1,367 matches
-
deoarece aici au fost încoronați și înmormântați majoritatea regilor maghiari. Cu toate acestea, până la acest edict orașul nu a avut nici odată statutul de episcopie. a fost creată prin unirea unei părți a Arhidiecezei de Veszprém cu o parte a Diecezei de Győr. După acest eveniment, noua episcopie a devenit sufragană a Arhidiecezei de Esztergom în prezent având acelaș statut.
Dieceza de Székesfehérvár () [Corola-website/Science/333037_a_334366]
-
Dieceza romano-catolică de Seghedin-Cenad (în ) este una dintre cele douăsprezece episcopii ale Bisericii Romano-Catolice din Ungaria, cu sediul în orașul Seghedin. Ea se află în provincia mitropolitană a Arhidiecezei de Kalocsa-Kecskemét. Episcopia a fost fondată în anul 1030 de către Ștefan cel
Dieceza de Seghedin-Cenad () [Corola-website/Science/333035_a_334364]
-
a fost restaurat de generalul bizantin, Narset, pe timpul războiului gotic / goților (535-553). Mai apoi, francii au ridicat orașul la rangul de contee (teritoriul, reședința unui conte) și în felul acesta a crescut în importanță mai ales prin grija episcopilor din dieceza lui, dieceză instituită chiar din sec. al IV-lea. În sec. al XI-lea, orașul a căpătat independența, la fel ca și celălalte cetăți (orașe) lombarde și s-a constituit în Comună liberă, intrând în conflicte armate cu milanezii, care
Como () [Corola-website/Science/297324_a_298653]
-
restaurat de generalul bizantin, Narset, pe timpul războiului gotic / goților (535-553). Mai apoi, francii au ridicat orașul la rangul de contee (teritoriul, reședința unui conte) și în felul acesta a crescut în importanță mai ales prin grija episcopilor din dieceza lui, dieceză instituită chiar din sec. al IV-lea. În sec. al XI-lea, orașul a căpătat independența, la fel ca și celălalte cetăți (orașe) lombarde și s-a constituit în Comună liberă, intrând în conflicte armate cu milanezii, care dup 10
Como () [Corola-website/Science/297324_a_298653]
-
un centru al celților (în ultimele secolele î.Hr.), reședință a primilor conducători ai teritoriului Slovaciei de astăzi (Quadi 396?, Principatul Nitrian în jurul anului 800, Marea Moravie 824?, Ducatul Nitra în interiorul Regatului Ungaria 970/1048 - 1077/1108) și sediu al primei dieceze din Slovacia (din 880). Centrul istoric al orașului este dominat de un castel (Hrad), care este unul dintre cele mai interesante complexe istorice de clădiri din Slovacia.
Nitra () [Corola-website/Science/297385_a_298714]
-
deformare a acestui nume stă probabil și la originea toponimicului Bulustra (variante: "Bouloustra", "Balastra"), folosit în timpul dominației otomane (sec. XVIII-XX) pentru a denumi atât un sat nou întemeiat în interiorul regiunii, cât și zona de coastă din dreptul acestuia (capul Bulustra). Dieceza din Polystylon era dependentă inițial de mitropolia din Philippi și ulterior (1365-1370) de mitropolia din Maroneia. În sec. XIV, orașul este implicat în luptele intestine legate de succesiunea la tronul Bizanțului. Caracterizat de izvoarele scrise din această perioadă drept „fortăreață
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
Moritz (prescurtare de la Sankt Moritz; în română: Sf. Mauriciu). Mare parte din teritoriul cantonului a făcut parte în antichitate din Provincia Romană Raetia, scris uneori și Rhaetia, fondată în anul 15 î.Hr.. Aceste zone au devenit mai târziu parte din dieceza Cuirei. În 1367 este fondată Liga Casei Domnului ("Cadi", "Gottes Haus"), pentru a combate puterea crescândă a Episcopiei de Cora. A urmat fondarea Ligii Gri (în germană "Grauer Bund"), câteodată denumită "Oberbund". Această ligă este fondată în 1395 în valea
