1,334 matches
-
ferestre (una în peretele vestic și alta în peretele nordic). Peretele vestic are formă poligonală cu trei laturi. La partea superioară, el are un tavan din scânduri, ce susținea inițial eșafodajul turnului-clopotniță. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu o deschidere centrală. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale. În axa absidelor laterale se află câte o fereastră dreptunghiulară terminată în arc de cerc. El are o boltă semicilindrică. Altarul are o absidă
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
retragere îngustă. În absidele laterale ale naosului sunt două ferestre. Pronaosul actual este pridvorul original care a fost înfundat, în partea de vest fiind construit un nou pridvor care susține turnul clopotniță. Între naos și pronaos se află un perete despărțitor din bârne groase, prinse în „amnare” (spre interiorul naosului) și în „cheotori” (spre exterior), în care s-a practicat o intrare printr-un portal relativ îngust, decorat. Ca urmare a faptului că biserica este înaltă, acoperișul a fost realizat cu
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
etaj se află o încăpere destinată sistemului fortificat de apărare cu drumuri de strajă și metereze, care continuă spre altar, pe lângă pereții bisericii, iar la al doilea etaj se află clopotnița. Între pronaos și naos a existat odată un zid despărțitor care a fost demolat. Deasupra pronaosului și naosului se află bolți semicilindrice. Naosul este lărgit de cele două abside laterale, semicirculare în interior și dreptunghiulare în exterior. Pe peretele de nord al naosului se află amvonul. Absida altarului este decroșată
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
brad ale tocului ușii. Separarea dintre pronaos și naos este realizată prin intermediul unui perete din lemn, ce are fantele obișnuite, ce permiteau odinioară credincioșilor aflați în pronaos să asculte slujbele. Decorațiile sunt modeste, stâlpii ce susțin partea superioară a peretelui despărțitor fiind modelați sub forma unor coloane. Partea superioară a trecerii din pronaos în naos este modelată sub forma unei acolade. În naos se mai păstrează partea inferioară a corului, tot din lemn de brad, parapetul balustradei, decorat cu motive geometrice
Biserica de lemn din Vișagu () [Corola-website/Science/315750_a_317079]
-
laterale și absida altarului au câte cinci firide mari, desupra cărora se află un șir de ocnițe care înconjoară biserica ca un brâu. Firidele și ocnițele se regăsesc și la turla aflată deasupra naosului. În interior, se constată eliminarea zidului despărțitor dintre pronaos și naos, care a fost înlocuit cu o arcadă puternică care susține bolta și care se reazemă pe ziduri prin console. Deasupra naosului se află o turlă deschisă cu baza poligonală îngropată parțial în acoperișul bisericii. Ferestrele și
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
capetele lui Iisus și al îngerului" din altar, scene din "Ciclul patimilor" pictate pe absidele naosului și bustul unui "profet" de pe peretele nordic al pronaosului. Celelalte picturi au fost refăcute în secolul al XIX-lea. Tabloul votiv, aflat pe peretele despărțitor dintre pronaos și naos, a dispărut în secolul al XVIII-lea. În anul 2002 a fost realizată o expertiză tehnică a picturii din biserica Mănăstirii Popăuți, constatându-se o degradare a acesteia datorată acțiunilor defectuoase, a inacțiunii, nepăsării și/sau
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
Sucevei și Rădăuților, arhiepiscopul Teodosie Petrescu al Tomisului și arhiereul vicar Ioachim Băcăuanul. Mai mulți specialiști au criticat modul în care s-a realizat restaurarea picturii, considerând că fresca originală a fost alterată, iar spațiile rămase libere în urma îndepărtării zidului despărțitor dintre naos și pronaos sau în exonartex au fost acoperite cu noi scene executate în maniera secolului XVI. În scopul unei protejări mai bune de intemperii a frescelor exterioare și a contraforturilor, în anii 2007-2010 s-a realizat o reparație
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
un portal cu cu muluri în retragere, terminat în arc frânt, și încadrat de un cadru dreptunghiular, cu baghete încrucișate. Pronaosul are la partea superioară o boltă într-o singură calotă sferică. Între pronaos și naos a existat un zid despărțitor care a fost demantelat parțial înaintea anului 1792(deoarece nu apare în inventarul bisericii din 1792), pe peretele vestic al naosului aflându-se inițial un tablou votiv în care era reprezentat ctitorul Petru Rareș și care a fost distrus parțial
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
