1,506 matches
-
că tipurile musculare (mezomorfe) au mai multe șanse de a deveni delincvenți decât cei cu fizic fin (ectomorf) sau persoanle mai solide (endomorfi). Ulterior aceste modele explicative au fost discreditate. Abordarea psihologică, ca și abordările biologice, face legătura între comportamentul deviant și tipurile de personalitate. Aceste teorii aduc în atenție faptul că anumite tipuri de personalitate (cu caracteristici de tip psihopat) pot favoriza apariția comportamentelor deviante. Aceste teorii nu susțin numai manifestarea izolată, individuală a comportamentului deviant ci fac referire și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
modele explicative au fost discreditate. Abordarea psihologică, ca și abordările biologice, face legătura între comportamentul deviant și tipurile de personalitate. Aceste teorii aduc în atenție faptul că anumite tipuri de personalitate (cu caracteristici de tip psihopat) pot favoriza apariția comportamentelor deviante. Aceste teorii nu susțin numai manifestarea izolată, individuală a comportamentului deviant ci fac referire și la psihozele colective. Psihozele colective reprezintă manifestări ale nebuniei de grup de o mare complexitate. Spre deosebire de nebunia individuală, nebunia colectivă este expresia unei tulburări complexe
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
face legătura între comportamentul deviant și tipurile de personalitate. Aceste teorii aduc în atenție faptul că anumite tipuri de personalitate (cu caracteristici de tip psihopat) pot favoriza apariția comportamentelor deviante. Aceste teorii nu susțin numai manifestarea izolată, individuală a comportamentului deviant ci fac referire și la psihozele colective. Psihozele colective reprezintă manifestări ale nebuniei de grup de o mare complexitate. Spre deosebire de nebunia individuală, nebunia colectivă este expresia unei tulburări complexe a sistemului de valori care normează viața socială, mentalitatea și comportamentele
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
instanțe: sinele- locul unde se nasc pulsiunile instinctuale, supraeul - instanța psihică cu rol prohibitiv care interzice exteriorizarea pulsiunilor inconștiente și eul - sistemul conștient de control a comportamentului, la nivelul căruia se rezolvă conflictele între sine și supraeu. În funcție de acestea, comportamentul deviant se dezvoltă la acele persoane la care supraeul este slab, motiv pentru care nu își pot controla tendințele inconștiente emanate de sine. În baza distincților făcute de Freud între Eros și Thanatos au fost dezvoltate teorii care explicau actele deviante
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
deviant se dezvoltă la acele persoane la care supraeul este slab, motiv pentru care nu își pot controla tendințele inconștiente emanate de sine. În baza distincților făcute de Freud între Eros și Thanatos au fost dezvoltate teorii care explicau actele deviante autoagresive (fumatul, alcoolismul, consumul de droguri, prostituția) ca fiind expresii ale thanatosului (dorinței de moarte). Abordarea sociologică. Teoriile sociologice aduc în atenție noțiunea de conformism social și interconexiunile care se crează între conformismul social și devianța socială în contexte diferite
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
sociologică. Teoriile sociologice aduc în atenție noțiunea de conformism social și interconexiunile care se crează între conformismul social și devianța socială în contexte diferite. Paradigma funcționalistă. Spre deosebire de abordările tradiționale ale devianței (abordarea biologică și cea psihiatrică), care localizau cauzele comportamentului deviant la nivel de individ, paradigma funcționalistă (Parsons, T., 1951, Merton, R.) a elaborat o interpretare de tip holistic, care caută sursele devianței la nivelul structurilor sociale deficitare. În viziunea lui Parsons, devianța este o stare de alienare, o ieșire din
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
interacționalismului simbolic. Teoria etichetării (are ca reprezentanți pe Howard S. Becker, Edwin Lemert, Kai Erikson, Erving Goffman, Thomas Scheff). Problema fundamentală a acestei teorii constă în aflarea unui răspuns la întrebarea: de ce (cum) o anumită conduită este desemnată ca fiind deviantă ? Nici un act nu este prin el însuși deviant, ci este definit ca atare în urma interacțiunilor sociale, în cursul cărora indivizii reacționează față de conduitele altor indivizi, care nu se înscriu în tiparele stabilite prin norme și pe care le etichetează ca
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Howard S. Becker, Edwin Lemert, Kai Erikson, Erving Goffman, Thomas Scheff). Problema fundamentală a acestei teorii constă în aflarea unui răspuns la întrebarea: de ce (cum) o anumită conduită este desemnată ca fiind deviantă ? Nici un act nu este prin el însuși deviant, ci este definit ca atare în urma interacțiunilor sociale, în cursul cărora indivizii reacționează față de conduitele altor indivizi, care nu se înscriu în tiparele stabilite prin norme și pe care le etichetează ca fiind deviante (Rădulescu, Banciu, 1996). Calificarea unui act
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
