1,683 matches
-
Addis-Abeba, iar acesta, la rîndul său, l-a alertat pe Haile Selassie, care amenință furios generalii trădători că li se vor tăia capul, mîinile și alte părți. Trimisul britanic făcu o obiecție rezonabilă: Atunci armata nu va mai avea conducători? Diplomatul îi propuse Regelui Regilor că ar fi mai bine să le spună generalilor că știe despre trădarea lor precum și sumele de lire primite, dar că li se vor plăti noi sume într-o altă monedă, în cazul în care își
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de ministru al Afacerilor Externe mexicane la președinția UNESCO, domnul Torres Bodet, a constatat în termeni lapidari că: "Războaiele se nasc în mintea oamenilor, iar pacea este, înainte de toate, ca și războiul, o stare de conștiință. Ar fi inutil ca diplomatul să încerce a modela în lutul pieritor al convențiilor chipul înțelegerii dacă învățătorul ar continua să sculpteze în orgoliul celor puternici imaginea despotismului sau să graveze în abdicarea celor slabi, trăsăturile renunțării"... Nu se poate aminti mai bine, în momentele
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
creditorului de către debitor sub formă de venit periodic, reprezentînd amortizarea capitalului datorat și dobînda aferentă. 228 Adică Ministrul Învățămîntului și al Cultelor. 229 Paul Zănescu, strălucit reprezentant al generației care i-a urmat lui Titulescu. A făcut parte din grupul diplomaților care au prezentat punctul de vedere al României libere la Conferința de Pace la Paris (Gr. Gafenco, C. Vișoianu, Al. Cutzianu). A murit înnecat în 1946, în circumstanțe nu foarte clare. 230 Constantin Argetoianu. 231 Numele unei celebre clinici universitare
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu stranii și obscure afinități, este a elibera conștiința creatoare, a o dezlega de tirania realității. CAROL ARDELEANU Romanele lui Dem. Theodorescu (În cetatea idealului, Sub flamura roșie, Robul) sunt niște cronici jurnalistice. Un roman interesant, cu toate platitudinile, este Diplomatul, Tăbăcarul și Actrița de Carol Ardeleanu. E vorba de un diplomat căzut în mizerie și alcoolism din cauza unui scandal. Fata lui, Agata, după multe dezamăgiri, se căsătorește cu un simplu cizmar. Degradarea lui Sălceanu, în care mai licăresc semne de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
minele, delta, casele de prostituție, aducând o documentare de ordin pitoresc. Am ucis pe Dumnezeu are pretenția, ca și Crimă și pedeapsă, de a analiza căința produsă de o crimă, făcută din motive mistice. Viermii pământului prezintă insuficient dramele miniere (Diplomatul, Tăbăcarul și Actrița evocă tăbăcăriile), Pescarii dă amănunte asupra vieții pescărești. AL. O. TEODOREANU Hronicul măscăriciului Vălătuc e o pastișă în felul balzacienelor Contes drolatiques susținută pe o mare capacitate de a face "joyeusetés". Al. O. Teodoreanu tratează cazuri de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Balș - un iosefinist bucovinean (Mihai-Ștefan Ceaușu) etc. Sporadic apar rubricile „Istorie literară”, unde se remarcă eseul lui Dumitru Covalciuc intitulat Dimitrie Petrino, bardul Bucovinei, și „Istorie culturală - profiluri”, cuprinzând contribuțiile Eusebiu Mandicevschi în lumina unor documente noi de Maria Nichirsa, Diplomatul și scriitorul Octav Vorobchievici de Manuela Nicolae Popescu. Nume importante din diverse domenii sunt recuperate în secțiunea „Personalități bucovinene”, la care colaborează Victor Dobrescu (Dimitrie Onciulescu, animator cultural în Banat), Dragoș Luchian (Italienistul Claudiu Isopescu), Emil Satco (Mandicevschi - o familie
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
aduceți dama de pică! , suna o rezoluție, strict autentică, care l-a făcut celebru pe șeful serviciului turci din Direcția de contraspionaj, rezoluție pusă pe un raport de filaj al unui diplomat turc. Direcția de filaj și investigații scria că diplomatul fusese la operă și din economie de spațiu a fost menționat doar numele spectacolului, Dama de pică. Priceputul șef de serviciu s-a făcut de basm cerându-le subalternilor săi să-i aducă năzdrăvana damă de pică spre a o
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
operă și din economie de spațiu a fost menționat doar numele spectacolului, Dama de pică. Priceputul șef de serviciu s-a făcut de basm cerându-le subalternilor săi să-i aducă năzdrăvana damă de pică spre a o recruta pe lângă diplomatul turc urmărit. Recrutarea de agenți este principala sarcină a ofițerilor de Securitate, lucrători operativi, cum sunt numiți, pentru că de la Felix Edmundovici Derjinski încoace, KGB-ul și importanta Securitate cred că oricine are pe conștiință acțiuni anticomuniste trebuie neapărat să se
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
