KorAP: Find »[drukola/base=dietă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 ...341 >

8,520 matches

Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823

de limbă, de moravuri și de obiceiuri nu motivează o contopire cu Galiția“21. Statutul de autonomie din 1861 prevedea înființarea unei Diete (parlament local) pentru Bucovina, care urma să fie organul superior al puterii în problemele locale. Până în 1911, Dieta Bucovinei a fost constituită din 29 de deputați, aleși în patru curii electorale, pe lângă care erau numiți de către împărat, ca deputați, episcopul (din 1873 mitropolitul) Bucovinei și, din 1875, rectorul Universității din Cernăuți. Această lege electorală a asigurat românilor bucovineni

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
aleși în patru curii electorale, pe lângă care erau numiți de către împărat, ca deputați, episcopul (din 1873 mitropolitul) Bucovinei și, din 1875, rectorul Universității din Cernăuți. Această lege electorală a asigurat românilor bucovineni până în 1911 o majoritate absolută sau relativă în Dieta Bucovinei. La primele alegeri pentru Dietă, desfășurate în martie 1861, românii au obținut 17 mandate din totalul de 30 de locuri. Până la sfârșitul stăpânirii austriece toți președinții Dietei, cu o singură excepție, au fost români: episcopul Eugen Hacman (1861-1864); Eudoxiu

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
care erau numiți de către împărat, ca deputați, episcopul (din 1873 mitropolitul) Bucovinei și, din 1875, rectorul Universității din Cernăuți. Această lege electorală a asigurat românilor bucovineni până în 1911 o majoritate absolută sau relativă în Dieta Bucovinei. La primele alegeri pentru Dietă, desfășurate în martie 1861, românii au obținut 17 mandate din totalul de 30 de locuri. Până la sfârșitul stăpânirii austriece toți președinții Dietei, cu o singură excepție, au fost români: episcopul Eugen Hacman (1861-1864); Eudoxiu Hurmuzaki (1864-1870 și 1871-1874); baronul Alexandru

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
a asigurat românilor bucovineni până în 1911 o majoritate absolută sau relativă în Dieta Bucovinei. La primele alegeri pentru Dietă, desfășurate în martie 1861, românii au obținut 17 mandate din totalul de 30 de locuri. Până la sfârșitul stăpânirii austriece toți președinții Dietei, cu o singură excepție, au fost români: episcopul Eugen Hacman (1861-1864); Eudoxiu Hurmuzaki (1864-1870 și 1871-1874); baronul Alexandru Vasilco (1870 și 1884-1892); Ioan Lupul (1892-1903); Gheorghe Vasilco (1903-1911) și baronul Alexandru Hurmuzaki din 1911. În perioada 1874-1884 președinte al Dietei

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Dietei, cu o singură excepție, au fost români: episcopul Eugen Hacman (1861-1864); Eudoxiu Hurmuzaki (1864-1870 și 1871-1874); baronul Alexandru Vasilco (1870 și 1884-1892); Ioan Lupul (1892-1903); Gheorghe Vasilco (1903-1911) și baronul Alexandru Hurmuzaki din 1911. În perioada 1874-1884 președinte al Dietei a fost polonezul Anton von Kochanowski 22. În 1911 au avut loc alegeri pentru Dietă, conform unei noi legi electorale, adoptate prin așa-numitul compromis de la 1909-1910, ce împărțea alegătorii provinciei în colegii naționale. Au fost aleși 63 de deputați

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
și 1871-1874); baronul Alexandru Vasilco (1870 și 1884-1892); Ioan Lupul (1892-1903); Gheorghe Vasilco (1903-1911) și baronul Alexandru Hurmuzaki din 1911. În perioada 1874-1884 președinte al Dietei a fost polonezul Anton von Kochanowski 22. În 1911 au avut loc alegeri pentru Dietă, conform unei noi legi electorale, adoptate prin așa-numitul compromis de la 1909-1910, ce împărțea alegătorii provinciei în colegii naționale. Au fost aleși 63 de deputați în noua Dietă, dintre care 23 de români (13 naționali, 6 democrați, 3 conservatori și

