50,442 matches
-
pentru Cotroceni să nu se mai desfășoare pe principiul comuniști-anticomuniști. Polarizarea discuțiilor pe diferența fundamentală între cele două blocuri nu va mai fi posibilă. Indiferent cine va ajunge în marea finală, subiectul în cauză va avea o pondere secundară și dezbaterea se va concentra pe redresarea României. După ce decizia lui Mugur Isărescu va fi și ea făcută publică, peisajul toamnei electorale va fi complet." În această calmă observație a lui Nistorescu despre completarea peisajului numai după ce și Mugur Isărescu își va
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
Ioana Bot, universitar clujean cu bune specializări (parțial făcute în străinătate) în cîteva din domeniile practicate de însuși Caracostea. Cartea sa, teză de doctorat la origine, a apărut la sfîrșitul anului trecut și nu știu să fi provocat prea mari dezbateri. Ea le merită însă, cu atît mai mult cu cît nu privește numai figura - și opera - lui Caracostea, ci încearcă să redimensioneze peisajul critic al perioadei interbelice prin plasarea discuției în perspectiva europeană a curentelor critice, unde importanța demersului teoretic
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
a fi marcat întreaga viață a lui Caracostea și a fi motivat subteran întreaga sa operă, dincolo de tema precisă a fiecărei cărți. El apare astfel nu doar drept cel mai "modern"critic din generația lui, mai accesibil înnoirilor și plasării dezbaterilor pe terenul inconfortabil al interdisciplinarității, dar și cel mai interesat de justificările teoretice ale acestor căutări. Cele trei faze principiale pe care le distinge Ioana Bot în activitatea lui Caracostea - cea dominată de căutarea personalității ca factor motor al operei
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
cei mai cunoscuți cercetători și eseiști din Franța în domeniul vieții sociale, autor al unei lucrări intitulate Abuzurile memoriei în care condamna de altfel "elucubrațiunile negaționiste" și în general ideologia extremei drepte de tipul Le Pen. De acord, numai că dezbaterea nu se duce asupra unicității și singularității genocidului evreiesc: trăsăturile lui sînt cu adevărat unice și singulare, ele neputînd fi întîlnite în altă parte. El împărtășește însă în aceasta statutul oricărui eveniment istoric suficient de complex și dramatic. Catastrofa comunistă
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
anturaj cultural. Nicolae Breban tună și fulgeră împotriva criticilor areactivi de azi, împotriva frigidității manifestate de statul român față de literatură, împotriva lipsei de solidaritate a scriitorilor și chiar și împotriva lipsei de interes cu care sunt primite propunerile sale de dezbateri. El nu înțelege că ceea ce a fost în tinerețea lui glorioasă nu mai poate fi. "Nu-nvie morții, e-n zadar, copile!"... Toată strădania sa - cu accente uneori dictatoriale, alteori isterice - de-a aduce timpul înapoi este inutilă și are
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
din România, ca și toți membrii Centrului PEN Român care au dorit să fie prezenți. întrucât reuniunea a fost deosebit de costisitoare, a trebuit să se apeleze la ajutorul Fundației "Konrad Adenauer". Se poate spune însă că investiția "a rentat", întrucât dezbaterile au fost pasionante și fructuoase. în ziua de Florii, participanții l-au vizitat la reședința sa pe Mitropolitul Daniel al Moldovei. S-au făcut, de asemenea, excursii în împrejurimile orașului, deși vremea nu era favorabilă. în final, s-a votat
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
culegeri de cronici literare sînt cele mai multe dintre cărțile mele, cronici care - cum bine s-a observat - se situează mai aproape de înțelegerea genului așa cum s-a practicat de către criticii din generația anterioară, nu Ș. Cioculescu, de pildă: mai aproape de studiu, de dezbatere, cu inserții polemice în segmentul de "critică a criticii" care nu lipsește din niciuna din aceste ample comentarii [...] Istoria literară este un alt domeniu de care mă simt apropiat, dar nu istoria factologică sau cea impregnată de pasiune ideologică, așa cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
ai d-sale invitați să participe, în saloanele CONTEMPORANULUI, la o discuție cu dl. E. Reichmann pe tema Europeism și antisemitism în cultura română. Scriitorii cu pricina au dovedit, o dată în plus, că nu iau în serios mesele rotunde și dezbaterile pe care dl. N. Breban le propune, nu de azi, de ieri, ci de pe vremea cînd conducea România literară. Ne aducem aminte cu emoție cum se străduia dl. Breban, acum vreo trei decenii, să redeștepte interesul nostru pentru realismul-socialist (îngropat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
