1,298 matches
-
cum putem explica atunci virtutea drept]ții? Hume a sustinut c] benefic] pentru societate este practică acceptat] a regulilor cunoscute ale drept]ții, chiar dac] aceast] practic] cauzeaz] dificult]ți în unele situații. El a susținut, de asemenea, c] dorința dezinteresat] de a respecta aceste reguli se dezvolt] în mod natural, pe baza compasiunii pentru ceilalți. Astfel, din perspectiva lui Hume, putem vedea c] și virtutea supunerii fâț] de legi poate proveni în întregime din sentimentele și dorințele noastre. Kant a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care le avem, ne lans]m în teoretizare moral]. Totuși, rezultatul acestei teoretiz]ri nu prea conduce la crearea unei teorii morale pe deplin dezvoltate. De obicei, suntem împinși spre teoretizare de considerații pragmatice mai mult decât de c]utarea dezinteresat] a adev]rului. Suntem opriți de la această de încheierea conversației - unuia dintre noi i se d] dreptate sau suntem de acord cu dezacordul. Teoretizarea moral] apare de obicei acolo unde exist] o nis] pe care s] o umple. Dac] acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m acum aspectele științifice. Începem cu concepțiile legate de cooperare sau altruism, cum o numesc evoluționiștii din ziua de azi care studiaz] comportamentul social (așa-numiții „socio-biologi”) (Wilson, 1975; Dawkins, 1976). Subliniez faptul c] nu este vorba despre bun]tatea dezinteresat] - adic] despre altruism în sens propriu sau despre altruismul de tip Maica Tereza, ci mai degrab] despre cooperare în scopuri biologice, care se traduce ast]zi prin cooperare în scopul maximaliz]rii procesului de trasmitere a elementelor ereditare (genele) generațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe asemenea lucruri că dorinț] a unui Dumnezeu universal binevoitor sau un imperativ categoric dat numai de rațiune ori pe un principiu general al fericirii. Oricare ar fi teoria, morală este descris] că o dorinț] de mai bine, imparțial] sau dezinteresat], care înglobeaz] toate interesele relevante și le prefer] pe unele fâț] de altele numai atunci cand exist] motive solide (imparțial bazate) de a face acest lucru. Aceast] tr]s]tur] a moralei o face s] fie, în esenț], ideologic]. F]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interesele unei clase ca fiind universale (MEW 3, pp. 46-49; CW 5 pp. 59-62; MEW 4, p. 477; CW 6, p. 501). Tocmai acest lucru îl fac și ideologiile morale: ele prezint] acțiunile în beneficiul unei clase ca fiind absolut dezinteresate, în slujba binelui comun, a drepturilor și a bun]st]rii omenirii în general. Ar fi greșit s] credem c] acest] iluzie poate fi eliminat] prin intermediul unui nou cod moral care s] aib] succes în ceea ce ideologiile de clas] încearc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
categorii vii și morți -; flori naturale și de hîrtie, jerbe, coroane, banderole pentru coroane cu "nu te vom uita niciodată", "veșnică amintire colegii de serviciu, rudele, prietenii, mama, tata, copiii îndurerați", avem cuvîntări... "a fost un bun creștin, un prieten dezinteresat, un tată și soț-model sau o mamă-model"... Avem colivă la comandă... săpunuri, prosoape pentru preoți, pentru dascăli, pentru clopotari, pentru ăia... cărătorii de prapuri..., cărți de rugăciuni, Coca, whisky, blugi, teniși, gumă... Femeia: A, hă, hă!, dar care-s pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cu integrarea mângâierilor senzuale și sexuale, insistându-se asupra mângâierilor sexuale pentru a favoriza excitația celor doi parteneri; - a noua ședință: discutarea, în cadrul cuplului, a celor trei secvențe precedente (aspecte pozitive și negative); - a zecea ședință: organizarea stadiului de penetrare dezinteresată, cu întărire pozitivă asupra faptului de a fi încercat împreună; - a unsprezecea ședință: recadrare și dedramatizare; reformularea protocolului și încurajări; - a douăsprezecea ședință: rezultat și comentarii în legătură cu rezolvarea comportamentului problemă, impotența. Sedința 1: organizarea terapiei Terapeutul îi primește pe Hubert
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
așteptărilor neîmplinite. Sedința 10: organizarea momentului penetrării dezinteresate împreună cu cei doi pacienți Hubert și Carolyn participă la această ședință. Terapeutul propune continuarea progamului și, în situația în care erecția se menține și după încetarea mângâierilor, să se încerce o „penetrare dezinteresată”: este vorba despre a introduce cu blândețe penisul în interiorul vaginului și a-l scoate din nou. Sedința 11: recadrare și dedramatizare împreună cu cei doi pacienți Carolyn și Hubert participă împreună la această ședință. Abia intrat în cabinet, Hubert începe să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pentru acasă (homework) constă, efectuată o dată pe săptămână - deoarece cu cât se evită mai mult realizarea ei, cu atât mai mult apare frica -, pentru Carolyn, să realizeze un masaj al perineului cu gel și, pentru amândoi, să efectueze o penetrare dezinteresată folosind gelul. In cazul lui Hubert, totuși, accentul pus pe afirmarea de sine risca să-l cantoneze în problema sa, să-l reducă la diserecția sa. Personalitatea soției sale impunea ca simptomul să fie abordat ca punct de plecare: această
