1,626 matches
-
pe verso)”> Dragă domnule Eugen, A intrat timpul „În criză”. Se apropie ziua când veți fi În mijlocul nostru. Mă grăbesc deci să vă fac unele comunicări pentru a evita vreo Întâmplare neprevăzută. De la noi (Politehnică) a plecat o scrisoare către direcțiunea Muzeului sucevean la 21 oct. 1977 cu nr. 0048. Nu s-a primit până acum nici un răspuns de confirmare. Încep a avea temerea că a intervenit ceva, așa Încât vă rog să-mi scrieți personal (și dacă vreți și oficial prin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
2 (două) Evanghelii slavone imprimate. ARHIVELE STATULUI DIN BUCUREȘTI 1.O parte din actele Casei noastre Domnitoare și în special actele examenului de bacalaureat al Prințului Carol. 2.O parte din actele bisericii Sf. Vineri-Hereasca ce fuseseră depuse la această Direcțiune. 3.Un număr de 245 documente, 5 pachete tot cu documente neinventariate. Director general, Arhivar, (ss) A. Sacerdoțeanu (ss) I. C. Dobrescu 32 14 procese verbale cu obiectele de preț ridicate de la diferite mănăstiri și evacuate la Moscova Azi, 13 octombrie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
art. 5 din legea de expropriere din 20 octombrie 1864, de când Direcția Generală a Căilor Ferate Române a depus în cancelaria acestei comune conform art. 4 din mencionata lege planurile și tabelele parcelare pentru exproprierile ce se fac în această comună de către Direcțiunea privitoare la exproprierea terenurilor necesare la construirea atelierelor de la Iași și Drumul de acces, în care timp nu s-a primit decât numai reclamațiunea Dlui Șulim Ștern înregistrată la no 3507 din 1 februar 1897. Declarăm dar încheiate lucrărele atingătoare
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
dosarului de expropriere, numerotat, sigilat și parafat la Onor. Prefectura de județ spre mai departe lucrare. Acest proces verbal s-a încheat în dublu exemplar, din care unul va rămânea la dosarul exproprierei, iar celălalt se va trimite la Onor. Direcțiunea Generală a Căilor Ferate Române”. De altfel, Ștern a fost singurul care a reclamat decizia exproprierii, fără a avea câștig de cauză. Deja, în ziua de 20 ianuarie 1897, în cancelaria comunei Iași s-a depus planul și tabloul parcelar privitor la
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
20 ianuarie 1897, în cancelaria comunei Iași s-a depus planul și tabloul parcelar privitor la exproprierea terenurilor necesare pentru construirea atelierelor de la Iași și drumul de acces. În luna mai a aceluiași an, fostul proprietar primea o despăgubire din partea Direcțiunii Generale a Căilor Ferate Române în valoare de 209,61 lei, reprezentând contravaloarea suprafeței de 1497,25 mp. Iată și înscrisul exact: „Conform art. 35 din legea de expropriere, avem onore a ve notifica că pentru suprafața de teren în întindere de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de la Nicolina, Atelierele se găseau încă în producție, la Iași, fără vreun indiciu aparent că s-ar pregăti evacuarea utilajelor. În realitate, printr-un document secret, datat 22 martie 1944, se inițiau pregătirile pentru evacuare. Inspecțiile (Inspecțiile - titulatura era echivalentul direcțiunii de astăzi, conducerea) din Iași - între care și cea a Atelierelor Nicolina - au fost somate să-și expedieze arhivele vechi din Cucuteni/Movileni la destinațiile cunoscute. Imediat trebuia pregătită deplasarea birourilor care aveau legătură cu circulația. Din 23 martie, personalul
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
a acordat o sumă de 50 000 (cincizeci mii) lei pentru a ajuta aprovizionarea cu alimente a lucrătorilor de la Atelierele C.F.R. Această sumă a fost trimisă D-lui C. Crupenschi, președintele Comisiunii Interimare de atunci, care a dat-o acelei Direcțiuni pentru a ajuta la aprovizionarea lucrătorilor din ateliere”. Interesantă este rezoluția scrisă pe spatele acestei adrese de către inspectorul Atelierelor din Iași, care preciza că nu știe nimic despre aceste sume: „La prezenta, avem onoarea a vă face cunoscut că Atelierele
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
public, pentru a mă bucura mai bine de spectacolul măreț ce prevedeam. Mă înțelesei deci cu prietenul nostru d. Emil Petrescu și pornii în automobil cu dânsul, fiul lui, sora mea Pia. Ieșeam pentru prima oară din București în această direcțiune, pe Valea Prahovei. Era o vreme de toată frumusețea, după o ploaie bună. Cu cât înaintam spre munți, cu atât vedeam urmele războ iului: la Breaza, multe case distruse și multe nelocuite; la Sinaia, aproape toate vilele părăsite și ruinate