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
ocupate de turci, proprietățile ortodoxe, în număr de 514 biserici, capele și mănăstiri au fost mult păgubite. Reședința arhiepiscopală este în orașul Nicosia. Sfântul Sinod este organismul care are autoritatea bisericească supremă în Biserica autocefală a Ciprului. Există cinci eparhii (dieceze) conduse de episcopi aleși și mitropoliți. Acestea sunt: Paphos, Kitium, Kyrenia, Limassol și Morphou. rmite evaluarea dozei de radiații primite de persoana care l-a purtat. 2. Dacă o persoană este supusă mai multor tipuri de radiații, doza biologică este
Biserica Ortodoxă a Ciprului () [Corola-website/Science/318219_a_319548]
-
cea nefăcută de mână omenească. Această tradiție a contribuit la marea evlavie a poporului georgian pentru Maica Domnului. În plus, tradiția mai amintește și de propovăduirea altor apostoli în Georgia, între care Simon Canaaneul, Matei, Toma si Tadeu. Crearea primei dieceze în Georgia îi este atribuită tot Sfântului Apostol Andrei. Partea mai cunoscută a istoriei creștinismului în Georgia începe după anul 303, odată cu lucrarea misionară a Sfintei Nina din Cappadocia. Până în anul 317, mărturisirea ei a ajuns la stăpânitorii regatelor de
Biserica Ortodoxă Georgiană () [Corola-website/Science/319841_a_321170]
-
din secolul al V-lea. După căderea Uniunii Sovietice și obținerea independenței Georgiei, Biserica Ortodoxă de aici a cunoscut o mare renaștere. În anul 2002, peste 80% din georgieni se declarau creștini ortodocși. Biserica Georgiei este organizată în 33 de dieceze, cu 512 biserici; pentru cei circa 3.5 milioane de credincioși, există circa 730 de preoți. Titlul complet al întâistătătorului Bisericii Georgiei este: "Sanctitatea Sa, Preafericitul Catholicos-Patriarh al întregii Georgii, Arhiepiscop de Mtskheta și Tbilisi (în limba georgiană: სრულიად საქართველოს კათოლიკოს-პატრიარქი
Biserica Ortodoxă Georgiană () [Corola-website/Science/319841_a_321170]
-
zilele noastre, majoritatea credincioșilor antiohieni trăiesc în afara Orientului Mijlociu și cuprind numeroși ne-arabi convertiți la credința ortodoxă. În consecință, pe lângă teritoriile Bisericii Antiohiei din Orientul Mijociu (Siria, Liban, Iraq, Kuweit, Iran, Peninsula Arabică și parte din Turcia), aceasta cuprinde dieceze misionare în America de Nord, Centrală și de Sud, în Europa, în Australia și Pacific. Arhiepiscopia cu cel mai mare număr de credincioși este cea aAmericii de Nord. Este singura alcătuită din mai multe eparhii. Arhiepiscopia cu teritoriul cel mai întins este
Patriarhia Antiohiei () [Corola-website/Science/319840_a_321169]
-
capitalei Moldovei de la Suceava la Iași, lipsa de preoți, precum și a războaielor și jafurilor care s-au abătut asupra Moldovei în anii următori. În perioada 19 octombrie 1646 - 20 ianuarie 1647, Marco Bandini, arhiepiscop de Marcianopolis și administrator apostolic al Diecezei de Bacău, a vizitat principalele comunități catolice din Moldova. În urma vizitei, el a redactat un raport intitulat "Codex" (Visitatio generalis omnium ecclesiarum catholicarum romani ritus in Provincia Moldaviae), pe care l-a terminat de redactat la Bacău la 2 martie
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