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
într-un timp limitat (4 minute) pe o foaie de hârtie 15 adjective legate de organizația din care fac parte. Cei în cauză au notat trei categorii de adjective, pornind de la afirmația „Organizația mea este...”: adjective negative, critice sau ostile: dezinteresată, închisă, rigidă, conformistă, haotică, autoritară, săracă, nemotivantă, sordidă, dezorganizată, haotică, nevalorizantă, pesimistă, neimplicată, conflictuală, ineficientă, neprofesionistă, delăsătoare, înceată, hiperbirocratică, neinteresată de oameni etc. adjective neutre din punctul de vedere al încărcăturii emoționale: interesantă, sistematizată, obiectivă, necesară, medie, profesionistă, mulțumitoare etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Pentru un creștin nu există alte arme decât „armele luminii” (Rom. 13, 13), de care vorbește Apostolul Pavel și pe care le recomandă efesenilor să le folosească în „zilele rele” (Efes. 6, 10-13). De veghe la căpătâiul celui suferind Iubirea dezinteresată și sinceră manifestată față de cel suferind este un imperativ existențial al Evangheliei lui Hristos. Dragostea este un „har al Domnului”: „Pentru că dragostea lui Dumnezeu s-a vărsat în inimile noastre prin Duhul Sfânt Cel dăruit nouă” (Rom. 5, 5). În
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
foucauldian de a fi clasat, în obstinația lui Foucault de a nu fi pus "la stânga", "la dreapta" sau în altă parte, observăm un totalitarism taxonomic modern, care operează cu elementul lingvistic și cu incapacitatea de a pătrunde într-un mod dezinteresat (politic!) o cunoaștere, o idee, un principiu. Acest spirit intelectual taxonomic al mediei postbelice, dincolo de o clasificare veridică à la Hayden White, este un... reflex concret al politizării gândirii și al umanismului modern. Ce fel de umanism modern și contemporan
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
căror funcție este să instrumentalizeze cunoașteri, idei, oameni, principii și valori, din toți acei "elitiști puternici" ale căror discursuri reprezintă mai mult un monopol asupra puterilor civililor, și nu un mod critic și constructiv de a participa la o cunoaștere dezinteresată. Un sistem antidemocratic compus din politicieni și norme arbitrar gândite, impuse societății. Sistemul totalitar al lumii moderne este compus dintr-o serie de instituții (spitale, școli, instituții ale Justiției și Fiscului, poliție, armată, servicii speciale etc.) pe baza unor pozitivități
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
funcția puterii-cunoaștere în societățile noastre, atunci când afirmă că aceasta determină formele și domeniile posibile ale cunoașterii. De ce? Pentru că există cunoaștere în afara cunoașterii oficiale/oficializate. Pentru că acțiunea puterii (social-politice), de cele mai multe ori, nu atinge toate domeniile de cunoaștere autentică, de cunoaștere dezinteresată; domenii ce sunt prezente, la un moment dat, într-o societate, chiar dacă la periferia discursului oficial. Este doar o iluzie că întreaga cunoaștere a unei societăți se dezvoltă în raport cu puterea social-politică, iar orice posibilitate independentă de cunoaștere ar fi determinată
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
exercita în afara unor drepturi civice fundamentale. Pe de altă parte, există incompatibilități majore între regimul de funcționare a cunoașterii și a puterii. În timp ce puterea modernă se manifestă încă prin închidere, costrângere, normativizare, modelare sau prin forme stilizate de interdicții, cunoașterea dezinteresată se manifestă mai mult prin deschidere, exterioritate, relații, forme de acces, libertate de creație și de exprimare. Ceea ce eu numesc cunoaștere dezinteresată este dincolo de sofisticările social-politice ale unei cunoașteri impuse, este dincolo de ceea ce Foucault numea "formidabilul postulat" ("orice vizibil este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
De cele mai multe ori, cunoașterea instituțională și aparatul discursiv de care se înconjoară nu fac decât să producă instrumentalizări de idei, de enunțuri, de evidențe etc. Dacă cunoașterea oficială este acreditată cu producerea și distribuția adevărului în societățile noastre, atunci cunoașterea dezinteresată, acea cunoaștere care nu urmărește un scop politic, o funcție, un privilegiu, dar care le poate obține pe baza unor merite certe, este responsabilă cu investigarea formelor și a producțiilor de... adevăr. Atunci când Foucault sesizează tehnici de control ale statului
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de a stabili un set de autori pe post de simboluri religioase. Acești autori sunt, de regulă, înregimentați doctrinar și politic. O posibilitate de piață liberă a ideilor va exista doar atunci când editurile și mass media vor ajuta la modul dezinteresat anumiți intelectuali, care vor să-și publice ideile/cunoașterile prin intermediul cărților, al revistelor culturale etc. Cert este că statul, împreună cu intelocrația lui, favorizează un anumit grup de intelectuali în câștigarea pieței ideilor; piață controlată și prelucrată de puterea-cunoaștere a zilelor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