act nu este prin el însuși deviant, ci este definit ca atare în urma interacțiunilor sociale, în cursul cărora indivizii reacționează față de conduitele altor indivizi, care nu se înscriu în tiparele stabilite prin norme și pe care le etichetează ca fiind deviante (Rădulescu, Banciu, 1996). Calificarea unui act ca fiind deviant sau nu, depinde în mică măsură de ceea ce face individul. Rolul decizional revine semnificațiilor pe care grupurile investite cu autoritate (în a eticheta devianța), le conferă acestor acte. Teoria învățării sociale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
definit ca atare în urma interacțiunilor sociale, în cursul cărora indivizii reacționează față de conduitele altor indivizi, care nu se înscriu în tiparele stabilite prin norme și pe care le etichetează ca fiind deviante (Rădulescu, Banciu, 1996). Calificarea unui act ca fiind deviant sau nu, depinde în mică măsură de ceea ce face individul. Rolul decizional revine semnificațiilor pe care grupurile investite cu autoritate (în a eticheta devianța), le conferă acestor acte. Teoria învățării sociale a agresiunii a fost propusă de A. Bandura și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a fost propusă de A. Bandura și aduce în atenție faptul că o mare parte din comportament, inclusiv agresiunea, se învață. Devianța dobândită - teoria asocierilor distinctive. (Ogien, A., 2002, p.100 apud Sutherland, E.H., 1949) argumentează că, în general, comportamentul deviant se formează în grupurile primare, în special în cadrul grupurilor de aceeași vârstă. El consideră că activitățile delictuale sunt învățate în aceeași manieră în care se învață și cele care respectă legea. Această teorie vine să contrazică teoriile biologice precum și pe
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
aceeași vârstă. El consideră că activitățile delictuale sunt învățate în aceeași manieră în care se învață și cele care respectă legea. Această teorie vine să contrazică teoriile biologice precum și pe cele psihologice care pun pe seama particularităților fizice sau psihice comportamentul deviant. Teoria aduce în atenție faptul că varietatea subculturilor existente într-o societate poate încuraja sau nu activitățile ilegale. Indivizii devin delincvenți prin asocierea cu persoane care dezvoltă și susțin comportamente deviante. Conduitele individuale depind de reacțiile celorlalți dar și de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
psihologice care pun pe seama particularităților fizice sau psihice comportamentul deviant. Teoria aduce în atenție faptul că varietatea subculturilor existente într-o societate poate încuraja sau nu activitățile ilegale. Indivizii devin delincvenți prin asocierea cu persoane care dezvoltă și susțin comportamente deviante. Conduitele individuale depind de reacțiile celorlalți dar și de distanța pe care un individ o întreține față de legile, normele pe care se bazează o anumită ordine socială. Teoria subculturilor delincvente este invocată atunci când se vorbește de arii de delinvență sau
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
are ca normă de bază violența, membrii grupului se manifestă prin utilizarea forței sau prin amenințare - modelul conflictual. Al treilea model se referă în primul rând la subculturile toxicomane -modelul evazionist sau de izolare. Presiunea structurală: anomia cauză a comportamentului deviant. Termenul de anomie provine din limba greacă și desemnează starea de dereglare a funcționării unui sistem social, cauză fiind deprecierea normelor sociale. E. Durkheim în lucrarea sa "Diviziunea muncii" susține că pe măsură ce societatea devine mai complexă, este tot mai dificil
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
aberantă, anormală, ci ca formă de diferențiere a muncii. În concepția lui Durkheim, anomia apare, atunci când nu există standarde clare, care pot ghida comportamentul indivizilor. Plecând de la viziunea lui Durkheim despre anomie, Merton, R. (1957) a încercat să explice comportamentul deviant și a redefinit conceptul de anomie. El aduce în atenție presiunea la care este supus individul atunci când normele acceptate intră în conflict cu realitatea socială. Merton definește devianța ca pe un produs al inegalităților economice și identifică cinci reacții posibile
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
motivaționale multicomponente Werch și DiClemente Teoria interacțională a delincvenței (Thornberry) Teoriile atitudinal comportamentale Modelul procesului de afirmare al tinerilor (Kim și colab.) bazat pe teoria controlului social, a modelului dezvoltării sociale, a comportamentului problemă și a învățării sociale) Teoria sub-culturilor deviante (Merton) Teoria acțiunii raționale (Fishbein și Ajzen) Modelul maturității prin consumul de droguri (Labouvie) Teoria comportamentului problemă (Jessor și Jessor, 1977) Teoria comportamentului planificat (Ajzen) Teoria pseudo-maturității sau a dezvoltării precoce Newcomb reunește teoria pseudo-maturități și a dezvoltării precoce Teoria
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
aceasta prezice mai eficient acele cazuri în care nu este posibilă exercitarea permanentă a unui control voluntar sau a unui control exterior persoanei. Teoriile psihologice bazate pe cauze intrapersonale includ modelul creșterii stimei de sine și teoria integrativă a comportamentului deviant a lui Kaplan (1975, 1996). Acesta pleacă de la premisa că adolescenții caută acceptarea și aprobarea comportamentului lor. În momentul în care comportamentul adolescentului se îndepărtează de așteptările adulților, acesta va deveni o sursă de disconfort psihic, pe care adolescentul trebuie
