupune mai puțină focalizare: "ăsta ș= cel despre care vorbescț s-a întâlnit cu ăla șcel pe care l-am pomenitț". Iorgu Iordan, în Stilistica sa, a descris pe larg folosirea afectivă a demonstativelor familiare și populare; după părerea sa, pronumele de depărtare ar avea o valoare expresivă mai mare, mai ales în exprimarea unor grade de ostilitate și dispreț, uneori asociate cu sensuri stabile ("un ăla", "una
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
reciproc pentru operele filozofice, despre memoriile lui George Manolescu, un escroc internațional de la sfârșitul secolului XIX care, cum se știe, i-a slujit drept model lui Thomas Mann pentru romanul Confesiunile escrocului Felix Krull sau cel despre Bucureștiul anului 1935 descris de Paul Morand ca... "micul New York" și-au păstrat tensiunea și plac. M-aș fi așteptat, în ciuda intenției editorului, ca fragmentele de confesiuni și pagini de jurnal să fie mai consistente și, eventual, să conțină și ceva inedit. Fragmentele de
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
dori autoarea, care ne oferă și un motto din Mitul lui Sisif, o piesă complet ratată, preferata lui Valeriu Rîpeanu. Însă, după o sută de pagini, apare, ca prin minune, o proză excelentă numită 336. Cele cîteva zeci de pagini descriu o călătorie în inima cartierului Militari cu autobuzul respectiv, extrem de aglomerat, plin de pensionari enervanți. În paralel, personajul principal, o tînără, suferă grave perturbări de percepție: vede oglindindu-se în fereastra autobuzului o femeie însărcinată care nu își are corespondentul
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
în graiul lăieșilor, al spoitorilor - cf. și un mic Dicționar rrom (spoitoresc) - român (autor tot Gh. Sarău). Mult mai justificată pare transformarea lui nasfalo (nasvalo) în nasfarliu (înregistrat de Alphonse Juilland, în 1952) și apoi în nașparliu. Prima fază a descris-o Vl. Drimba, într-un articol din 1992 despre împrumuturile din limba țigănească; explicația sa a fost susținută cu argumente fonetice de Andrei Avram (într-un articol din 1994). Trecerea la forma nașparliu se poate explica prin instabilitatea fonetică a
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
Povestea curge despre cum au sfîrșit cei doi Dracula, despre cum Bob Orlando a căzut în dizgrație, chiar înaintea evenimentelor, despre cum era organizată primirea celor doi în județul Brăila și despre multe intercorsiuni, o viermuială sexuală, care, atenție, e descrisă întotdeauna cu eufemisme și aproape întotdeauna se termină într-o cadă cu șampanie. E o culme a obscenității în această eufemizare, dovada că acest scriitor nu reușește să fie nici măcar erotic în adevăratul sens al cuvîntului, deși e de atîtea
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
rupt prietenii vechi și care se dovediseră capabile să reziste la examenul ideilor opuse. A fi de altă părere începuse deodată să însemne a fi de partea celui care te amenință. Crimele legionare produseseră în interbelic un efect asemănător. Rinocerizarea descrisă de Ionesco, proces treptat de asumare lașă a convingerilor celor mulți, are la capătul de sus violența și crima. Nici cea mai tare țesătură amicală nu le face față. Ideologiile îi despart pe oameni doar teoretic. Violența îi aruncă în
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
sentimentele și trăirile sufletești ale unui tânăr sublocotenent întors din misiune, în următoarele două ni se dezvăluie omul Camil Petrescu într-un moment cu totul deosebit din viața sa: prizonieratul. Redactate la întoarcerea din prizonierat în cele două memorii sunt descrise ultimele-i zile pe front, rănirea și, foarte interesant, aspectele cotidiene într-un imperiu aflat în pragul colapsului: suferință, lipsuri, manifestări sociale și ceea ce l-a impresionat, intensificarea mișcării pentru emancipare națională. Fără nici o diferență de conținut, între cele două
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
exterioară - în termeni comerciali. Zona lexicului comercial - marfă, client - nu lipsește nici în interior, mai ales din perspectiva proxenetismului; conceptul de a (se) vinde rămîne însă unul strict exterior. Ironia limbajului muncii e de obicei preferată și de jurnaliștii care descriu fenomenul: "Fetele sînt pe "servici" sub privirile atente ale "peștilor"" (RL 870, 1993, 9). Principalele expresii citate nu par totuși a fi strict legate de prostituție: le întîlnim și cu referire la alte activități specifice, ca în declarațiile de mai
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