unei inegalități bazale între elite și ceilalți. La modul cum se manifestă, sistemele de învățământ moderne nu sunt altceva decât vehicule ale puterii-cunoaștere, în loc de instituții pentru o societate civilă liberă și matură în gândire. În loc să stimuleze voința de cunoaștere, cercetarea dezinteresată, sistemele "noastre" îndârjesc relațiile de putere, diseminează în rândul tinerilor dorința (irațională) de putere, de a fi puternic și important, de parcă aceste atribute se pot dezvolta fără o cunoaștere istorică și umanistă. Ele produc în masă inegalități sociale și economice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a fost preocupat de raporturile dintre discursuri, societate, control public și producere de adevăr. Discursurile din societate sunt în avangarda puterii-cunoaștere, dar pot fi și o contrapondere la puterea-cunoaștere. Oricum, discursurile sunt "ceva interesat" în raport cu ceea ce se desemnează drept cunoaștere dezinteresată. Această cunoaștere dezinteresată politic nu urmărește, nu vizează. Ea încearcă să cunoască, să analizeze, să descrie, precum un obiectiv, relațiile din cadrul societății, exprimându-le în judecăți de valoare după o logică primară și pe baza valorilor cardinale. Puterea-cunoaștere nu are
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de raporturile dintre discursuri, societate, control public și producere de adevăr. Discursurile din societate sunt în avangarda puterii-cunoaștere, dar pot fi și o contrapondere la puterea-cunoaștere. Oricum, discursurile sunt "ceva interesat" în raport cu ceea ce se desemnează drept cunoaștere dezinteresată. Această cunoaștere dezinteresată politic nu urmărește, nu vizează. Ea încearcă să cunoască, să analizeze, să descrie, precum un obiectiv, relațiile din cadrul societății, exprimându-le în judecăți de valoare după o logică primară și pe baza valorilor cardinale. Puterea-cunoaștere nu are nicio treabă cu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Cluj, Ialomița, Bălți, Ilfov se aflau cele mai active și mai disciplinate organizații georgiste din țară. Au existat și județe în care georgiștii au avut o contribuție modestă la acțiunea de susținere a ziarului, dovedind dificultăți organizatorice, conducere ineficientă sau dezinteresată. În această situație se aflau organizațiile georgiste din județele Alba, Maramureș, Mehedinți, Odorhei, Târnava-Mare, Suceava. În același timp, membrii de partid din județele Baia, Ismail, Hotin, Neamț, Năsăud, Sibiu, Someș, Storojineț, Tulcea au ignorat cerința ziarului "Mișcarea". În 1936, acțiunea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
până-n toamnă și din unele 8 texte publicistice în care descătușările sarcastice desființează prin numire și învinuire directă. Foarte apropiat de indignarea care genera causticitatea Scrisorilor eminesciene și construit pe aceeași antiteză subliniată în Epigonii, între trecutul glorios al jertfei dezinteresate și prezentul decadenței și al căpătuielii nemeritorii, textul Toxin și toxice este un exemplu de virulență pamfletară caragialiană: A! generoși patrioți, care vă jertfeați și pe voi și pe copii voștri pentru viitorul neamului, voi întemeietorii partidului liberal clasic, voi
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
iar funcția cognitivă a științelor umaniste, pe care Husserl și Dilthey o leagă de spirit, și-a pierdut sensul și legitimitatea. În schimb, atât în educație cât și în cercetare, seducțiile pragmatismului și relativismului care se opun unei rațiuni teoretice dezinteresate și unui umanism care cultivă per se adevărul, binele și frumosul, sunt mai prezente ca niciodată. Acest relativism științific este, cum am putea spune într-un limbaj apropiat de cel al lui Husserl, consecința abandonării unei tradiții umaniste care stabilește
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
viața persoanei și a societății în care trăim. Iertarea este strâns legată de sensul profund al libertății umane, deoarece omul este suveran atunci când iartă. - Bucuria fecundității: este o lege valabilă pentru orice ființă umană referirea la ceilalți prin raporturi interpersonale dezinteresate și participarea la proiecte sociale comune. Fecunditatea cuplului se manifestă prin creativitate, solidaritate generoasă și prietenie, pe baza unor resurse, calități și haruri care permit angajarea pentru ceilalți. Totuși, comuniunea de viață și de iubire a cuplului ajunge la culme
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Shand, care a descris excepțional organizarea (sau, cum îi spune el, sistematizarea sentimentelor individuale (emotions) în sentimente totale (sentiments), pare să conteste totuși influența pe care trebuie s-o aibă angajarea într-o organizare asupra conformației unui sentiment individual. Caracterul dezinteresat al unui sentiment nu depinde de sentimentul însuși, zice el (pp. 43-50), ci de cauza care îl provoacă sau de sistemul căruia îi aparține; mînia și teama pot fi tot atît de dezinteresate cît și compătimirea și simpatia, dacă acea
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]