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
polonezul Anton von Kochanowski 22. În 1911 au avut loc alegeri pentru Dietă, conform unei noi legi electorale, adoptate prin așa-numitul compromis de la 1909-1910, ce împărțea alegătorii provinciei în colegii naționale. Au fost aleși 63 de deputați în noua Dietă, dintre care 23 de români (13 naționali, 6 democrați, 3 conservatori și mitropolitul), 17 ucraineni, 10 evrei, 7 germani (inclusiv rectorul Universității) și 6 polonezi. Astfel, pentru prima dată după 1861, românii au pierdut majoritatea politică în Dietă. Și în

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
în noua Dietă, dintre care 23 de români (13 naționali, 6 democrați, 3 conservatori și mitropolitul), 17 ucraineni, 10 evrei, 7 germani (inclusiv rectorul Universității) și 6 polonezi. Astfel, pentru prima dată după 1861, românii au pierdut majoritatea politică în Dietă. Și în Parlamentul de la Viena cei mai mulți deputați din partea Bucovinei au fost români. Prin legea din 26 februarie 1861, Bucovinei i s-au acordat cinci mandate. Deputații, printre care s-au numărat Alexandru Petrino, Grigore Iliuț, Em. Stârcea, Eugen Hacman, erau

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
de la Viena cei mai mulți deputați din partea Bucovinei au fost români. Prin legea din 26 februarie 1861, Bucovinei i s-au acordat cinci mandate. Deputații, printre care s-au numărat Alexandru Petrino, Grigore Iliuț, Em. Stârcea, Eugen Hacman, erau aleși dintre membrii Dietei Bucovinei. În 1867 au fost aleși deputați Silvestru Morariu Andrievici din partea episcopiei și marii proprietari Eudoxiu Hurmuzaki și Alexandru Petrino. La 2 aprilie 1873 a fost adoptată o modificare a legii electorale, potrivit căreia alegerile pentru Parlament trebuiau să aibă

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
sufere o transformare esențială, devenind, pentru prima oară de la înființarea sa, o reprezentanță a poporului, curiile electorale de mai înainte fiind acum desființate; vechiul principiu al reprezentării intereselor continuând a fi aplicat doar în cazul Camerei Domnilor și la nivelul dietelor provinciale 17. Odată cu creșterea numărului reprezentanților provinciilor din Camera Deputaților, de la 425 la 516 deputați, s-a produs în mod proporțional o sporire a locurilor și pentru Bucovina, de la 11 la 14 mandate, fiind înființate în acest sens 14 circumscripții

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
s-a în viața politică bucovineană, în anii 19021903. Ideea lărgirii bazei electorale și a necesității reformării sistemului electoral bucovinean au constituit unele din punctele forte ale programului politic al Partidului Democrat, pe care-l conducea. Onciul a inițiat în Dieta Bucovinei o moțiune pe tema schimbării legii electorale, încă din 1904, împreună cu deputatul evreu Beno Straucher și ucraineanul Nicolai Vasilco, care nu a găsit ecoul necesar în provincie și la Viena 22. Câțiva ani mai târziu, la inițiativa forurilor centrale

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
ucraineanul Nicolai Vasilco, care nu a găsit ecoul necesar în provincie și la Viena 22. Câțiva ani mai târziu, la inițiativa forurilor centrale vieneze ce elaboraseră, în ianuarie 1908, propunerea privitoare la necesitatea reformării legilor electorale existente în provinciile imperiului, Dieta Bucovinei, în sesiunea din anul 1908, a luat în dezbatere ideea întocmirii unui proiect de lege în acest sens, fără a se ajunge însă la o chestiune concretă. Propunerea avea în vedere lărgirea reprezentării populației în camera legislativă provincială, menită