înființării Parohiei Romano-Catolice din Suceava ar fi fost 1786 (pr. paroh Dumitru Patrașcu) sau 1787 (Franz Wiszniowski) . Primul preot romano-catolic care a fost numit ca paroh la Suceava a fost pr. Franz (Francisc) Stieber, născut în Moravia și provenit din Dieceza de Leitmeritz (Moravia). Parohul a găsit în Suceava, prin 1816, un număr însemnat de credincioși și a fost entuziasmat de participarea numeroasă a catolicilor la slujbele religioase. Deoarece condițiile de celebrare a slujbelor religioase erau precare, preotul Franz (Francisc) Stieber
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
am îmbărbătat și am edificat în Bănești școala la 1881. Teodor Popoviciu, învățător; “Acest Mineiu s-au cumpărat pe sama Sfintei Biserici din satul Cristești ce are hranul Sfinților mari voievozi Mihail și Gavriil din protosbiteriul Hălmagiului și tutoare către Dieceza Aradului și ca administrator al Eparhiei au fost mult strălucitul domn Patrichie Popescu, iar ca protopop ... fiind Petru Moldovan și preotul parohiei de ... Maxim Popovici ... care s-au cumpărat la anul 1852, luna februarie 1 cu prețul de 90 florini
Biserica de lemn din Cristești () [Corola-website/Science/316824_a_318153]
-
anonim italian din anul 1606 precizează că aici era o biserică catolică din zidărie, aflată într-o stare dărăpănată, la care slujea rar preotul de la Cotnari. La mijlocul secolului al XVII-lea, Marco Bandini, arhiepiscop de Marcianopolis și administrator apostolic al Diecezei de Bacău, a vizitat principalele comunități catolice din Moldova. Cu acest prilej, el a scris un raport intitulat "Codex" (Visitatio generalis omnium ecclesiarum catholicarum romani ritus in Provincia Moldaviae), pe care l-a terminat de redactat la Bacău la 2
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
terenul grădinii lor din Hârlău, biserica fiind sfințită la data de 2 octombrie 1905. Ei au avut 16 copii, dintre care doi au devenit preoți romano-catolici: Gheorghe Petz (1894-1974) - fost paroh la Butea și ordinarius substitutus (locțiitor de episcop) al Diecezei Romano-Catolice de Iași (25 mai - 15 noiembrie 1950) și Anton Petz (1909-1978) - fost paroh la Răchiteni și Iugani. În perioada interbelică, comunitatea catolică din Hârlău crește treptat ca urmare a stabilirii aici a unor muncitori germani, care lucrau în industria
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
filiala Podu Iloaiei a avansat rapid, iar la 23 octombrie 1997 PS Petru Gherghel, episcop de Iași, a sfințit noul lăcaș de cult cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”. La invitația Patriarhiei Române, a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și a Diecezei Romano-Catolice de Iași, cardinalul Christoph Schönborn, arhiepiscop de Viena, a efectuat în perioada 2-8 septembrie 2001 o vizită ecumenică în România. Printre comunitățile catolice care au fost vizitate de înaltul ierarh catolic s-a aflat și comunitatea din Podu Iloaiei
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/320698_a_322027]
-
cu aceasta, a existat și o mănăstire franciscana a cărei biserică era dedicată Maicii Domnului și avea și o fântână considerată a fi făcătoare de minuni. Veniturile Episcopiei de Siret erau foarte mici, iar episcopii nu prea au stat în dieceza. Cinci episcopi au purtat titlul de "episcop de Siret" și anume: Andrei Wassilo de Jastrzebiec (1371-1388), Ioan Sartorius (1388-1394), Ștefan Martini (1394-1412), Nicolaus Venatoris (1412-1434) și franciscanul Ioan (29 iulie 1434 - 1439). Episcopul Andrei a fost transferat în 1388 la
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
Dieceza de Iași (în , în , în ) este una din cele șase episcopii romano-catolice din România, cu reședința la Iași. Dieceza de Iași a fost înființată în anul 1884 că sufragană a Arhiepiscopiei de București, cu jurisdicție canonica în Moldova. Teritoriul cuprins