cărți importante, care prezintă cititorului un spațiu cultural familiar ca aer și totuși exotic, apropiat dar cu toate acestea prea puțin cunoscut în detaliile sale fascinante. În seria intitulată "Seminar" a acestei colecții urmează să apară, după cum ne anunță editorii, dezbateri pe teme de interes larg, cultural, istoric, socio-politic cu specialiști în domeniul Europei Centrale, invitați de Fundația "A Treia Europă". Astfel prezentată, noua serie poate părea mai degrabă scorțoasă, doctă și pretențioasă, dacă prima carte lansată, dialoguri cu Michael Henry
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
Făt-Frumos (unul dintre autori chiar folosește sintagma), iar cei adunați în jurul lui par, nu o dată, pitici fermecați și îndrăgostiți de Albă-ca-zăpada lor. Dar e un idilic asumat și perfect controlat prin alternările de voce între scriitura direct-personală a prefețelor și dezbaterea grupului. Cartea începe cu evocarea Adrianei Babeți, care l-a cunoscut pe Heim în anul 1992, în Statele Unite, într-un decor fabulos cu zgîrie-nori și super staruri (Susan Sontag) și se încheie cu reflecțiile lui Cornel Ungureanu, născut în același
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
aproape instantaneu, aceste două instituții culturale au devenit cele mai importante în sfera lor de activitate. Știu de la inegalabilul "cher ami", marele editor care a fost Se pare că regele urmărea polemicile literare din epocă și citind operele puse în dezbatere, plus bine consiliat, știa bine să le descifreze sensul. Oricît îl prețuia (ca pe fostul său profesor) pe marele Iorga, suveranul nu agrea campania desfășurată de cărturar împotriva unor mari valori ca Arghezi, Blaga, Rebreanu. Nu putea, desigur, interveni în
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
de idei Volumul Lumea criticului are trei compartimente. Primul cuprinde intervenții - inevitabil polemice - în discuția publică privind literatura română de azi. Al doilea - cronici literare, din care nu lipsesc dezvoltările teoretice. Iar al treilea - evocări. Reacțiile lui Gabriel Dimisianu la dezbaterile care animă viața noastră literară sunt întotdeauna așteptate cu interes și primite ca acte de arbitraj ale unui spirit echilibrat și integru. Ele nu provoacă scandal, ci impun respect și îndeamnă la reflecție. Criticul rămâne calm chiar și când se
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
erau silite să se despartă de funcția lor sau să se adapteze. Făcea carieră pe atunci o sintagmă - "Încremenirea în proiect" - lansată de dl. Gabriel Liiceanu, dar a cărei putere de pătrundere era dusă la ultimele ei consecințe în lumea dezbaterilor de idei, populată îndeobște de umaniști, nu și în lumea economiștilor și a tehnicienilor, susținută de politicienii puterii. În aceasta din urmă se discuta despre modele, despre necesitatea păstrării și salvării sistemului economic în care vechiul centralism era înlocuit de
Bătrîni paznici ai democrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17031_a_18356]
-
Roxana Racaru Centrul de Istorie a Imaginarului și Colegiul Noua Europă ne-au obișnuit de multă vreme cu manifestări extrem de interesante, colocvii la care, în afară de personalitățile prestigioase prezentate în program, numărul mare de participanți, majoritatea de același calibru, asigură dezbateri cel puțin la fel de interesante ca și comunicările propriu-zise. Dintr-o astfel de întîlnire s-a născut și o carte, mult îmbogățită, cum era și normal, prin contribuțiile unor participanți la discuții în serile colocviului. Figura imaginarului surprinsă din unghiuri extrem de
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
consecințelor revoluționare excepționale a practicii trimiterii tinerilor la studii în Apus, modelul francez fiind predominant. Revoluțiile de la 1848 în cele trei țări române sînt analizate pertinent, chiar dacă nu se aduc puncte de vedere înnoitoare. Cu totul novatoare este, în schimb, dezbaterea chestiunii francmasone (deobicei ocolită de manualele noastre, inclusiv de cele alternative), menționîndu-se, în spiritul adevărului istoriei, că "revoluția de la 1848, ca și Unirea Principatelor de la 1859 a fost opera tinerilor masoni". E pusă în evidență iscusința cu care, prin dubla
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
de mai multe cotidiane la întîlnirea dintre Emil Constantinescu și Alianța Civică nu a avut loc. Alianța îl va sprijini pe actualul președinte și partidele din CDR. Pentru ROMÂNIA LIBERĂ această întîlnire a fost Cea mai interesantă și mai elegantă dezbatere politică a acestui deceniu, dar cum directorul acestui ziar face parte din Alianța Civică să zicem că titlul a fost îndulcit. Pentru ADEVĂRUL, această întîlnire a fost o Ciocnire dură Blandiana-Constantinescu, încheiată cu pupături. Același ziar îi ia un interviu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