că acest pas prea mare peste cîteva decenii din istoria românească, la care, mai tîrziu, autorul nostru totuși revine, pentru că voia să ajungă la o definire a conceptului de românism. Ajungînd tocmai în interbelic, dl Preda consideră că "acum, românismul descrie în primul rînd un tip de naționalism". În definiția propusă de Const. Rădulescu-Motru, cel care consacră definitiv termenul, acest naționalism apare ca o reacție față de "liberalism și individualism"; era vorba de un "naționalism totalitar" înscris într-o serie europeană" (nazism
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
Nu am nici o competență în această materie, dar mă întreb dacă cei care o au, cel puțin pe hîrtie, fac ceva... Probabil că, mai degrabă nu! În La Revoluția Română scrieți, cu ironie, că vă îndepliniți o datorie față de țară, descriind formele pe care le-a luat Revoluția Română la New York. Și, totuși, ce obligații are un scriitor față de țara lui? Cu ironie, probabil că aveți dreptate! Cartea trebuie citită ca literatură și nu ca o cronică... Altfel, ar trebui să
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
Am ținut acum doi ani o conferință, pe care ulterior am publicat-o, prescurtată, în ziarul Curentul, intitulată Elegie pentru estetic. Titlul îmi fusese sugerat de Elegia pentru canon care deschide celebra carte a lui Harold Bloom despre Canonul occidental. Descriam în conferința mea, rostită la Cluj în cadrul "Zilelor revistei Echinox", atacurile succesive asupra esteticului cărora generația mea de critici literari, îndrăgostiți de frumos și de formă, din rațiuni nu exclusiv politice, a trebuit să le facă față. De curînd, am
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]
-
ales momentele care precedă și urmează imediat apusul soarelui"), fie o legare de practicile sociale cotidiene: it. sera este definit în Zingarelli 1995 ca "perioadă de timp cuprinsă între ora cinei (...) și noapte"; sensul apare mai ales în enunțuri care descriu modul de petrecere a serii (a ieși, a merge la cinema etc.). De fapt, o altă direcție de investigare a sensurilor cuvîntului seară ar fi chiar cea a trăsăturilor atribuite de modurile tipice de petrecere a timpului. în această privință
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]
-
Neruda pleacă de la Giurgiu cu trenul, "în niște vagoane mici și elegante ce poartă marca unei firme engleze", iar la București s-ar fi putut crede la Paris dacă nu ar fi părăsit străzile principale, pentru a descoperi atmosfera orientală descrisă de Kunisch și de alții înaintea lui, convingându-se că "Parisul de pe Dâmbovița e un Paris oriental". Clișeizată, comparația cu Parisul îi e defavorabilă Bucureștiului, dar simpla alăturare a celor două capitale arată cât se schimbase orașul care lui Kunisch
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
viziunii românești, după cum susține acum Noica, ar consta în suprimarea rupturii dintre om și lume, ultima fiind implicată în ființa celui dintîi: " Cine gîndește lumea o gîndește chiar împotriva ei; chiar dacă ea nu-i dă dreptate. Dar, în viziunea românească descrisă mai sus, omul nu gîndește lumea, ci lumea gîndește în om". Nedomolindu-și contradictoriul entuziasm, C. Noica sugerează că mult hulita, ieri ca și azi, "România eternă" alcătuiește temelia filosofiei culte românești, care face corp comun cu așa-zisa filosofie
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
formulă convențională ("Pacea aceasta va fi precum Lumea veșnică, un dar al Celui de Sus, amin"), caligraful introduce o schimbare vitală: Pacea aceasta va fi precum Lumea, veșnică"... Caligraful este pedepsit aspru: îi este tăiată mîna dreaptă. Cu mîna stîngă descrie toate cîte s-au întîmplat. Ținînd cont că această proză (ca și celelalte) a fost scrisă înainte de '89, ar fi foarte greu să nu accentuăm latura subversivă a parabolei. Însă o astfel de interpretare nu ar face decît să strice
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
confuziile pe care termenul cu pricina le creează, dar care are meritul de a pune în mod foarte tranșant problema abandonării lui în studiile de istorie literară. D-na Ana Selejan, necitată în articol și care preferă alți termeni, a descris pe larg în volumul al treilea al seriei Literatura în totalitarism (tipărită la Sibiu) critica foarte severă la care conceptul a fost supus deja în 1951 de către ideologii români ai vremii, dar n-a explicat îndeajuns faptul că așa-zisul
Despre proletcultism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15976_a_17301]
-