plăcut pentru un om sensibil ca el, că nu intrasem vreodată În clădirea Centrului și nu aveam de gând s-o fac. Ne aflam În legătură telefonică frecventă și ne vedeam deseori. Demisia sa se datora presiunilor și umilințelor din partea diplomaților români, ca și neînțelegerii cu care Îi fuseseră Întâmpinate obiecțiile de către un fost coleg al său, ajuns În funcție diplomatică importantă, ba la ONU, ba la Washington. Înainte de a-și prezenta demisia, mi-a cerut sfatul. Am fost de părere
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de atașatul cultural al României, un domn grăsuț, afabil și elegant, venit de la Roma Împreună cu un Însoțitor, pe care Îl știam vag de la București și care lucra, acum, la Casa di Romania. „În ce limbă veți vorbi?”, mă Întrebase prompt diplomatul. I-am Împărtășit, tot prompt, bucuria de a folosi, În sfârșit, la o Întâlnire internațională, româna. Cei doi concetățeni s-au privit pe furiș și au tăcut. Când m-am depărtat, Cella, care se afla În preajma celor doi, fără ca ei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
bună reprezentare la Vatican și care desfășurau o campanie (inclusiv de presă) defăimătoare (în multe cazuri) la adresa României 953. Pentru o îmbunătățire a situației și o comunicare mai bună cu organele mediatice de la Vatican (care cum a reieșit din informările diplomaților români de pe lângă Sfântul Scaun manifestau o atitudine "pozitivă" față de România), s-au propus măsuri (de către atașații români la Vatican) menite să ducă la eficientizarea comunicării cu presa vaticană 954; acestea însă nu au inclus și sprijinirea unui cotidian catolic la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acolo, o dată dincolo/ Călătorești, călătorești și nu ajungi niciodată. Dezabuzat, Ulise este conștient de faptul că nici pe el și nici pe colegii săi călătoria nu i-a făcut mai buni203 și pentru a evita decalajul între imagine și realitate, diplomatul din Itaca are un plan: să-l închidă pe Ulise în închisoare în secret, să spună că el n-a fost niciodată acolo și să lase să i se propage legenda ca să prospere turiștii și comerțul clădit pe faima sa
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
gestionare eficientă a problemelor care apar în relațiile internaționale. În limbajul comun diplomația este înțeleasă ca fiind termenul sinonim care desemnează executarea tuturor politicilor externe, care vizează încetarea conflictelor, războaielor. Astfel, diplomația reprezintă instituția care cuprinde regulile care guverneaza interacțiunea diplomaților, iar diplomații 15 sunt acei agenți/intermediari, persoane investite cu puterea de a reprezenta, vorbi și negocia în favoarea unui stat; multe din regulile și protocoalele acesteia au fost codificate prin Convenția de la Viena asupra Drepturilor Diplomatice (1961).16 Există analiști
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
discursurilor etc. În general statele comunica mult pentru a oferi informații, pentru a-și coordona pozițiile, pentru a-și mobiliza suportul și pentru a-și justifica sau descalifică alte poziții. Achiziționarea de informații reprezintă un alt rol major al diplomației, diplomatul (aș putea spune, în calitate de avocat al statului pe care-l reprezintă) având obligația să susțină poziții oficiale și să solicite ori de câte ori este nevoie revendicări legale în favoarea țării pentru care a fost acreditat. În viziunea profesorului Raymond Cohen, diplomația are rolul
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
reprezentat prioritățile administrației Obama 57, adică: diplomație (diplomacy), dezvoltare (development) și apărare (defense).58 Diplomația publică (cf. lui Joseph Nye) poate fi analizată din trei perspective: prima perspectiva o reprezintă comunicarea zilnică (aceasta se referă la oferirea de subiecte jurnaliștilor, diplomaților și mass-mediei în general, fiind esențial să se ofere acea versiune credibilă). Comunicarea strategică este al doilea nivel al diplomației publice, însă pentru a avea consistentă mesajul trebuie să fie comunicat pe toate canalele, iar pentru a avea priză la
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
absolut exclusă posibilitatea acordării unui ajutor militar de către Uniunea Sovietică Frontului român al Salvării Naționale”, enunțând, totodată, și o asemenea variantă: „Cum va proceda Uniunea Sovietică în cazul unei apel în acest sens din partea Frontului”. “în paralel, scrie în continuare diplomatul sovietic, ambasadorul american a avansat o idee, chipurile aprobată la Washington, dând de înțeles că în actuala situație participarea militară a Uniunii Sovietice în evenimentele din România ar putea să nu intre sub doctrina Brejnev”. Poziția sovietică a fost exprimată
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
străini. Printre documentele Securității s-au păstrat și copiile unor astfel de rapoarte, numite „note” și semnate de Francisc Augustin. într-o notă din 9 octombrie 1976, Francisc Augustin amintește de o discuție cu nunțiul Luigi Poggi, în cursul căreia diplomatul pontifical a ridicat problema ocupării scaunului arhidiecezan din București: „Mi-a spus că am fost defăimat la Roma că sunt omul guvernului și mi-a sugerat calea de a da o declarație în care să afirm că [ân] tot timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