decursul timpului, cea din pridvor și pronaos fiind afectată de incendiul din secolul al XIX-lea (numai unele figuri se disting, restul fiind șterse), numai unele fresce din naos fiind bine conservate. Între pronaos și naos a existat un zid despărțitor care a fost demolat, cu această ocazie fiind deteriorat și tabloul votiv în care era reprezentat ctitorul Petru Rareș. Din tabloul votiv se mai disting portretele lui Petru Rareș, ale Doamnei Elena și a doi copii. Istoricul de artă Paul
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
formă poligonală în partea de vest (cu trei laturi), în care s-a decupat o fereastră. La partea superioară, el are o calotă octogonală sprijinită pe un contur poligonal marcat de console. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor de bârne, în care s-a practicat o deschidere largă de 2.15x2.30 metri, cu decorațiuni bogate. Naosul are o formă dreptunghiulară (6.10x7.25 metri), cu două abside pentagonale dispuse simetric. Aici se află două ferestre, dispuse în
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
În “fișa de monument” întocmită în anul 1960 se arată următoarele: ” Înainte vreme biserica a fost tencuită...pe nuiele la exterior. Prin tencuire s-au distrus majoritatea picturilor. Ni s-au păstrat picturile de pe iconostas, din altar și de pe peretele despărțitor dintre tinda femeilor și naos. Pe acest perete găsim portretele a șase regi, avându-l în mijloc pe Dumnezeu și un arhanghel. Între figurile umane sânt răspândite un cal înaripat, o oaie , un vultur și un animal cu cap de
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
în sprijinul ipotezei formulate mai sus, acesta fiind zapisul unei cărți pe care l-a scris în 1824, numitul zugrav, confirmându-i-se astfel prezența la Ociu. Programul picturii este bogat. În pronaos, sunt zugrăvite chipuri de mucenițe, inclusiv peretele despărțitor, pe cel nordic fiind reprezentată și Duminica Floriilor. Suprafața bolții naosului este împărțită în trei registre, pe cel superior fiind zugrăviți: Maria Orantă, Sf. Duh. Programul iconografic al altarului îl alcătuiesc temele: Sfânta Troiță; cete îngerești; Maria cu Pruncul, redată
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
Sfânta Troiță; cete îngerești; Maria cu Pruncul, redată în întregime, zdrobind un balaur, ajutată de Is. Hs.; Jertfa lui Avram; arhierei și arhidiaconi; „Când s-au pogorât Is. Hs. în pustie 40 de zile”; proorocul Ilie. Pictura tâmplei (pe peretele despărțitor) este dispusă pe două frize: Răstignirea și medalioane cu prooroci, în decor cu viță de struguri; apostolii cu Deisis. Icoanele împărătești prezintă asemănări cu multe altele din zonă, prin chenarele în stuc pe motiv floral (Sf. Nicolae, în întregime, ține
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
cu funcția de pârcălab a ctitorului bisericii. Deasupra ramei se află o cornișă cu denticule, făcând trecerea de la stilul gotic la Renaștere. În interior, biserica este împărțită în pronaos, naos și altar. Între pronaos și naos a existat un perete despărțitor care a fost înlăturat ulterior. Pronaosul se termină cu o boltă semisferică sprijinită de arcuri în pandativi, iar naosul are o boltă cu trei rânduri de arcuri piezișe și nu cu două ca la celalte biserici construite în stil moldovenesc
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
transfer termic, care transmite căldura de la un mediu la altul. Transmiterea căldurii între cele două medii se poate face printr-un perete solid, care le separă, sau se poate face prin amestecarea mediilor. Dacă mediile sunt în contact cu peretele despărțitor pe fețe diferite, căldura trecând prin perete, schimbătorul este de tip "recuperativ", iar dacă mediile sunt în contact succesiv cu aceeași față a peretelui, căldura acumulându-se în perete și fiind cedată celuilalt mediu ulterior, schimbătorul este de tip "regenerativ
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
de răcire a motorului) transferă o parte din căldura evacuată din motor unui fluid rece (aerul din mediul ambiant). După modul de transfer termic schimbătoarele se împart în "schimbătoare de suprafață", la care transmiterea căldurii se face printr-un perete despărțitor, considerată suprafață de separație, cu o conductivitate termică cât mai mare și "schimbătoare prin amestec", la care transmiterea căldurii se face prin amestecul mediilor. Deoarece sunt mai simple și mai eficiente, schimbătoarele prin amestec sunt preferate în toate cazurile în
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
condensează pe suprafața exterioară a țevilor. Pentru a evita scurgerea condensatului în jos din țeavă în țeavă, ceea ce ar mări grosimea peliculei de apă pe țeavă și ar înrăutăți schimbul de căldură, între țevi sunt plasați din loc în loc pereți despărțitori care dirijează scurgerea condensatului. Țevile condensatoarelor sunt supuse fenomenelor de coroziune și de colmatare. La condensatoarele cu țevi de titan, atât depunerile pe pereții interiori ai țevilor, cât și coroziunea cauzată de microorganismele din apă este mult mai mică, iar