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
și anume: disputa pe chestiunea națională, apoi cea de ordin economic, dintre agricultură și industrie, și, în fine, cea socială, legată de tendința clasei burgheze de stopare a pătrunderii tot mai pronunțate a proletariatului în viața politică 23. În ședința Dietei din 20 octombrie 1908, deputatul Aurel Onciul a propus un proiect de reformare a legii electorale, pe baza dreptului de vot universal, ce prevedea împărțirea alegătorilor în corpuri electorale naționale, după modelul realizat în 1905 în urma compromisului politic dintre naționalitățile

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Bukowiner Landtages, X. Wahlperiode, IV. Session, Sitzung von 20. Oktober 1908, Cernăuți, 1908. reveneau fiecărei naționalități, în cele din urmă, pe 22 octombrie 1908, s-a ajuns de comun acord la hotărârea de a se înființa o comisie permanentă a Dietei, menită să elaboreze proiectul noii legi electorale pentru ducatul Bucovinei 25. Comisia și-a început activitatea spre sfârșitul lunii iulie 1909, membrii săi fiind în strânsă legătură cu președintele Bucovinei, contele Bleyleben și cu Ministerul de Interne din Viena. Elita

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
numărul persoanelor ce o compuneau; 3) „cadastrul național“, ce reprezenta o formă bazată pe principiul declarării naționalității la stabilirea identității naționale a alegătorilor. Potrivit înțelegerii realizate, în noua lege electorală urma să se prevadă faptul că, pe viitor, alegerile pentru dieta provincială urmau să se desfășoare după principiul cadastrului național 27, astfel încât un reprezentant dintr-o anumită naționalitate să nu poată alege sau să fie ales decât numai în districtul electoral al naționalității de care aparținea. Deputatul român Alexandru baron von

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
trebuia să-l prezinte Comitetului Țării până la 1 septembrie 1909. Pornind de la proiectul lui Onciul, noul proiect prevedea o creștere a numărului de mandate pentru români și ucraineni în districtele electorale rurale. Astfel s-a ajuns la propunerea ca viitoarea Dietă să se compună din 59 de deputați, care urmau a fi aleși în cadrul a cinci curii electorale naționale, anume curia română cu un total de 22 de deputați, ucraineană cu 16, germană cu 8, armeano-polonă cu 5 și evreiască cu

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
faptul că districtele electorale au rămas neschimbate va garanta totuși evreilor, în cadrul cadastrului german, obținerea aceluiași număr de locuri ca în proiectul inițial. În noua formulă modificată, proiectul a fost discutat la a doua și a treia lectură în ședințele Dietei Bucovinei din 15 și 16 octombrie 1909. În cele din urmă, pe 16 octombrie, el a fost aprobat cu 23 de voturi pentru și 7 împotrivă (ale deputaților evrei și germani). În aceeași zi a fost votată și legea privitoare

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
aprobat cu 23 de voturi pentru și 7 împotrivă (ale deputaților evrei și germani). În aceeași zi a fost votată și legea privitoare la obligativitatea exprimării votului, atât pentru alegerea consiliilor comunale cât și a deputaților în Parlament și în Dieta provincială, care urma să se desfășoare pe baza votului universal și a cadastrului național, prevăzându-se drept pedeapsă o amendă administrativă de până la 50 de coroane 30. Noua legislație electorală pentru ducatul Bucovinei, ce căuta să răspundă unei nevoi de

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
expresia restrânsă a intereselor diferitelor clase sociale, ca în trecut, ci reprezenta consacrarea „voinței populare“, rezultată din exercitarea de către mase a dreptului de vot universal 32. Reforma electorală bucovineană, produsă atât sub impactul necesității introducerii votului universal la alegerile pentru Dietă (după ce acesta fusese deja impus în anul 1907, la scrutinul pentru Consiliul Imperial din Viena), cât și a atenuării tensiunilor dintre naționalitățile din provincie, a schimbat radical sistemul electoral instituit prin legea din anul 1861. Deși păstra într-o anumită

