KorAP: Find »[drukola/base=dinastie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 ...275 >

6,859 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920

arpadiană cu fiicele Domnilor români anteriori înființării statelor dunărene. Notarul poate fi apocrif, poate fi dintr-un veac mai târziu, dar psicologic și pentru respectul ce-l are pentru poporul nostru e desigur o probă când lasă să răsară chiar dinastia cea mai veche maghiară din leagănul unei mume române. Dar s-au întins românii, dar au cuprins ținuturi în cari nu fuseseră, dar dintr-un mic neam de ostași a devenit un mare neam de agricultori? Afacerea lor. S-au

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
în cestiunea dunăreană ei au insistat cu prea multă îndărătnicie asupra punctului lor de vedere, care e, blând vorbind, unilateral, iar inamicii guvernului român - interiori și esteriori - n-au întîrziat a făuri din cestiunea dunăreană o armă în contra guvernului, a dinastiei și a țârii. Spațiul nu ne permite de-a cerceta cestiunea aceasta complicată; mă mărginesc dar numai la observațiunea că fiece, națiune, mare ori mică fie, are misiunea deplină de a-și apăra drepturile și interesele ei, dar că nu

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
justiție aleasă de agenții electorali ai guvernului, un Parlament în care, prin desființarea de fapt a colegiului I și II, ar intra numai partizani ai guvernului! Iată absolutismul, cel mai rău absolutism din toate. Nu absolutismul monarhic, în care interesele dinastiei și ale Coroanei sunt pân-la un grad oarecare o garanție pentru interesele populațiunilor, ci absolutismul unei coterii fără trecut și fără viitor, dominată de lăcomia câștigului fără muncă, de poftele și de răzbunările momentului. Daca dar "Romînul" pretinde a fi

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
împrejurărilor create de războiul austro - italo - german, când emigranți maghiari, știuți pe atunci de contele Usedom, deci și de principele de Bismarck, pregăteau insurecțiunea și dezmembrarea monarhiei habsburgice. Aci, sub presiunea unor împrejurări independente de voința sa și contrarie intereselor dinastiei îndeosebi, a Imperiului în genere, mâna monarhului a putut fi siluită să iscălească un act nedrept pentru unul din popoarele cele mai credincioase ale monarhiei și favorabil pentru schimbăcioșii maghiari. Chiar în acest moment de cumpănă și de silă, monarhul

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
bulgarilor cu slavii și slavizarea celor dentăi. Dar pe cât de greu a fost pentru romaei de-a aduce căderea acelei împărății, care le fusese atât de fatală adeseori, tot atât de greu era de-a umplea golul pe care-l produsese căderea dinastiei indigene și pieirea politică a poporului. Deja, în interesul lor propriu, bulgarii fuseseră păzitori ai Dunării; cele mai scumpe amintiri istorice ale lor erau relative la respingerea rușilor lui Svjatoslav, a cărui incursiune, la a. 969, adusese cu sine căderea

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
arbitrar Blaquie în Bulgarie, ștergând astfel tocmai deosebirea caracteristică între Imperiul Asanizilor și cel bulgar de mai nainte. Daca prin aceasta se și pierde o bucată din istoria pur slavă, adevărul istoric poate câștiga numai. Imperiul era vlaho - bulgaro - cuman, dinastia vlahia. [... ] [21 și 23 noiembrie 1882] ["SUNT DOI ANI ȘI MAI BINE... Sunt doi ani și mai bine de când foaia "Independance Roumaine" a publicat pentru prima oară mult discutatul Avant-projet al Austriei, acel reglement care se elaborase pentru supravegherea navigațiunii

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
sunt acei ce falsifică pactul dualist; ei acei cari, prin călcări de legi fundamentale, zguduie încrederea popoarelor în sfințenia semnăturii monarhului, ei sunt aciia în fine cari, prin simțul lor revoluționar înnăscut, sapă sistematic în inima popoarelor iubirea seculară cătră dinastie. Cât despre loialitate, ne pare că anul 1848 și 1866, memoriile unui Kossuth, reminiscențele politice ale unui conte Usedom și ale principelui de Bismarck ne-ar da curioase probe pentru ilustrarea "proverbialei loialități " a maghiarilor cătră Casa domnitoare căreia nu

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
întîi archiepiscop și mitropolit român - ortodox, care-a murit în anul 1873, a lăsat (după cum arată d. Slavici) următorul testament poporului său: Nici o înțelegere cu maghiarii! Orice înțelegere directă între români și maghiari implică în sine ideea unei acțiuni în contra dinastiei. Toate speranțele românilor se 'ntemeiază numai pe împăratul". După aceste idei conducătoare ale politicei române moderne conflictul între rase trebuie mănținut în permanență, ba scelerateța unei asemeni politici de asmuțare merge atât de departe, încît încercările unei înțelegeri pacinice între

