1,762 matches
-
credinței pesimiste Într-o eternă și fatală reîntoarcere a rasismului la oameni (Taguieff, 1997, pp. 83-85). Limitele antirasismului Dar ce se Înțelege de obicei prin cuvântul „rasism”? Mai Întâi, o ideologie, teoria pseudoștiințifică a inegalității raselor umane, fondată pe un determinism biologic grosolan, de tipul „Așa rasă ă așa cultură” sau „Așa rasă ă așa ansamblu de aptitudini”. Pe urmă, o serie de comportamente și practici discriminatorii, Însoțite de atitudini intolerante sau chiar de pasiuni negative, ca ura sau resentimentul. A
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
grupuri minoritare sau deviante, mișcările xenofobe clasice etc. Ni se pare deci că este necesar să punem ordine În această dezordine lexicală și În acest haos semantic. A defini rasismul strict pe baza tezei inegalității dintre rase și a tezei determinismului ereditar al aptitudinilor, reprezentări considerate false din punct de vedere științific, Înseamnă a defini antirasismul pe baza tezei abstracte a egalității tuturor culturilor, așadar prin dubla celebrare a culturalului și a diferitului și, negativ, prin vânarea rămășițelor hitlerismului și ale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe baza tezei abstracte a egalității tuturor culturilor, așadar prin dubla celebrare a culturalului și a diferitului și, negativ, prin vânarea rămășițelor hitlerismului și ale ideologiei inegalității rasiale. Antirasismul se definește astfel prin simpla inversiune: egalitate și diferență Împotriva inegalității; determinism cultural (sau social) Împotriva determinismului biologic. Însă așa nu ieșim din domeniul postúrilor polemice. Și, mai ales, riscăm să limităm gândirea antirasistă la egalitarismul și ecologia dogmatice, chiar În momentul În care Își face apariția noul rasism, bazat pe absolutizarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
egalității tuturor culturilor, așadar prin dubla celebrare a culturalului și a diferitului și, negativ, prin vânarea rămășițelor hitlerismului și ale ideologiei inegalității rasiale. Antirasismul se definește astfel prin simpla inversiune: egalitate și diferență Împotriva inegalității; determinism cultural (sau social) Împotriva determinismului biologic. Însă așa nu ieșim din domeniul postúrilor polemice. Și, mai ales, riscăm să limităm gândirea antirasistă la egalitarismul și ecologia dogmatice, chiar În momentul În care Își face apariția noul rasism, bazat pe absolutizarea diferențelor culturale. De la antirasism la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reciproc antagoniste. Pe de altă parte, putem să interpretăm ca fiind o formă nouă de rasism, fără referire la ideea de „rasă”, apariția a ceea ce aș numi un „geneticism social”, adică a unei ideologii bazate pe credința Într-un strict determinism genetic al caracteristicilor individuale, Însoțită de tendința de a institui un sistem social de discriminare a candidaților la o slujbă sau la o asigurare, ba chiar și la o locuință, pe baza unor informații cu privire la predispoziția lor genetică spre anumite
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sens clasificator; obsesia amestecului și a „purității descendenței” a făcut să apară un imaginar protorasist, cu mult timp Înainte de crearea categoriei clasificatoare a „rasei umane” și de elaborarea unei scale uniliniare care să permită, În numele științei (care a furnizat principiul determinismului biologico-rasial al aptitudinilor) și al ideii de progres, ierarhizarea „raselor” identificate, conform unui model rapid standardizat (de sus În jos: albii, galbenii, negrii) (Banton, 1987). Aceste analize istorice ne conduc la o reevaluare a modelului de inteligibilitate elaborat de Robert
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
forma de bază a limbii literare) și vorbirea literară există diferite grade de apropiere, dar nu identitate, deși tendința firească este ca ele să evolueze congruent. Un principiu de bază al normării este forma curentă a limbii manifestată ca un determinism natural, ca latură obiectivă, independentă de voința oamenilor. Cu toate acestea, voința acționează și la acest nivel prin activitatea de a regulariza formele și de a înlătura ceea ce în limba vorbită este divergent față de exigențele sistematice. Voința poate în același
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin urmărirea unui scop determinat, manifestîndu-se printr-o mutație în bazele ontologice ale gîndirii și ale acțiunii umane. Prin acțiunea voinței normative se produce trecerea din fenomeneal în esențial și din accidență în necesitate, întemeindu-se astfel o formă a determinismului social. Pentru a modifica societatea în sensul stabilit de normă este necesar ca aceasta să fie susținută, instituirea normei presupunînd concursul autorității, prin autoritate înțelegîndu-se două lucruri: o proprietate (o sumă de proprietăți), care face pe cineva să aibă un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sale - societate, istorie, instituții, putere etc. - și cu efectele pe care le dezvoltă, prin intermediul unor coduri concepute ca forme impuse de limbaj realității, capabile să prescrie și să impună un mod stereotip de