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și [de] cultivat, încât devenise copilul răsfățat al reginei și uneori încălca prea mult eticheta Curții. El organiză quartetul cu Flesch vioara întâi, Dinicu violoncel, Skohutil alto și dânsul vioara a doua. Când Enescu se afla în București, [el] lua direcțiunea. Audiențele, primirile, balurile înmulțite în onoarea tinerei perechi princiare au făcut din această perioadă una din cele mai strălucite ale vieții lumești din București. Multe case elegante își deschiseră saloanele. Palatul Soutzu, în strada Colței, cu deosebire, era un centru
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai șovăitoare, după mai multe săptămâni în sanatoriu la București fură chemați la Florica, unde mersei și eu cu dânșii. Acolo, Ionel ceru Elenei să renunțe a mai conduce automo bilul Packard, prea puternic pentru mâinile ei și defectuos ca direcțiune. Refuză categoric și conflictul era să devină neapla nabil de nu o potoleam eu, fără să o bănuiască nici fratele meu, nici Eliza, și împiedicai o plecare din Florica cu scân tei. Tot timpul, George asista mut, doborât într-un
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să o împace. Iluzia fu scurtă. Ionel, voind să o atragă și s-o lege de locul ce-i era așa de scump, nu știa cum să realizeze mai repede toate dorințele ce exprimase până aci. Îi cedă cu totul direcțiunea grădinilor, păsărilor și a întregului domeniu al activității mamei. Dar pe cât păruse de doritoare să facă îmbunătățiri și pe cât criticase pe mama, deodată îi pieri pofta de a înfăptui ceva. Reclamă îndată tăierea tuturor copacilor dimprejurul casei, plantați de tata
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
alte nume de foști elevi străluciți ai școalelor franceze, pe cei trei frați Brătianu. De atunci, Dinu, după ce a autorizat pe amicii lui să intre în mi nister și să-i dea concursul lor, a luat chiar el la Finanțe direcțiunea unor organizări importante, precum a conversiunii. Să vedem cât va putea lucra cu folos și cât va reuși să-i oprească de a apuca pe o cale rea. În general însă, proclamarea lui Dinu ca șef a fost o drastică
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Antonescu care, până acum 4 luni, nu a știut de nici o binefacere, este acum protectoarea tuturor institu țiunilor, împreună cu d-na Horia Sima, amândouă duse de nas de faimoasa d-na Goga. Nu e zi în care ziarele, din ordinul Direcțiunii presei, să nu le publice portretul în spitale, bazare etc. În fine, azi citim telegrama stupidă ce trimite lui Hitler, împreună cu un dar de cusături țărănești, mai ales dantele. 19 ianuarie 1941. Generalul Antonescu a plecat cu Fabricius, în avionul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu-și pot procura ajutorul medical necesar. Organizarea învățământului medical în Principatele Române de acum 100 de ani demonstrează că acesta se efectua într-o școală medico-chirurgicală, o școală farmaceutică, una veterinară și două școli de moșit. Fătu susținea că direcțiunea învățământului primelor trei din aceste școli să fie încredințată Facultății de Medicină, ca parte integrantă a universității naționale. Facultatea de Medicină indică un "corp științific" alcătuit din "membri efectivi" (toți profesori în activitate ai școlii medico-chirurgicale și "profesori emeriți asociați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
școli, puține idei s-au mai adăugat până în prezent față de cele sugerate de A. Fătu acum mai bine de un veac. Tot cu acest prilej, autorul mai prezintă și unele indicații de organizare școlară și de educație moral-cetățenească, propunând ca direcțiunea școlii "... să țină un catalog lămurit privind sârguința, progresul și purtarea fiecărui tânăr", iar "... la examenele anuale, junii cei mai silitori și cu bune purtări să primească premii potrivite". În concepția lui A. Fătu, tineri nevăzători urmează să fie educați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Vladnicului. Am petrecut noaptea într-o casă țărănească și a doua zi, pe când abia se re vărsau zorile, ne-am suit fiecare într-o luntre condusă de câte un sătean și am plecat pe cărările de stuh65 ale Vladnicului. În direcțiuni diferite. După câteva minute, mi-a sărit un cogeamite rățoi gras, cu capul verziu pe care l-am doborât dintr-un foc; apoi luntrașul, culegându-l de pe apă, i-a vârât oi trestie în gât și l-a așezat în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
gravele evenimente politice care au avut loc mai târziu de efect răsturnarea lui Vodă Cuza și întronarea lui Vodă Carol, în Iași se prepara o altă mișcare dezbrăcată de orice caracter politic, ale cărei rezultate au fost, într-o altă direcțiune, aproape tot atât de însemnate pentru țară. O mână de tineri iubitori de literatură și anume: d-nii Theodor Rosetti, Vasile Pogor, Titu Maiorescu, P. Carp, Nicu Scheletti, Iacob și Leon Negruzzi se adunau regulat o dată pe săptămână sara, de obicei la d-nii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