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
împăratul". După aceste idei conducătoare ale politicei române moderne conflictul între rase trebuie mănținut în permanență, ba scelerateța unei asemeni politici de asmuțare merge atât de departe, încît încercările unei înțelegeri pacinice între popoare se consideră ca un act în contra dinastiei. Loialitatea simulată cătră dinastie nu e în realitate decât o ilustrațiune a cuvîntului: "Voim stăpân pe împăratul pentru a nu avea nici un stăpîn". Din acest izvor răsar apoi ca necesitate naturală toate acele regretabile și culpabile induceri în eroare ale

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
conducătoare ale politicei române moderne conflictul între rase trebuie mănținut în permanență, ba scelerateța unei asemeni politici de asmuțare merge atât de departe, încît încercările unei înțelegeri pacinice între popoare se consideră ca un act în contra dinastiei. Loialitatea simulată cătră dinastie nu e în realitate decât o ilustrațiune a cuvîntului: "Voim stăpân pe împăratul pentru a nu avea nici un stăpîn". Din acest izvor răsar apoi ca necesitate naturală toate acele regretabile și culpabile induceri în eroare ale poporului românesc, care din

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
ce nu sunt de legea neamului românesc, străini și chiar mai puțin curați, mai prejos de noi. Ei totuși au primit cu entuziasm pe Domnitorul de confesie romano - catolică. Ce-i drept, speranța poporului român a fost, și este, că dinastia întemeiată de acest Domn nu va fi catolică, ci românească, adecă ortodoxă; timp de șaptesprezece ani însă niciodată nu s-a simțit în țară că avem domn eterodox. Chiar atunci când nu mai rămăsese nici un mijloc neiertat de care actualii consiliari

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
întinsă pe viitor. Vom avea de astăzi înainte două biserici: una a țării, alta a Curții; doi capi bisericești, unul părinte sufletesc al țării, iar altul al familiei regale și a-l celorlalți străini așezați în țară: între țară și dinastia este un abis netrecut. Astfel ar vorbi astăzi consiliarii Maiestății Sale (d. Cîmpineanu de ex. ) dacă s-ar afla în opoziție și n-ar lipsi a produce efectul dorit asupra mulțimii lesne de condus la care s-ar fi adresând

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
un cumva ei, într-un viitor mai apropiat ori mai depărtat, să recurgă la armele de cari astăzi nu se folosesc pentru că sunt la guvern și nu în opoziție. Metropolia romano - catolică a fost creată anume spre a slăbi pozițiunea dinastiei de Hohenzollern în Romînia: ea este una dintre măsurile prin care Austro-Ungaria, în deosebit Ungaria și mai îndeosebi poporul maghiar, voiește să-și asigura o înrîurire determinantă asupra popoarelor din Orient. Coroana Ungariei este dată de un papă; cel dentăi

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
să aibă relații directe și de câțiva ani încoa ne-o spun mereu prin foile lor. Mitropolia romano - catolică înființată acum din nou e menită a le crea aceste relațiuni. Aceasta o vor maghiarii și tot aceasta o voiește și dinastia Habsburgilor. Răspândirea confesiunii romano - catolice a fost pentru Casa de Austria în toate timpurile o cestiune de putere, mai ales astăzi. Căci tot pe temelii confesionale se poartă lupta care de aproape trei sute de ani s-a încins între cele

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
romano - catolice a fost pentru Casa de Austria în toate timpurile o cestiune de putere, mai ales astăzi. Căci tot pe temelii confesionale se poartă lupta care de aproape trei sute de ani s-a încins între cele mai însemnate două dinastii din Germania, cea de Habsburg și cea de Hohenzollern. Această luptă se urmează în Germania sub forma de "Kulturkampf ", iar la noi se începe acum prin înființarea mitropoliei catolice. Politica Habsburgilor se bifurcă în următoarea dilemă: ori izbutesc să propage

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
putea să ni-l impuie nici o putere din lume: bunăvoința cu care i-am întîmpinat pe catolici pîn' acum. Aceasta au pierdut-o, ni se pare, pentru totdeauna. Din ziua în care s-au făcut complici unei acțiuni îndreptate contra dinastiei și contra neamului românesc au pierdut orișice drept la simpatiile noastre, ne sunt deopotrivă cu păgânii și cu toți cei fără de lege. Noi, poporul latin de confesie ortodoxă, suntem în realitate elementul menit a încheia lanțul dintre Apus și Răsărit