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
anul 1905 în Moravia 33, numai că aici a rezultat un sistem electoral mai complicat, datorită unei mai mari diversități naționale. Prin legea electorală din 1910, care va fi pusă în practică cu prilejul alegerilor din anul 1911, numărul membrilor Dietei bucovinene a crescut mai mult decât dublu, ajungând la 63 de mandate. Vechea împărțire pe „clase electorale privilegiate“ a rămas în continuare, totuși acestora li s-a adăugat acum clasa alegătorilor sufragiului universal. Camera legislativă bucovineană se compunea, de acum

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
op. cit., p. 2066-2067; Vasilji Melik, Zusammensetzung und Wahlrecht der Cisleithanischen Landtage, p. 1337. un deputat. A patra clasă era formată din moșierii de naționalitate română, îndreptățiți să aleagă în colegiul marii proprietăți și care urmau să trimită patru deputați în dietă. Moșierii de naționalitate polonă și armeano-polonă ce constituiau a cincea clasă, desemnau tot patru deputați. Restul moșierilor din Bucovina de alte naționalități, aici intrând în special evreii, alcătuiau cea de-a șasea clasă electorală și alegeau doi deputați în reprezentanța

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
și anume: câte șase pentru români și ucraineni, cinci pentru germani și unul pentru poloni. În baza cadastrului național erau instituite circumscripții electorale teritoriale, separate pe principii naționale, pentru fiecare din cele patru etnii ce urmau a fi reprezentate în Dietă. Circumscripțiile erau oarecum similare, ca modalitate de alcătuire și cuprindere, cu cele ale comunelor, fiind însă ceva mai concentrate 41. • Landes-Gesetz-Blatt für das Herzogthum Bukowina, Cezernowitz, 1910, nr. 26 vom 26 Mai 1910, Landeswahlordnung für das Herzogthum Bukowina, § 2. • Ibidem

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
österreichischen Akademie der Wiessenschaften, Wien 1980, p. 1194; Mihai-Ștefan Ceaușu, op. cit., p. 2179. • Landes-Gesetz-Blatt für das Herzogthum Bukowina, Cezernowitz, nr. 27/1910, § 5. • Ibidem, § 6. Ca o noutate față de vechile prevederi electorale, noua lege electorală provincială împărțea deputații aleși în Dieta Bucovinei în șase curii naționale, care țineau cont și de principiul confesional și de cel al reprezentării intereselor, într-un mod oarecum asemănător celui din Moravia, cu deosebirea că aici apartenența la o curie sau alta era dinainte stabilită și

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
practica electorală, datorită faptului că evreii dețineau o poziție importantă sub aspect numeric, în unele din circumscripțiile electorale germane, mai ales în cazul orașelor, aceștia au reușit să trimită, în urma alegerilor din 1911, un număr destul de mare de reprezentanți în Dieta Bucovinei, în special în curia a șasea 45. La începutul fiecărei sesiuni legislative, căpitanul țării cerea deputaților aleși să constituie cele șase curii în termen de 48 de ore. În ședința de constituire, fiecare curie alegea un șef al său

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
care le făcea cunoscute în următoarele ședințe ale Camerei legislative bucovinene. Ca o noutate, conform stipulațiilor legii din • Vasilij Melik, op. cit., p. 1337. • Mihai-Ștefan Ceaușu, op. cit., p. 2179-2180. • John Leslie, op. cit., p. 127 și urm. • Mihai-Ștefan Ceaușu, Reprezentarea evreimii în Dieta Bucovinei (1861-1918), în „Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae“, tom V, București, Editura Hasefer, 2000, p. 207-208. 1910, după constituirea Dietei rezultate din noile alegeri, Comitetul Țării urma a fi ales pe curii electorale, fiind alcătuit dintr-un număr de

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]