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
următoare de consum. Există diverse influențe care se relaționează cu consumul sau nonconsumul de droguri ilegale. Principalele două sunt familia și anturajul, care au primit cea mai mare atenție, la care se adaugă factorii legați de individ și alte comportamente deviante. Alături de contactul cu diferitele substanțe ar mai exista două tipuri de influențe: interpersonale și intrapersonale. Pe lângă acestea, modelul evolutiv propus a fost găsit atât la bărbați cât și la femei, la diferite vârste, la persoane de rasă albă sau de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
consumul de droguri este unul dintre ele. Premiza fundamentală a acestei teorii este: "chiar dacă baza biologică a comportamentului uman este de necontestat, în mod esențial toate comportamentele sociale umane sunt învățate sau conțin componente principale care sunt învățate". Comportamentele sociale deviante, cum sunt consumul de droguri, crimele, violența, se găsesc printre aceste comportamente învățate. Devierea nu este o simplă situație defectuoasă care apare când există o ruptură între legăturile și normele pro-sociale. Atât normele pro-sociale cât și cele deviante sunt în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Comportamentele sociale deviante, cum sunt consumul de droguri, crimele, violența, se găsesc printre aceste comportamente învățate. Devierea nu este o simplă situație defectuoasă care apare când există o ruptură între legăturile și normele pro-sociale. Atât normele pro-sociale cât și cele deviante sunt în mod activ învățate în cadrul procesului de socializare primară. Există anumite surse de socializare primară, care influențează individul: familia, școala, grupul de egali. De asemenea există influențe indirecte în socializarea primară care sunt date de: trăsăturile de personalitate și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
procese cauzale care conduc la consum. Autorii modelului afirmă că este posibil să se intervină în fiecare dintre aceste etape, chiar dacăacțiunea implică intervenții multiple datorită includerii mai multor factori. Teoria interacțională a delincvenței. Thornberry (1996, pp. 210-214) condiționează comportamentul deviant de rezultatul unor legături slabe ale persoanei cu societatea și de un mediu sărac în care să poată fi învățat și consolidat un asemenea tip de comportament. Această teorie combină elemente din teoria controlului și teoria învățării sociale. Comportamentul deviant
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
deviant de rezultatul unor legături slabe ale persoanei cu societatea și de un mediu sărac în care să poată fi învățat și consolidat un asemenea tip de comportament. Această teorie combină elemente din teoria controlului și teoria învățării sociale. Comportamentul deviant se dezvoltă într-o formă dinamică pe parcursul vieții prin interacțiunea mai multor procese. Astfel, primul element relevant pentru producerea unui comportament delincvent este lipsa legăturilor convenționale. Acei adolescenți care se află în strânsă legătură cu părinții lor și care se
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cu școala și alte activități convenționale au o probabilitate mica de a dezvolta comportamente delincvente. Pe lângă aceasta, de obicei acești adolescenți, se află în cadrul unor rețele sociale convenționale, ceea ce scade și mai mult probabilitatea de a se implica în activități deviante. Pe de alta parte, dacă legăturile convenționale sunt slabe sau lipsesc și există un control social slab asupra comportamentului, posibilitatea pentru delicvență crește. Fără îndoială că, pentru a se produce un comportament stabil de delincvență este necesar un mediu social
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
acest fel a fi printre egali delincvenți, cu valori antisociale, este relevant pentru consolidarea acestui tip de comportament.Teoria insistă pe faptul că relația dintre variabile este dinamică, bidirecțională și cu potențial de modelare în decursul evoluției individului. Teoria sub-culturilor deviante preluată de la Merton și dezvoltată de cei care au studiat delincvența la vârsta adolescenței Cohen, Cloward, Ohlin, (Boncu, Șt., 2000, p. 120), include trei tipuri de subculturi. Subculturile se diferențiază după tipul de acces, la mijloace ilegitime, pe care grupul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
vârste mici - trecerea de la copilărie la adolescență (11-15 ani), atunci când indivizii sunt dependenți de adulți. Indivizii debutează în consumul de substanțe la această vârstă deoarece au dificultăți în a se defini ca persoană (la nivel micro), sunt atrași de grupurile deviante, consumatoare de substanțe, (la nivel mezo) iar oportunitățile economice și cele educaționale, precum și cultura populară (la nivel macro) îi încurajează în acest sens (Anderson, T.L., 1995, Anderson, T.L., DeMott, L.,1998). Marginalizarea în ambele forme atât cea personală, cât și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]