ne varietur, ci se prezintă ca un proces agitat, în ebuliția căruia se ivesc elemente contradictorii. Chiar "eternitatea" e abhorată și absolvită în același timp: "Neamul nostru rămîne pentru că și el participă, în felul lui, la eternitatea ființei". Preocupat a descrie "coborîrea românească în istorie", Noica alege trei "momente culturale", care însă nu-l slujesc prea bine. Cel dintîi este reprezentat de scrierea atribuită lui Neagoe Basarab, a "învățăturilor" domnitorului către fiul său Teodosie, care, elaborată în limba slavonă pe la 1520
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
Mircea Mihăieș N-au trecut nici trei săptămâni de când evocam impresiile unui prieten ce încă lucrează la Ministerul Educației. Îi reproduceam atunci cuvintele amare ce descriau noul profil al funcționarului aciuit în posturile decizionale ale acestei atât de importante instituții: el spunea, cu amărăciune, că tipul uman dominant este unul caracterizat de răutate și rea-credință duse la absurd. Nu credeam, însă, că voi avea o atât
Iarna venețiană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16010_a_17335]
-
de rezistență anticomunistă în țările cu regim comunist. Posturi de radio ca Europa Liberă au apărut ca instrument ideologic în această campanie a războiului rece, iar după părerea lui Puddington, ele au adus victoria, mai mult decît orice altceva. Puddington descrie pe larg implicarea CIA-ului în formarea și dirijarea acestor posturi de radio, dar o să mă opresc asupra analizei lui referitoare la funcționarea din interior mai curînd decît asupra influențelor din afară. În primii ani, strategia Europei Libere a fost
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
realist și cît se poate de comun propus de Mihai Mădescu, îmbrăcată ca noi toți (costume Luana Drăgoiescu), trăiește modest și meschin (în bucătăria cea de toate zilele unde se gătește și se usucă rufele) familia pe care v-am descris-o. Cuplul Dan Condurache (Ilija Cvorovic) - Coca Bloos (Danica Cvorovic), soțul dictator în casă, soția supusă și gospodină în toate zilele și nopțile. Aș vrea să remarc minuțiozitatea cu care Coca Bloos și-a construit un personaj în aparență linear
Comedie claustrofobă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16018_a_17343]
-
acumulării unor detalii care răpesc continuu atenția, rămîne pe mîna care scrie și pe sistemul senzorial care o ajută. Autoarea ("impostoarea", cum o numesc "personajele" despre care scrie uneori) "povestește" viața cu un calm imperturbabil: evenimentul este vizualizat/ senzația este descrisă precis, eficient, fără empatie; "impostoarea" e o interfață, garantează numai trecerea mesajului (concluzia sau adoptarea unei atitudini nu se numără printre atribuțiile ei) - dar însuși actul dezvăluirii vieții este simțit de personaje (orice obiect sau eveniment despre care scrie Zvera
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
trage un perdaf erotic la adresa patriei. în paranteză fie spus, e scabros felul în care tot mai mulți politicieni și intelectuali "naționaliști" tratează țara ca pe-o curvă: o flatează cu vorbe mieroase, îi șoptesc în ureche declarații fierbinți, îi descriu în culori ațâțătoare variate poziții ale acuplărilor metafizice doar pentru a ajunge cât mai repede cu ea în pat. Pentru pleava asta primitiv-sexualizată, țara nu e o mamă, ci vita bună de muls pe care nu și-o închipuie altfel
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
l-a cunoscut foarte bine pe Eminescu. Cu toate acestea, astăzi, cînd examinăm portretul moral al lui Eminescu în bucata În Nirvana, nu ne putem opri de a spune că acest portret este oarecum stilizat; avem impresia că I.L. Caragiale descrie mai degrabă un geniu romantic decît pe omul viu care va fi fost Eminescu. Nirvana este mai degrabă o bucată literară decît depoziția unui martor. Caragiale îl vede pe Eminescu prin prisma unor concepte, a ideilor curente ale vremii asupra
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
parte instituită de discursul de la Fulton al lui Churchill, ci și ocazia de a estompa consecințele unui mod de gîndire instituit în Epoca Luminilor, pentru că atunci Occidentul construiește, prin opoziție cu propria imagine, ideea Europei de Est. Succesiunea capitolelor cărții descrie etapele construcției: intrare, posedare, imaginare, cartografiere, sfătuire, populare. Autorii acestei "geografii filozofice" sînt călătorii cu imaginație ce străbat un teritoriu încă alb pe hărți și călătorii imaginați, ca cei din scrierile lui Voltaire, principalul "vinovat" de această invenție, deși el
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]