Episcopia Romano-Catolică de Iași () [Corola-website/Science/316476_a_317805]
-
Dieceza de Iași (în , în , în ) este una din cele șase episcopii romano-catolice din România, cu reședința la Iași. Dieceza de Iași a fost înființată în anul 1884 că sufragană a Arhiepiscopiei de București, cu jurisdicție canonica în Moldova. Teritoriul cuprins în Dieceza de Iași are o suprafață de 46.378 km², pe teritoriul a opt județe (Botoșani, Suceava, Iași
Episcopia Romano-Catolică de Iași () [Corola-website/Science/316476_a_317805]
-
Iași (în , în , în ) este una din cele șase episcopii romano-catolice din România, cu reședința la Iași. Dieceza de Iași a fost înființată în anul 1884 că sufragană a Arhiepiscopiei de București, cu jurisdicție canonica în Moldova. Teritoriul cuprins în Dieceza de Iași are o suprafață de 46.378 km², pe teritoriul a opt județe (Botoșani, Suceava, Iași, Neamț, Vaslui, Bacău, Galați, Vrancea), cu o populație de 4.680.995 de locuitori, din care 5,2% sunt catolici. Dieceza este condusă
Episcopia Romano-Catolică de Iași () [Corola-website/Science/316476_a_317805]
-
cuprins în Dieceza de Iași are o suprafață de 46.378 km², pe teritoriul a opt județe (Botoșani, Suceava, Iași, Neamț, Vaslui, Bacău, Galați, Vrancea), cu o populație de 4.680.995 de locuitori, din care 5,2% sunt catolici. Dieceza este condusă de episcopul Petru Gherghel, ajutat de episcopul auxiliar Aurel Percă (cu titlul canonic de episcop titular de "Mauriana"). În ținutul Moldovei, care s-a numit în trecut Valahia Minor, a luat ființă în 1227 prima episcopie catolică, anume
Episcopia Romano-Catolică de Iași () [Corola-website/Science/316476_a_317805]
-
a funcționat Vicariatul Apostolic al Moldovei (1818-1884)."" La 27 iunie 1884 papă Leon al XIII-lea, prin scrisoarea ""Quae în christiani nominis incrementum"" , a înființat iarăși o episcopie pentru Moldova, care cuprindea până în preajma primului război mondial, teritoriul actual al diecezei, iar după primul război mondial, aceast teritoriu a fost mărit cuprinzând și teritoriul actual al moldovei dintre Prut și Nistru (Republică Moldova) până la incorporarea acestui teritoriu la Uniunea Sovietică. Primul episcop, numit, cu reședința în Iași, a fost Mons. Nicolae
Episcopia Romano-Catolică de Iași () [Corola-website/Science/316476_a_317805]
-
acestui teritoriu la Uniunea Sovietică. Primul episcop, numit, cu reședința în Iași, a fost Mons. Nicolae Iosif Camilli, la 15 iunie 1884. Dominic Jaquet, Alexandru Teodor Cisar, Mihai Robu și Anton Durcovici au fost episcopi rezidențiali, în rest, la conducerea diecezei, s-au aflat administratori apostolici și "ordinarii substituți". Cel dintâi episcop originar din Moldova a fost Mihai Robu din Săbăoani. La 21 februarie 1978 papă Paul al VI-lea l-a numit administrator apostolic de Iași pe Petru Gherghel, iar
Episcopia Romano-Catolică de Iași () [Corola-website/Science/316476_a_317805]
-
Ioan Paul al II-lea că episcop de Iași. La 29 septembrie 1999 papă Ioan Paul al II-lea l-a numit pe Aurel Percă că episcop auxiliar de Iași, acesta primind titlul canonic de episcop titular de Mauriana. Conducătorii Diecezei de Iași Episcopia romano-catolică de Iași este împărțită din punct de vedere administrativ în decanate și parohii. Decanatele sunt în număr de 10 (zece) astfel: Fiecare decanat este condus de câte un decan care, din punct de vedere canonic, se
Episcopia Romano-Catolică de Iași () [Corola-website/Science/316476_a_317805]