interpretare a ei, în acord cu exigențele determinismului social și cultural. O primă accepție a termenului text ar trebui să clarifice identitatea unității funcțional-comunicative în raport cu suportul material al obiectului-text, cu alte cuvinte, o precizare preliminară de tip ontologic impune ca sensul său restrîns să se limiteze la scriere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care includ diferite forme de tumori (Ștefănescu și Călin, 1996). Tumorile condiționate monogenic sunt rare. Ele segregă în familii, în conformitate cu modelul mendelian, iar datorită penetranței incomplete a genei patologice, astfel de neoplazii pot scăpa observației, în familiile mici. Afirmația despre determinismul monogenic al unei condiții patologice se poate face doar pe baza analizei unor familii numeroase sau a mai multor familii. Mult mai răspândite sunt neoplaziile comune, care au un determinism multifactorial (multigenic). Neoplaziile condiționate monogenic debutează în copilărie, iar cele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de neoplazii pot scăpa observației, în familiile mici. Afirmația despre determinismul monogenic al unei condiții patologice se poate face doar pe baza analizei unor familii numeroase sau a mai multor familii. Mult mai răspândite sunt neoplaziile comune, care au un determinism multifactorial (multigenic). Neoplaziile condiționate monogenic debutează în copilărie, iar cele determinate multigenic debutează mult mai târziu. În cazul tumorilor condiționate monogenic, tumorile primare sunt multiple și multifocale. De regulă, neoplaziile ereditare comune sunt monogenice. Există sindroame ereditare asociate cu risc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
erorilor de împerechere și ca urmare, nu exprimă fenotipul MIN+. Celulele în care și cea de a doua copie a acestei gene suferă mutație sau este pierdută, vor evolua pe calea transformării maligne. Tabelul 20.2 prezintă datele referitoare la determinismul genetic în polipoza și carcinomul de colon. Genele mutatoare în neoplaziile de colon și echivalența lor cu genele mutatoare de la Escherichia coli sunt prezentate în tabelul 20.3. În cazul neoplaziei colorectale se poate constata dezvoltarea carcinomului malign din creșteri
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Sân (BCLC) au confirmat localizarea genei brca1 și au demonstrat că majoritatea familiilor în care apare neoplazie de sân și ovar prezintă alterări în anumite situsuri ale acestei gene. Cu toate acestea, Rahman și Stratton (1998) au considerat că în determinismul acestor neoplazii sunt implicate mai multe gene, deoarece linkage-ul dintre markerii din brca1 și cancerul de sân poate fi evidențiat doar la aproximativ 45% dintre familiile cu multiple cazuri de neoplazie de sân. Această ipoteză a fost susținută și de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
umane, inclusiv cancerul. Contribuția inegală a celor două genomuri, matern și patern, în dezvoltarea unui organism nou, a fost descoperită în anii ’80 prin studii de transfer nuclear (McGrath și Solter, 1984; Surani și colab., 1984). Rolul imprintingului genetic în determinismul unor condiții patologice a fost demonstrat prin experiențe pe modele murine (Cattanach și Kirk, 1985) care au confirmat faptul că genele pot funcționa diferit în funcție de originea lor parentală (Nicholls și colab., 1989). Studii ulterioare au indicat și în cazul genomului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
afectiune neurologică, comportamentală, cu o incidență de 1: 10000 - 1: 30000 de nașteri (Mascari și colab., 1992). Din punct de vedere clinic, PWS se caracterizează prin activitate fetală redusă, obezitate, hipotonie musculară, retard mintal, statura mică, hipogonadism hipogonadotropic, macroglosie. În ceea ce privește determinismul genetic, sindromul este rezultatul absenței genelor paterne prezente în mod normal în segmentul 15q11-q13 și a amprentării alelelor materne. Absența genelor paterne poate fi consecința unor mecanisme diverse: 75% din cazurile de PWS prezintă deleția segmentului 15q11-q13 din cromozomul 15
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în hipocamp, iar amprentarea prezintă specificitate de țesut: gena se exprimă matern la nivelul creierului și are expresie bialelică în restul țesuturilor (Clayton-Smith și colab., 2003). O parte dintre mecanismele genetice responsabile de apariția PWS-AS se regăsesc și în determinismul sindroamelor Russell-Silver și Beckwith-Wiedemann (asociat cu unele cancere). Sindromul Russell-Silver (SRS) este o afecțiune caracterizată prin stoparea creșterii intrauterine sau postnatale și facies tipic (formă triunghiulară), având o incidență de 1:3000 - 1:10000. Spre deosebire de sindroamele anterior prezentate, unde indiferent
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
lucrării rezultă chiar din sarcinile asumate, dar este și explicit formulat: „descătușarea memoriei istorice“, pentru ca „să redeștepte în sînul poporului ucrainean sentimentul demnității, măreției și respectului față de tradițiile naționale“ (p. 6), în condițiile respectării stricte a „principiului obiectivității și istorismului, determinismului, obiectivității“ (p. 7). Misiunea propusă și sarcinile asumate sînt de mare dificultate, chiar în condițiile în care autorul dispunea de un foarte bogat material faptic, adunat pe teren, și de lucrări de referință pentru interpretarea materialului. Bucovina constituie un caz