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
cei fără de lege. Noi, poporul latin de confesie ortodoxă, suntem în realitate elementul menit a încheia lanțul dintre Apus și Răsărit; aceasta o simțim noi înșine, se simte în mare parte de opinia publică europeană, aceasta o voim și, daca dinastia va împărtăși direcția de mișcare a poporului românesc, o vom și face. Oricât de adânci ar fi dezbinările ce s-au produs în timpul din urmă în țara noastră, când e vorba de legea părinților noștri, care ne leagă de Orient

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
ce s-au produs în timpul din urmă în țara noastră, când e vorba de legea părinților noștri, care ne leagă de Orient, și de aspirațiunile noastre, care ne leagă de Occident și pe cari sperăm a le vedea întrupate în dinastie, vrăjmașii, oricari ar fi ei, ne vor găsi uniți și tot atât de tari în hotărârile noastre ca și în trecut. [20 mai 1883] ["DIN CAUZA UNEI SELECȚIUNI... "] Din cauza unei selecțiuni mărginite la un număr mic de indivizi, împreunată cu sleirea progresivă a

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
neadevăr și vicleșug, pot să discute cu noi onest și fără sofisme vre-o cestiune din lume. Bună - rea fie Constituția, n-o discutăm cu oameni cari n-au dreptul de-a o discuta cu noi. Pact între țară și dinastie, Constituția e un instrument de pace internă, întărit prin jurământul regelui, e proprietatea țării. Numai reprezentanții țării, nu reprezentanții lui Pelin și Țepeluș, au dreptul de-a o schimba. Nu avem a discuta cu furi și gazde de furi prețul

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
această luptă ne-am lăsa să fim împinși spre intoleranță, fie religioasă, fie națională. Orișicine, citind cu luare aminte acel articol al nostru, va fi simțit că unul dintre motivele pentru care combăteam intoleranța era cu desăvârșire politic: avem o dinastie populară, dar încă străină și de tot tânără. Îndeosebi astăzi nu avem nici un interes particular de a susține această dinastie; o susținem numai pentru ca soarta țării noastre e legată de dânsa. 306 {EminescuOpXIII 307} Nu ni se poate dar zice

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
articol al nostru, va fi simțit că unul dintre motivele pentru care combăteam intoleranța era cu desăvârșire politic: avem o dinastie populară, dar încă străină și de tot tânără. Îndeosebi astăzi nu avem nici un interes particular de a susține această dinastie; o susținem numai pentru ca soarta țării noastre e legată de dânsa. 306 {EminescuOpXIII 307} Nu ni se poate dar zice c-am fost reacționari, "ruginiți " ori pasionați în cestiunea metropoliei catolice; aspri am fost numai față cu noi înșine și-

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
altul. Văzând dar atitudinea episcopatului, ne-am crezut datori a lăsa la o parte toate rezervele și-a pune în vederea tuturora cumcă: mișcarea anticatolică ce se produce în țară prezintă pericolul că poate să fie esploatată ca un instrument în contra dinastiei și, prin urmare, mișcarea ar putea deveni fatală pentru țara noastră. Monseniorul Paoli, am zis, este președintele unei Comisiuni Mixte în materie de conștiință religioasă, un agent al Curții din Viena care și-a pus alternativa: ori fac propagandă în

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
ar putea deveni fatală pentru țara noastră. Monseniorul Paoli, am zis, este președintele unei Comisiuni Mixte în materie de conștiință religioasă, un agent al Curții din Viena care și-a pus alternativa: ori fac propagandă în Orient, ori slăbesc poziția dinastiei Hohenzollern în România. "Timpul" e perfid, își permite a zice reptilul fondurilor secrete, "Gazette de Roumanie". Suntem perfizi noi, care spunem adevărul; nu sunt însă perfizi aceia cari 'l știu mai bine decât noi și-l ascund. Iată, după "Ortodoxul

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
articol pentru mănținerea toleranței atât religioase cât și naționale, iar într-altul am zis: Orișicine, citind cu luare aminte acel articol al nostru, va fi simțit că unul dintre motivele pentru care combatem intoleranța era cu desăvârșire politic: avem o dinastie populară, dar încă străină și de tot tânără. Tot pentru acest cuvânt am dezaprobat atitudinea episcopatului nostru în cestiunea mitropoliei catolice, căci, ziceam noi, nu e bine ca să înceapă capul nostru bisericesc o luptă în care poate s-ar vedea

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
desăvârșire rău facem permițând acest lucru într-un timp în care avem un rege catolic și un moștenitor prezumtiv care e asemenea catolic și de la care, popor tolerant ce suntem, nu cerem renegarea. Principele Anton de Hohenzollern, capul augustei noastre dinastii, german de viță veche, a trebuie să renunțe la tronul unei țări germane pentru că era catolic; noi, românii, suntem mai toleranți ca... germanii și, îndeosebi noi, cești de la " Timpul", stăruim să și rămânem toleranți, mândri de conștiința noastră națională, plini

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]