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
căldurii transmise se bazează pe o relație de bilanț. Deoarece schimbătoarele se pot izola termic bine, pierderile pot fi considerate foarte mici, ca urmare se consideră că căldura cedată de fluidul cald este egală cu cea care transmisă prin peretele despărțitor și este egală cu cea primită de fluidul rece. Metoda LMTD () este metoda clasică de calcul. Ea se bazează pe "diferența medie logaritmică de temperatură" formula 1. Se obișnuiește să se noteze cu 1 fluidul cald, iar cu 2 fluidul rece
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
pentru calculul coeficientul global de transfer termic se simplifică la: Diferența medie logaritmică de temperatură depinde de tipul curgerii. Intuitiv, cel mai simplu schimbător de căldură este cel cunoscut drept „țeavă în țeavă”, prezentat în prima figură a articolului. Peretele despărțitor dintre fluide este țeava interioară. În acest caz, cele două fluide pot curge de-a lungul țevii în același sens, curgere numită "în echicurent", sau în sensuri contrare, curgere numită "în contracurent". Pentru aceste tipuri de curgeri diferența medie logaritmică
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
formă pătrată cu patru ferestre în arc bizantin și cu acoperișul în cupolă, în formă de bulb cu o cruce în vârf. Pronaosul este despărțit de naos prin pilaștri aflați la nivelul zidurilor pe care se reazemă arcul de boltă despărțitor. Naosul are formă circulară, cu diametrul de 8,75 m și are o calotă semisferică care se sprijină pe arcuri de boltă transversale. Pe latura de nord a naosului se află un amvon din lemn ornamentat cu sculpturi simbolice și
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
al Sucevei"". Cercetările arheologice efectuate între anii 1998-2001 au scos la iveală faptul că biserica ctitorită de vistiernicul Mateiaș este prima construcție ridicată în zonă, pe un teren ce nu conține și alte vestigii arheologice. Edificiul a avut inițial ziduri despărțitoare între pridvor și pronaos și între pronaos și naos, acestea fiind demantelate ulterior. Porțiunile de zid păstrate în fundație aveau câte o fractură plasată aproximativ la mijloc, aceasta putând fi cauza demolării zidurilor. Ctitorul bisericii mănăstirii Coșula este vistiernicul și
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
piatră sculptată al portalului vestic este bogat ornamentat și exprimă pătrunderea în Moldova a influențelor Renașterii. În interior, biserica este împărțită în pridvor, pronaos, naos și altar. Între pridvor și pronaos, ca și între pronaos și naos, au existat perete despărțitoare care a fost înlăturate ulterior. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Horodniceni a fost construită de marele vistiernic Mateiaș pentru a servi ca necropolă a sa și familiei sale. În urma cercetărilor arheologice din anii 1998-2001 au fost descoperite șapte morminte în
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
1967-1968. Stabilirea începuturilor acestui lăcaș comportă serioase dificultăți. Cercetătoarea Ioana Cristache-Panait fixează ca repere constructive anii 1805 (transmis de inscripția clopotului mic: ,Laudă pe D-zeu la biserica din Sus, în Tomnatec, 1805”) și 1807 (transmis de pisania picturii peretelui despărțitor dintre naos și pronaos: , Această sfântă biserică s-au zugrăvit de Vig Andrei din Abrud, 1807” și de „Sabo Mihai, Câmpeni, anno 1807”), neexcluzând nici posibilitatea unei reconstrucții. Diferit, într-o monografie recentă a comunei Bulzeștii de Sus, se precizează
Biserica de lemn din Tomnatecu de Sus () [Corola-website/Science/321096_a_322425]
-
Între anii 1901-1902, au fost efectuate lucrări de restaurare generală a bisericii din Solca sub coordonarea arhitectului austriac Karl A. Romstorfer, modificându-i-se forma în oarecare măsură, într-un stil destul de romantic. Cu această ocazie, au fost demolate zidurile despărțitoare dintre pronaos și naos (care încadrau camera mormintelor), iar cele două lespezi funerare au fost ridicate și fixate în cârlige de fier lângă peretele stâng al pronaosului. De asemenea, una din vechile uși interioare a fost mutată în peretele sudic
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
patru sunt patru contraforturi mici. Deasupra arcadelor duble se află un brâu și două rânduri de ocnițe. În interior, biserica este împărțită în 5 încăperi: pridvor, pronaos, camera mormintelor, naos și altar. Între pridvor și pronaos se află un perete despărțitor; portalul de intrare are un chenar în arc frânt cu muluri gotice, bogat profilate, care este încadrat de un chenar dreptunghiular. Între pronaos și camera mormintelor, ca și între camera mormintelor și naos au existat ziduri despărțitoare înlăturat ulterior de
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]