decât cu condițiunea de a nu fi de a început lipsite de căldura, de simpatia binefăcătoare, neapărată întru a încuraja pe timizi, a sprijini pe cei fără mijloace. Numai așa se vor înmulți la noi operile de artă în toate direcțiunile și se va face în mod natural selecțiunea între ele, ieșind viguroase la lumină adevăratele talente și căzând fructele seci. Nu trebuie, deci, să desprețuim à priori orice lucrare iesă dintr-un cap românesc și să o aruncăm necetită în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în sânul ei membri care se ocupau cu muzica și cu pictura, și, dacă aceste două ramuri ale artei n-au dat rezultate comparabile cu acele literare, totuși nu găsesc de prisos de a reaminti silințele ei și în această direcțiune. Astfel, muzicanții noștri erau: Nicu Burgheli și Artaxerxes Buiucliu, pianiști, Theodor Burada și Grigore Buiucliu, violoniști, și Titu Maiorescu, violoncelist. Aș putea număra și pe Gheorghe Scheletti, un pianist și compozitor de merit care, deși neînscris formal în cadrele "Junimii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
viață, înfricoșat, și fermecător totodată. Și când îmi închipuiam că pe această față a mărei pe care îți fug ochii și gândul poți să mergi săptămâni, luni și ani fără să-i dai de sfârșit, să cutreieri pământul în toate direcțiunile, să treci prin toate latitudinele, prin toate climele, de la eterna vară a ecuatorului, la eterna iarnă a polurilor, singură această idee mă rătăcea, părea ceva peste fire, întrecea chiar fantasmagoria visului. Am auzit pe unii susținând că aspectul mării ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
această neasemanată panoramă, am ajuns în vîrful muntelui Furca, pe șoseaua artistic construită care face nenumărate șerpuituri, și acolo ne-am oprit dinaintea unui otel unde am găsit o masă întinsă, care aștepta oaspeții ce trebuiau să sosească din diferite direcțiuni. În adevăr, puțin după noi veniră alte diligenți dinspre St. Gothard, dinspre acul206 des Quatre-Cantons și de pe aiurea, din care se scoborâră o sumă de bărbați și femei, foarte puțin preocupați de frumusețea peisajului, dar foarte grăbiți a-și lua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
un vapor pe lac, pentru a ne duce la Lucerna. Ce frumos e lacul des Quatre Cantons! Pe când cel de Geneva e albastru ca ceriul, acesta e verde ca smaraldul. Deși ceva mai mic, cu brațe care alunecă în diferite direcțiuni prin strâmtori de stânci, e însă mai pitoresc decât cel dintăi, pentru că încadrat între munți mult mai mari și mai variați ale cărora păduri de verdeață se reflectează în el și-l colorează. Plutind pe undele transparente și fără nici un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ce a mai rămas din acest Ținut Suceava. Profesorul Ilie Vișan și-a îndeplinit cu înalt profesionalism, competența și răspundere această misiune deosebit de grea, pentru vremurile tulburi de atunci, iar în 1945 a revenit din nou la catedră și la direcțiunea liceului. Cand a fost Inspector general a militat pentru încadrarea Liceul de băieți “Eudoxiu Hurmuzachi” cu profesori tineri, de perspectivă, dintre care pe unii i-a avut elevi și le-a intuit valorea. Atunci au fost aduși profesorii: Traian Galan
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
cât și valoarea interpretării. El scria: “Vom merge cu toții la teatrul național, că știm a iubi, a ne bucura de arta națională, că știm a o susține chiar cu sacrificii fiindcă dorim pururea și fierbinte înflorirea culturii naționale în toate direcțiunile [...] Fără arte nu vom avea cultură, precum nu am avea-o fără știință; acestea și acelea ne trebuiesc.” Alexandru Hurmuzaki a înțeles să pună în această acțiune nu numai eforturi personale, să facă propagandă în cercurile boierești, în special, dar
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
Ordinul Franciscan Conventual în toamna anului 1921. A fost trimis la studii în Cetatea Eternă, Roma, unde și-a luat și Doctoratul în teologie. În ziua de 7 iulie 1929 este hirotonit preot și, revenind în țară, ia în primire direcțiunea Seminarului din Hălăucești. În aceeași localitate el se zbate și obține dreptul de publicitate pentru un gimnaziu catolic aprobat de stat pentru copiii satelor care nu puteau face față taxelor mari cerute de școlile statale. Acest gimnaziu a fost construit
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]