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Adie-Critchley sau "grasping-ul forțat" (forced grasping) și "tatonarea" (groping). A descris "neuro-acantocitoza" ca boală neurologică care poartă numele de sindromul Edmund și MacDonald Critchley. 70 Sir Peter Frederick Strawson (1919-2006), filosof englez, cu ajutorul analizei limbajului abordează problema cunoașterii, afirmând existența determinismului în viață. Neagă existența voinței libere (free will). Există "fapte" și atitudini morale, iar singura posibilitate de a le asigura coexistența este dialogul, ținând cont că fapta este cea determinantă. 71 Quassim Cassam (1961), filosof, crede în existența cunoașterii a
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
multimedia) nu destabilizează concepția lumii tradiționale, în măsura în care referința la corp rezistă, în arhaismul ei, inovațiilor tehnice. Un astfel de concept este unnul de trecere și aclimatizează spiritele la această retopire a elementelor tradiționale ale cunoașterii, care sînt cauzalitatea și linearitatea, determinismul și noncontradicția. Nu este surprinzător să-l vezi circulînd în toate mediile și desemnînd situații la fel de banale precum încropirea unui carnet de adrese, dezvoltarea unui complex de relații, gruparea filialelor întreprinderilor, distribuirea publicațiilor sau a benzinei, și pînă la pînza
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
recurgem la variabile aproximative sau să neglijăm unele dintre aspectele cele mai importante ale vieții politice. Compararea mediilor ecologice Din cauza exagerărilor unor școli de gândire sociologică mai vechi, în special cea a lui Ellsworth Huntington, care a insistat excesiv asupra determinismului geografic, ca reacție (vezi Sorokin), condițiile geografice au fost neglijate de sociologi timp de mai mult de o generație; dar, recent, evoluția științelor ecologice a mărit cu mult posibilitățile de analiză a mediului. Unii economiști, de pildă Andrew M. Kamarck
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
ca dovadă nenumăratele memorii și mărturii ale liderilor politici care evocă crizele prin care au trecut, speranțele, dubiile și temerile trăite, și alegerile pe care le-au făcut pe baza presupunerilor pe care le știau fragile. Căutările istoricilor pentru cauze, determinisme și rezultate "necesare" ale crizelor urmează de abia mai târziu, după ce praful a apucat să se aștearnă. Dacă prin farmec istoricii ar putea să își facă meseria înaintea crizelor, atunci acestea nu ar mai avea loc, întrucât potențialii perdanți ar
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
tare că Bacovia este considerat un mare poet. El știa aprecierea din anii '30-'40 a unui simbolist original, dar întârziat. În sprijinul criticii tradiționale, dl. Theodor Codreanu desparte biografia de operă, dar în sens actual păstrează legătura și un determinism ușor, foarte nuanțat. Mai accentuate sunt despărțirea dintre universul imaginar al creației poetice și modelul receptării critice, reflectarea acelei opere în diverse puncte de vedere, emise de diverși critici, din toate generațiile care s-au succedat din jurul anului 1900, până la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
perspectivă generală și metodă sintetică. Autorul nu e așezat în epocă și nici definit într-o perspectivă generală alături de marii romancieri și prozatori contemporani, pentru că oricât am sublinia singularitatea unei opere, ea nu poate fi un caz izolat, abstras din determinismul creativității, dintr-o perioadă istorică. Dedicat istoriei, autorul nu se poate abstrage propriei istorii. Apariția acestei importante exegeze, cu pronunțat și aplicat caracter analitic, ar putea fi un bun prilej pentru reeditarea întregii opere diaconesciene. Cu atât mai mult cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
psihiatru? pe 8 ianuarie trebuie să mă duc înapoi la Răcăciuni, am ștampila pusă pe biletul de voie, centrul de recuperare mintală de acolo! sala delimitează pe secvențele așteptării, purtările sociale induse, cea de așteptare minimă și mai scapă de determinisme, păcat de afișul fiecăruia, fiecare strop de rigiditate un strop de infecție! arătînd celui care se stîrnește prin mine biletul de voie, îl citește, i l-am luat, răspund tare și în amănunte de efect, vorba răstită, modelul în cunoscuta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
e foarte rău, nu mai avem nici un motiv de speranță. Speranța ne apare, când vorbim astfel, ca o virtute condiționată. Adică o virtute care nu subzistă decât „cu motiv“, sau „în anumite condiții“. Dar este virtutea, în general, compatibilă cu determinismul conjunctu rilor? E ca și cum ai spune: „sunt curajos numai dacă mi se dau garanții de imortalitate“ sau „nu mai am nici un motiv să fiu bun“. A-ți pierde speranța când circumstanțele nu o mai motivează e a nu fi avut
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]