drept - impardonabila greșeală de a nu-l consulta pe domnul Paul Goma și de a nu lua "simțul" lui drept normă.) Întorcîndu-ne la Sibiu, trebuie să spunem că, spre deosebire de alte reviste care au avut numere tematice similare, concepute după modelul dezbaterilor din universitățile occidentale care au departamente de gender studies, Euphorion merge contra curentului la modă, bărbații fiind tentați să discute, ca niște poeți ce sînt, mai mult despre feminitate și "misterul feminin" decît despre feminism iar femeile înclinînd și ele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
ingredientele "literaturii". Mentalul d-sale realist este, așa cum singur recunoaște, incompatibil cu orice formă de "poezie". Să revenim însă la evoluția ideilor lui Adrian Marino, după divorțul d-sale de "literatură" (inclusiv de "ideile literare"!). Dorind a se implica în dezbaterea privitoare la situația României postdecembriste, mai exact a propune un program de acțiune politic-socială, pleacă de la paradigma iluministă, adică de la acel cult al rațiunii, relaționat cu luminarea individului asupra drepturilor și datoriilor ce le are în societate și cu "progresul
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
stimulator puternic, încît destule ministere simt nevoia să-și organizeze Centre de studii. Se apreciază, de către cunoscătorii timpului, că pînă și acțiuni de importanță națională precum Recensămîntul general din 1930 s-a ivit și s-a organizat ca rezultat al dezbaterilor purtate la secția de demografie al Institutului Social Român. Să nu uit să precizez că tot ceea ce am notat pînă aici și ceea ce voi spune mai departe are ca punct inițial cartea d-lui Zoltán Rostás, O istorie orală a
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
unii profesori venind la noi să o cunoască pe viu, participînd la cercetările de pe teren. La început a fost, desigur, Seminarul lui Gusti, foarte frecventat de lumea studențească și chiar de profesorime. În 1925, în vacanța de vară, după lungi dezbateri, s-a pornit pe teren pentru cercetarea monografică, la Goicea Mare, numai pentru zece zile. Lipsea încă sistemul și totul plutea în vag. Să precizez că prof. Gusti nu și-a ales întîmplător satul ca mediu ideal și necesar al
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
prima, în anii '50, a comunismului internaționalist de tip sovietic, a doua, în anii '60, a unui vag comunism liberal și național) și anume aceea a național-comunismului, cu pulsiuni fasciste și xenofobe. Gestul revistei Vatra de a fi readus în dezbatere Tezele din iulie '71 este demn de toată lauda. Un cancer al istoriei De multă vreme n-a înregistrat Cronicarul în presa centrală din România ca în aceeași zi toate editorialele să fie consacrate unui aceluiași subiect. Evenimentul s-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
care și le vrea apărate de Adrian Păunescu în calitatea lui de senator și îi oferă în schimb o emisiune. Nu-mi permit să fac procese de intenție conducerii ProTV, dar acest post e primul care dă o emisiune de dezbatere politică pe mîna unui politician de partid. Dacă acel politician ar fi fost un membru al PSD netrecut și prin alte partide și, mai ales, n-ar fi fost un suporter al ceaușismului de factura lui Adrian Păunescu, mai că
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15835_a_17160]
-
între genuri (avînd ca efect secundar o despărțire radicală a poetului de lume - în înțelesul propriu al expresiei), care a dezvoltat un anume discurs, extrem de perisabil, incapabil să încadreze poezia într-un context mai larg. Discuția este infinită, merită o dezbatere în toată regula. Tocmai de aceea apropierea de acest gen devine din ce în ce mai grea; pentru că n-ar mai trebui să fie un simplu gen, ci un fenomen literar, ca oricare altul, a cărui valoare să poată fi calculată în funcție de impact asupra
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
se cuvine analizată. Antenne 2 era considerat post popular, al doilea ca public din Franța, după France 1, și emisiunile lui Pivot au avut din capul locului în vedere acest lucru. întrebat de Pierre Nora de ce nu a insistat pe dezbateri în care autorii să polemizeze deschis, ca urmare a unor dezacorduri firești, punînd în evidență clivajele de idei din lumea intelectuală franceză, Pivot răspunde că, săptămînal, la o oră de vîrf, pe un post popular, care trăiește 60% din publicitate
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
nu poți să nu te întrebi ce tare personale o fi avînd omul din fața ta și dacă trăiește într-adevăr în concordanță cu teoriile lui. Este ceea ce mi s-a întîmplat urmărind la TV5 o emisiune consacrată holocaustului. Participau la dezbatere reputatul autor și profesor de literatură comparată George Steiner, criticul muzical Gottfried Wagner, strănepotul lui Richard Wagner, care nu numai că se distanțează în modul cel mai critic în cărțile sale de antisemitismul străbunicului său, dar consideră că prin pamfletele
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]