capacitatea de tranzit a acestui port la Adriatica, ceea ce se dorea foarte mult și în Ungaria). Dar suma stabilită în timpul convorbirilor era considerată de societatea civilă ungară ca fiind exagerată. La 24 iulie un ziarist maghiar într-o convorbire cu diplomatul sovietic V.A. Kriucikov (ulterior președinte al KGB) spunea: deși muncitorii apreciază normalizarea relațiilor cu Iugoslavia, deseori poți auzi „Nu-i oare prea mare plata de 85 milioane de dolari pentru insultarea lui Tito în perioada relațiilor ostile dintre țările
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și subalternilor săi să viziteze regiunea în care trăiau compact minoritățile naționale iugoslave din Ungaria. Interesul față de această călătorie a fost atât de mare la Belgrad, încât ziarul central Borba din 15 februarie a scris despre vizită pe prima pagină. Diplomatul iugoslav A. Radenovici îi povestea colegului sovietic V. Kazimirov despre impresiile negative pe care i le-a produs vizita din sudul Ungariei. El spunea, de exemplu, că în orașul ungar Mohacs, unde locuiau 6-8 mii de slavi sudici, „nu există
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
întemeiate pretențiile Iugoslaviei. „Cu toate îngrijorările uneori neîntemeiate ale lui Radenovici, unele afirmații ale lui referitoare la situația minorităților naționale iugoslave din Ungaria corespundeau, într-o anumită măsură, realității”, astfel rezuma stagiarul ambasadei URSS, V. Kazimirov, concluziile convorbirii sale cu diplomatul iugoslav. Pentru a veni în întâmpinarea dorințelor Belgradului, la Budapesta au fost întreprinși pași concreți pentru activizarea vieții culturale a minorităților iugoslave. Cum se menționa în nota ambasadei URSS din 23 august 1956, “în regiunile populate de minorități au început
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu Ungaria, i-a vorbit, aproximativ în același timp, la 19 ianuarie, consilierului ambasadei URSS, V. Astafiev, în secția balcanică a MAE al RPU. Nu numai pe oficialii din Budapesta, dar și pe emisarii sovietici îi irita interesul „nesănătos” al diplomaților iugoslavi față de evenimentele politice din Ungaria, capacitatea lor de a pune întrebări „provocatoare”, despre soarta văduvei lui Rajk etc. Astfel de întrebări erau minuțios consemnate de diplomații sovietici, fiind incluse în nota ambasadei URSS în Ungaria, din 23 august 1956
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
formă, iar conținutul lor rămâne cel vechi, deoarece în fruntea PCUS au rămas aceiași conducători, iar cultul personalității în URSS n-a fost depășit”. Totuși, ambasada sovietică din Ungaria încă în zilele congresului a avut motive să constate: “în comportamentul diplomaților iugoslavi se observă schimbări însemnate în direcția relațiilor mai prietenoase și o atitudine mai amiabilă în relațiile cu diplomații sovietici”. Alături de Polonia, această mișcare de democratizare a regimului comunist a atins cel mai mare avânt în Ungaria. în martie și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
factorul extern în derularea Holocaustului din România. Cele trei studii familiarizează cititorul cu destinul evreilor români în Europa ocupată de naziști, reacții și percepții ale Ișuvului (comunitatea evreiască din Palestina pe când teritoriul respectiv se afla sub control britanic) și ale diplomaților francezi (Carol Iancu, Situația evreilor din România în perioada regimului antonescian reflectată în documentele diplomatice franceze) privind situația din România. Problemele diplomatice au apărut atunci când statul român a decis să „românizeze” proprietățile evreiești și când pașapoartele celor de religie iudaică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lor. Evreii români din Germania, Austria, Cehoslovacia, Polonia, Olanda sau Franța sunt deportați în lagăre sau uciși. Totuși, Ioanid precizează (conform estimărilor lui Jean Ancel) că „peste 4.000 de evrei români ce trăiau în Franța au supraviețuit mulțumită intervenției diplomaților români” (p. 272). Despre activitatea mișcărilor sioniste și percepția situației din perioada antonesciană ne vorbește profesorul Raphael Vago. Intenția cercetării este obturată de documentele existente pentru că „tabloul conturat de sursele din România nu era neapărat obiectiv, ci mai curând inspirat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
politice grupate în jurul lui Nicolae Ceaușescu. Teza centrală este aceea a unei lipse totale de înțelegere reciprocă - de aici și „absurdul” diplomației -, numai că Răceanu, respectiv Kirk au opinii diferite despre modul în care au gerat Statele Unite relațiile cu România: diplomatul român consideră că o intransigență mai mare ar fi înlăturat un punct de sprijin important al regimului Ceaușescu, acela al relațiilor privilegiate cu SUA, în timp ce Kirk reia poziția oficială a statului american, afirmând că, atât cât a fost posibil, menținerea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]